Decizia nr. 44/2007
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 283 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii și ale art. 73 lit. b) din Legea nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 53/2003 24 ianuarie 2003 (prevederi anume) Codul muncii
Are ca temei 1
- Legea nr. 53/2003 24 ianuarie 2003 (prevederi anume) Codul muncii
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ion Tiucă - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 283 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 53/2003
- Codul muncii și ale
art. 73 lit. b) din Legea nr. 168/1999
privind soluționarea conflictelor de muncă, excepție ridicată din oficiu de Tribunalul Mureș - Secția civilă și de partea Ioan Socol în Dosarul nr. 4.847/3.422/2005.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.230D/2006, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 283 alin. (1) lit. d) din Codul muncii și ale
art. 73 lit. b) din Legea nr. 168/1999
privind soluționarea conflictelor de muncă, excepție ridicată din oficiu de Tribunalul Mureș - Secția civilă și de partea Ciprian Alin Belean în Dosarul nr. 4.846/3.421/2005.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Având în vedere identitatea de obiect a excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.
Curtea, deliberând, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 2.230D/2006 la Dosarul nr. 2.227D/2006, care este primul înregistrat.
Cauza este în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, considerând că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate de autorii excepției.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin încheierile din 12 septembrie 2006, pronunțate în Dosarul nr. 4.847/3.422/2005 și Dosarul nr. 4.846/3.421/2005, Tribunalul Mureș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 283 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 53/2003
- Codul muncii și ale
art. 73 lit. b) din Legea nr. 168/1999
privind soluționarea conflictelor de muncă, excepție ridicată din oficiu de instanța de judecată și de părțile Ioan Socol și Ciprian Alin Belean cu prilejul soluționării unor litigii de muncă.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia arată că, spre deosebire de contractele civile, contractele de muncă produc numeroase efecte juridice chiar și după încetarea existenței lor. Efecte juridice produc și clauzele inserate în contractele de muncă prin încălcarea dispozițiilor legale. Dispozițiile art. 283 alin. (1) lit. d) din Codul muncii și cele ale
art. 73 lit. b) din Legea nr. 168/1999
pun salariații în imposibilitatea de a contesta legalitatea efectelor juridice ulterioare, întrucât, după încetarea existenței contractului de muncă, ei nu mai pot cere constatarea nulității ori anularea clauzelor nelegale. Această îngrădire a posibilităților de a se acționa prin justiție pentru apărarea unor interese legitime încalcă drepturile constituționale de acces liber la justiție și la un proces echitabil. Cu titlu exemplificativ, sunt descrise o serie de ipoteze în care prin contracte individuale de muncă se prevăd clauze contrare reglementărilor legale în vigoare și care au produs efecte juridice după încetarea existenței contractelor respective. Consideră că, în urma constatării neconstituționalității dispozițiilor art. 283 alin. (1) lit. d) din Codul muncii și ale
art. 73 lit. b) din Legea nr. 168/1999 , ar deveni, în mod automat, aplicabilă regula generală din art. 283 alin. (2) din Codul muncii, astfel încât cererea ar putea fi introdusă și pentru constatarea nulității contractului ori a unei clauze a acestuia în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale sunt constituționale, deoarece nu îngrădesc dreptul părților de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime și de a beneficia de un proces echitabil. În acest sens, arată că "accesul liber la justiție nu presupune în toate cazurile posibilitatea de a recurge la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac, deoarece competența și căile de atac sunt stabilite exclusiv de legiuitor, care poate institui reguli deosebite, în considerarea unor situații deosebite."
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 283 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 53/2003
- Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, și ale
art. 73 lit. b) din Legea nr. 168/1999
privind soluționarea conflictelor de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 29 noiembrie 1999, dispoziții potrivit cărora:
- Art. 283 alin. (1) lit. d) din Codul muncii: "(1) Cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate:[...];
d) pe toată durata existenței contractului, în cazul în care se solicită constatarea nulității unui contract individual sau colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia;";
-
Articolul 73
lit. b) din Legea nr. 168/1999 : "Cererile pot fi formulate de cei ale căror drepturi au fost încălcate, după cum urmează: [...]
b) constatarea nulității unui contract individual sau colectiv de muncă poate fi cerută de părți pe întreaga perioadă în care contractul respectiv este în ființă."
În opinia autorilor excepției, aceste texte de lege contravin prevederilor art. 21 alin. (1), (2) și (3) din Constituție, care consacră accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în opinia autorilor excepției, art. 283 alin. (1) lit. d) din Codul muncii și
art. 73 lit. b) din Legea nr. 168/1999
sunt neconstituționale, întrucât fac imposibilă constatarea nulității unor clauze nelegale ale contractelor de muncă după ce aceste contracte și-au încetat existența, dar mai produc efecte juridice.
Față de aceste susțineri, Curtea constată că reglementările legale criticate se întemeiază pe principiul potrivit căruia se poate cere constatarea nulității ori anularea unor acte care există. În situația în care un contract individual sau colectiv de muncă nu mai este în ființă, nu există nici clauzele acestuia, iar cererea pentru constatarea nulității lor nu mai are obiect. Este posibil, însă, ca efectele juridice ale unor clauze contractuale să continue ori să se producă după încetarea existenței contractelor. În asemenea situații pot fi contestate în justiție efectele juridice respective, dacă acestea sunt contrare drepturilor, libertăților sau intereselor legitime ale persoanei.
În litigiile în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate se contestă încetarea raporturilor de muncă prin expirarea perioadei determinate pentru care a fost încheiat contractul individual de muncă, susținându-se că angajarea pe durată determinată s-a făcut cu încălcarea legii, iar efectul acestei clauze s-a produs de la data încetării raporturilor juridice de muncă. Este de reținut că această clauză privind durata contractului individual de muncă putea face obiectul cererii de constatare a nulității tot timpul cât contractul a existat. Efectul acestei clauze s-a produs la data la care angajatorul a dispus ori a constatat încetarea raporturilor de muncă, chiar și numai prin consemnarea acestui fapt în cartea de muncă, măsură ce poate fi contestată în termenul prevăzut de art. 283 alin. (1) lit. a) din Codul muncii. Astfel, dreptul de acces liber la justiție și dreptul la un proces echitabil nu sunt îngrădite.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 283 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 53/2003
- Codul muncii și ale
art. 73 lit. b) din Legea nr. 168/1999
privind soluționarea conflictelor de muncă, excepție ridicată, din oficiu, de Tribunalul Mureș - Secția civilă și de părțile Ioan Socol și Ciprian Alin Belean în Dosarul nr. 4.847/3.422/2005 și Dosarul nr. 4.846/3.421/2005.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 11 ianuarie 2007.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.