Decizia nr. 735/2007
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 și art. 281^1 din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Ion Tiucă - procuror
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 și art. 281^1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Cristian Florin Ilie în Dosarul nr. 2.991/2005 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.
La apelul nominal răspunde partea Simona Maria Kleckner, asistată de apărător, cu delegație la dosar. Lipsesc autorul excepției și celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Apărătorul părții prezente solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, arătând că asupra acesteia Curtea s-a mai pronunțat, de exemplu, prin
Decizia nr. 34 din 11 ianuarie 2007 . Totodată, își exprimă acordul cu punctele de vedere transmise de autoritățile publice.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 5 martie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 2.991/2005, Tribunalul București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 281 și art. 281^1 din Codul de procedură civilă.
Excepția a fost ridicată de Cristian Florin Ilie, pârât în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect recursul declarat de acesta împotriva încheierii de îndreptare a erorii materiale pronunțate în cauză de prima instanță.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale întrucât permit instanțelor ca după rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârilor judecătorești să modifice conținutul acestora în camera de consiliu, fără citarea părților, contravenind astfel principiului accesului liber la justiție și dreptului la apărare.
Tribunalul București - Secția a IV-a civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată deoarece pe calea prevăzută de textele criticate nu se pot îndrepta erorile de judecată ce privesc fondul pricinii și nu se urmărește modificarea dispozitivului hotărârii pronunțate în condiții de contradictorialitate și cu toate garanțiile procesuale.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată deoarece prevederile legale criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate de autorul excepției.
Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale deoarece procedura reglementată de acestea nu urmărește schimbarea soluției pronunțate de instanța de judecată, ci doar îndreptarea unor erori materiale apărute în dispozitivul încheierii sau hotărârii respective.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile apărătorului părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și celor ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 281 și art. 281^1 din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut:
Articolul 281
: "Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere.
Instanța se pronunță prin încheiere dată în camera de consiliu. Părțile vor fi citate numai dacă instanța socotește că este necesar să dea anumite lămuriri.
În cazul hotărârilor, îndreptarea se va face în ambele exemplare ale hotărârii."
Articolul 281
^1:"În cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori aceasta cuprinde dispoziții potrivnice, părțile pot cere instanței care a pronunțat hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice.
Instanța va rezolva cererea de urgență, prin încheiere dată în camera de consiliu, cu citarea părților.
Încheierea se va atașa la hotărâre atât în dosarul cauzei, cât și în dosarul de hotărâri al instanței."
Excepția de neconstituționalitate este raportată la prevederile art. 21 referitor la accesul liber la justiție și art. 24 privind dreptul la apărare din Constituție.
Examinând excepția, Curtea constată că asupra constituționalității textelor de lege criticate s-a mai pronunțat prin
Decizia nr. 34 din 11 ianuarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 22 februarie 2007, în sensul respingerii acesteia.
Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut, în esență, că, prin procedura reglementată de dispozițiile legale criticate, partea care formulează o cerere de îndreptare a dispozitivului unei hotărâri judecătorești, în temeiul art. 281 din Codul de procedură civilă, sau o cerere de lămurire privind înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului, în temeiul art. 281^1 din același cod, nu urmărește schimbarea soluției pronunțate de instanța de judecată, ci doar îndreptarea unor erori materiale sau înlăturarea unor neclarități ivite cu privire la dispozitiv. De asemenea, instanța care soluționează o astfel de cerere nu judecă fondul cauzei.
Totodată, potrivit art. 281^3 alin. 1 din Codul de procedură civilă, încheierea prin care s-a soluționat cererea de îndreptare a erorii materiale ori cererea de lămurire a dispozitivului hotărârii este supusă aceleiași căi de atac ca și hotărârea în legătură cu care s-a solicitat lămurirea.
Așa fiind, Curtea constată că prin dispozițiile legale criticate nu se încalcă prevederile art. 21 și art. 24 din Legea fundamentală.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 și art. 281^1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Cristian Florin Ilie în Dosarul nr. 2.991/2005 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 13 septembrie 2007.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.