Decizia nr. 63/2007
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
prezumat în vigoare 4 acte modificatoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Completat prin 4
- Decizia nr. 451/2014 16 septembrie 2014 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 296^1 alin. (1) din …
- Decizia nr. 794/2021 23 noiembrie 2021 referitoare la excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 161/2019 pentru modificarea ș…
- Decizia nr. 324/2025 1 iulie 2025 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 495 alin. (1) , (2) …
- Decizia nr. 635/2025 20 noiembrie 2025 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 51 alin. (1) și (3) …
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 554/2004 2 decembrie 2004 (prevederi anume) contenciosului administrativ
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ion Tiucă - procuror
Benke Karoly - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconsti-tuționalitate a dispozițiilor
art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Manuela Mitrea în Dosarul nr. 3.188/2005 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.
La apelul nominal răspunde autorul excepției, prin avocat, constatându-se lipsa celeilalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Autorul excepției solicită admiterea acesteia, arătând, în esență, că textul legal criticat încalcă dispozițiile art. 16 alin. (1) și (2) și ale art. 21 alin. (3) din Constituție. De asemenea, solicită extinderea analizei Curții, arătând că
art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004
contravine prevederilor constituționale referitoare la neretroactivitatea legii în măsura în care se aplică și unor situații anterioare intrării în vigoare a
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, apreciind că textul legal criticat se aplică tuturor situațiilor prevăzute de ipoteza normei analizate și nu încalcă accesul liber la justiție, întrucât judecata are un caracter public și echitabil, iar termenele prevăzute sunt rezonabile. Se mai arată că
art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004
nu cuprinde nicio dispoziție cu caracter retroactiv, iar chestiunile care țin, eventual, de aplicarea legii sau coordonarea legislativă nu intră în sfera de competență a instanței de contencios constituțional.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 6 iunie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 3.188/2005, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Manuela Mitrea într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ în baza
art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 .
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile legale criticate se limitează numai la instituirea posibilității pentru emitentul unui act administrativ irevocabil de a cere instanței constatarea nulității acestuia, fără însă a preciza și aspectele esențiale legate de categoriile de acte administrative la care se referă și de termenul în care această acțiune poate fi promovată. Totodată, se arată că
art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004
nu este o normă previzibilă și că terminologia folosită de legiuitor este ambiguă, ceea ce a determinat ca practica instanțelor judecătorești să fie contradictorie. Pentru toate aceste motive, autorul excepției consideră că sunt încălcate prevederile art. 16 alin. (1) și (2), precum și ale art. 21 alin. (3) din Constituție.
Curtea de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens, se arată că textul legal criticat protejează interesul public, astfel cum este definit de
art. 2 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 554/2004 , fără a se încălca prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) sau ale art. 21 alin. (2). Se mai apreciază că neprevederea expresă a unui termen de introducere a acțiunii în baza art. 1 alin. (6) nu este o omisiune a legiuitorului și că rezolvarea unei asemenea chestiuni ține de aplicarea și interpretarea legii, sarcină care revine instanței judecătorești. Totodată, se arată că instanța de contencios constituțional nu poate modifica sau completa un text de lege, astfel încât critica autorului excepției cu privire la caracterul eliptic al art. 1 alin. (6) din lege nu poate fi primită.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, în opinia Guvernului,
art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004
nu încalcă principiul egalității, întrucât autoritatea administrativă emitentă poate introduce o acțiune, în baza
art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 , față de orice persoană, fără privilegii și fără discriminări. Judecarea cauzei are loc în mod echitabil, public și într-un termen rezonabil de către instanță, cu asigurarea tuturor garanțiilor procesuale. În subsidiar, se arată că instanța de contencios constituțional nu poate modifica sau completa un text de lege în sensul dorit de autorul excepției.
Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. În subsidiar, se arată că excepția de neconstituționalitate ridicată este inadmisibilă, întrucât autorul acesteia critică o omisiune de reglementare, iar Curtea, potrivit
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului său.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, susținerile părții prezente, notele scrise depuse, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, care au următorul cuprins: "(6) Autoritatea publică emitentă a unui act administrativ nelegal poate să solicite instanței constatarea nulității acestuia, în situația în care actul nu mai poate fi revocat, întrucât a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice. În cazul admiterii acțiunii, instanța se va pronunța, la cerere, și asupra legalității actelor civile încheiate în baza actului administrativ nelegal, precum și asupra efectelor civile produse."
Textele constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi și ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil soluționat într-un termen rezonabil.
Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele:
Dispozițiile
art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
au mai format obiectul controlului de constituționalitate. Astfel, prin
Decizia nr. 638 din 3 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 7 noiembrie 2006, Curtea, respingând excepția de neconstituționalitate ridicată, a reținut că textul criticat reglementează un caz de contencios administrativ obiectiv, care se referă la analizarea în abstract a unei chestiuni de legalitate, având în vedere realizarea unui interes public, caracterizându-se prin generalitate și impersonalitate.
Curtea a stabilit că justificarea constituțională a unui asemenea text apare cu claritate în prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit cărora, "În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie". Mai mult, Curtea a constatat că un act administrativ emis cu nerespectarea legii este nul, iar în lipsa
art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004
s-ar putea ajunge la menținerea în sistemul normativ a unor acte nelegale, care, în lipsa unei persoane interesate, în mod direct și personal, sau vătămate, nu ar putea fi atacate în justiție, rămânând definitive și putând, pe această cale, să pericliteze anumite interese de ordin public.
În consecință, Curtea a statuat că nu sunt încălcate prevederile art. 21 alin. (1)-(3) din Constituție, având în vedere și faptul că atât reclamantul, cât și pârâtul au asigurate toate mijloacele procedurale necesare realizării unui proces echitabil.
Întrucât până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele și soluția deciziei mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
Pe lângă aceste considerente, Curtea reține că textul
art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004
nu încalcă prevederile art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, aplicându-se tuturor situațiilor prevăzute în ipoteza sa, fără excepții și fără discriminări.
În ceea ce privește solicitarea autorului excepției, exprimată în ședința publică, precum și în notele scrise depuse la dosar în aceeași ședință, de a se analiza constituționalitatea textului legal criticat și sub aspectul încălcării art. 1 alin. (3) și art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea constată că motivarea excepției, prin indicarea textelor constituționale invocate, trebuie să fie făcută chiar prin actul de sesizare a Curții, pentru a fi posibilă exercitarea controlului de constituționalitate, deci în momentul ridicării excepției de neconstituționalitate în fața instanței de judecată. Curtea Constituțională este competentă să se pronunțe numai în limitele sesizării. Or, din motivarea excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost ridicată, rezultă că, în opinia autorului acesteia, prin textul de lege criticat au fost încălcate prevederile art. 16 alin. (1) și (2), precum și ale art. 21 alin. (3) din Constituție. În consecință, invocarea în susținerea excepției a unor dispoziții constituționale direct în fața Curții, și nu în fața instanței de judecată care a sesizat Curtea cu excepția de neconstituționalitate, contravine atât dispozițiilor art. 10 alin. (2) și
art. 29 alin. (1)-(4) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, cât și celor ale art. 146 lit. d) din Constituție.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Manuela Mitrea în Dosarul nr. 3.188/2005 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 25 ianuarie 2007.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Benke Karoly
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.