Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 34/2007

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 și art. 281^1 din Codul de procedură civilă

prezumat în vigoare

Data actului
11 ianuarie 2007
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 131 din 22 februarie 2007
Citat de
9 acte
Citează
3 acte
Structură
1 articol · 11.160 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 și art. 281^1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Romeo Impex Com" - S.R.L. din Râmnicu Vâlcea în Dosarul nr. 5.492/46/2005 al Curții de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de către autorul excepției prin care solicită acordarea unui termen de judecată, pentru angajarea unui apărător, precum și atașarea întregului Dosar nr. 5.492/46/2005 al Curții de Apel Pitești.

Având cuvântul asupra acestor cereri, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea lor, întrucât nu se justifică acordarea unui nou termen de judecată pentru lipsă de apărare și nu se impune, pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate, atașarea întregului dosar al Curții de Apel Pitești.

Curtea, deliberând în temeiul

art. 14 din Legea nr. 47/1992 , coroborat cu art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă, apreciază că autorul excepției a avut suficient timp pentru angajarea unui apărător de la data înregistrării dosarului pe rolul Curții Constituționale, și anume 18 septembrie 2006, și respinge cererea de acordare a unui termen de judecată, astfel cum a fost formulată.

Referitor la cererea de atașare a întregului dosar al Curții de Apel Pitești, în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, potrivit art. 17 alin. (2) teza finală din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, nu este necesar să se solicite instanței trimiterea dosarului în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, respingând astfel cererea autorului excepției.

Având cuvântul asupra excepției de neconstituționalitate, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 13 septembrie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 5.492/46/2005, Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 281 și art. 281^1 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Romeo Impex Com" - S.R.L. din Râmnicu Vâlcea în cadrul soluționării unui cereri pentru lămurirea și întinderea dispozitivului unei decizii civile a Curții de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale privind răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, întrucât creează la îndemâna părții o cale de acțiune menită să înlăture în totalitate atât răspunderea patrimonială a statului pentru erorile judiciare, cât și răspunderea magistraților care au dat dovadă de rea-credință sau gravă neglijență în soluționarea pricinilor. Mai arată că acestea încalcă și dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil, prin prelungirea nejustificată a procesului civil.

Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece îndreptarea erorilor materiale și lămurirea cu privire la înțelesul, întinderea și aplicarea dispozitivului hotărârii nu au legătură cu răspunderea statului, respectiv a magistraților, pentru erorile judiciare, ci urmăresc înlăturarea "deficiențelor" formale ale hotărârii judecătorești.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât prin îndreptarea erorilor materiale și prin lămurirea dispozitivului nu este permisă schimbarea soluției pronunțate, ci se urmărește înlăturarea piedicilor formale din a căror cauză hotărârea nu poate fi pusă în executare.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale atacate reprezintă norme de procedură pe care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul are dreptul exclusiv de a le legifera.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2),

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 281 și art. 281^1 din Codul de procedură

civilă.

Articolul 281

a fost modificat prin

art. I pct. 91 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138/2000

pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000.

Alin. 1 al art. 281^1 a fost modificat prin

art. I pct. 38 din Legea nr. 219/2005

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2000

pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005, iar alin. 2 și 3 au fost modificate prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138/2000 .

Dispozițiile din Codul de procedură civilă criticate au, în prezent, următorul cuprins:

- Art. 281: "Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere.

Instanța se pronunță prin încheiere dată în camera de consiliu. Părțile vor fi citate numai dacă instanța socotește că este necesar să dea anumite lămuriri.

În cazul hotărârilor, îndreptarea se va face în ambele exemplare ale hotărârii.";

- Art. 281^1: "În cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta cuprinde dispoziții potrivnice, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice.

Instanța va rezolva cererea de urgență, prin încheiere dată în camera de consiliu, cu citarea părților.

Încheierea se va atașa la hotărâre atât în dosarul cauzei, cât și în dosarul de hotărâri al instanței."

Autorul excepției consideră că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 52 alin. (3) referitoare la răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile legale criticate sunt norme de procedură cuprinse în secțiunea VI "Îndreptarea, lămurirea și completarea hotărârii" din cap. IV "Hotărârile" al titlului III "Procedura înaintea primei instanțe" din Cartea a doua "Procedura contencioasă" a Codului de procedură civilă. Potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, procedura de judecată este stabilită de legiuitor, evident fără a fi încălcate prevederile sau principiile constituționale.

Prin procedura reglementată de dispozițiile legale criticate, partea care formulează o cerere de îndreptare a dispozitivului unei hotărâri judecătorești, în temeiul art. 281 din Codul de procedură civilă, sau o cerere de lămurire privind înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului, în temeiul art. 281^1 din același cod, nu urmărește schimbarea soluției pronunțate de instanța de judecată, ci doar îndreptarea unor erori materiale sau înlăturarea unor neclarități ivite cu privire la dispozitiv. De asemenea, instanța care soluționează o astfel de cerere nu judecă fondul cauzei.

Totodată, potrivit art. 281^3 alin. 1 din Codul de procedură civilă, încheierea prin care s-a soluționat cererea de îndreptare, în temeiul art. 281 din Codul de procedură civilă, sau cererea de lămurire, în temeiul art. 281^1 din același cod, este supusă aceleiași căi de atac ca și hotărârea în legătură cu care s-a solicitat lămurirea, iar, potrivit alin. 2 al aceluiași articol, părțile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de îndreptarea sau lămurirea hotărârii.

Având în vedere aceste considerente, Curtea constată că prin dispozițiile legale criticate nu se încalcă dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală.

Cu privire la susținerea autorului excepției, în sensul că dispozițiile atacate contravin prevederilor art. 52 alin. (3) din Constituție, Curtea constată că nici aceasta nu este întemeiată, întrucât textul constituțional vizează răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, ce nu înlătură răspunderea magistraților care și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență, în timp ce dispozițiile criticate din Codul de procedură civilă vizează erorile materiale conținute în dispozitivul unei hotărâri judecătorești, iar nu erorile de judecată la care se referă prevederea menționată din Legea fundamentală.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 și art. 281^1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Romeo Impex Com" - S.R.L. din Râmnicu Vâlcea în Dosarul nr. 5.492/46/2005 al Curții de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 ianuarie 2007.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.