Decizia nr. 19/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marinela Mincă - procuror

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 67 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ionel Vasile în Dosarul nr. 12.574/301/2005 al Judecătoriei Sectorului 3 București.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind inadmisibilă. În acest sens, arată că obiectul cauzei penale deduse judecății îl constituie plângerea formulată împotriva autorului excepției pentru infracțiunea de calomnie.

Având în vedere faptul că art. 206 din Codul penal a fost abrogat prin

art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 , calomnia a fost dezincriminată ca infracțiune, astfel încât soluționarea cauzei nu mai depinde de excepția de neconstituționalitate formulată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 14 iunie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 12.574/301/2005, Judecătoria Sectorului 3 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 67 alin. 3 din Codul de procedură penală.

Excepția a fost ridicată de Ionel Vasile cu ocazia soluționării unei cauze penale având ca obiect plângerea formulată împotriva sa de către partea vătămată Remus Vasile Șpan pentru infracțiunea de calomnie.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 24 alin. (1), potrivit cărora dreptul la apărare este garantat. În acest sens, arată că, deși inițial i-a fost admisă administrarea probei testimoniale, ulterior instanța, printr-un abuz de drept, a respins această probă "esențială" în soluționarea cauzei.

Judecătoria Sectorului 3 București apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume deciziile nr. 30/2001, nr. 311/2005 și nr. 583/2005.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că dispozițiile art. 67 alin. 3 din Codul de procedură penală nu contravin art. 24 din Constituție, atâta vreme cât împotriva încheierii instanței de admitere sau de respingere a administrării probelor părțile au posibilitatea să își exercite drepturile procesuale și, eventual, să promoveze căile de atac prevăzute de lege atunci când apreciază că respingerea sau admiterea unei probe s-a realizat cu încălcarea dispozițiilor legale.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. Astfel, faptul că instanța este cea care apreciază cu privire la concludența și utilitatea probelor propuse de părți, inclusiv în ceea ce privește prezentarea mijloacelor materiale de probă, nu aduce atingere dreptului la apărare.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2),

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 67 alin. 3 din Codul de procedură penală, potrivit cărora "Admiterea sau respingerea cererii se face motivat".

Autorul excepției susține că reglementarea criticată contravine prevederilor constituționale ale art. 24 alin. (1), potrivit cărora dreptul la apărare este garantat.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 67 alin. 3 din Codul de procedură penală au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași prevederi constituționale invocate și în cauza de față.

Astfel, prin

Decizia nr. 598 din 21 septembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 24 octombrie 2006, Curtea a reținut că "dreptul învinuitului sau inculpatului de a propune probe și de a cere administrarea lor se păstrează în tot cursul urmăririi penale, precum și în cursul judecății, când acesta poate să solicite respingerea probelor cerute de procuror și de părți, ca o consecință a dreptului său la apărare. Totodată, faptul că instanța este cea care apreciază cu privire la concludența și utilitatea probelor propuse de părți, inclusiv în ceea ce privește prezentarea mijloacelor materiale de probă, nu aduce nicio atingere dreptului la un proces echitabil, câtă vreme instanța are obligația, impusă chiar prin dispozițiile art. 67 alin. 3 din Codul de procedură penală, de a motiva admiterea sau respingerea cererii pentru administrarea unei probe.

Obligația impusă de legiuitor constituie o garanție a dreptului la un proces echitabil, permițând părții ca, în cunoștință de cauză, să își exercite drepturile procesuale și, eventual, să promoveze căile de atac prevăzute de lege, atunci când apreciază că respingerea sau admiterea unei probe s-a realizat cu încălcarea dispozițiilor legale".

Deoarece nu au intervenit elemente noi de natură să impună schimbarea acestei jurisprudențe, atât soluția, cât și motivarea acestei decizii își păstrează valabilitatea.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 67 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ionel Vasile în Dosarul nr. 12.574/301/2005 al Judecătoriei Sectorului 3 București.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 ianuarie 2007.