Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 218/2007

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) și (2) și art. 17 alin. (1) și (2) din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică

prezumat în vigoare

Data actului
13 martie 2007
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 255 din 17 aprilie 2007
Citează
4 acte
Structură
0 articole · 10.936 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) și (2) și ale

art. 17 alin. (1) și (2) din Legea nr. 187/1999

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică, excepție ridicată de Ioan Raita în Dosarul nr. 4.504/2006 al Curții de Apel Ploiești - Secția civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, apreciind că dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 5 septembrie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 4.504/2006, Curtea de Apel Ploiești - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) și (2) și

art. 17 alin. (1) și (2) din Legea nr. 187/1999

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică, excepție ridicată de Ioan Raita într-o cauză având ca obiect contestația formulată de acesta împotriva deciziei Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, pronunțată în temeiul

Legii nr. 187/1999 .

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile

art. 5 alin. (1) și (2) din Legea nr. 187/1999 , prin care se definesc noțiunile de "poliție politică", respectiv de "agent al poliției politice comuniste", ar încălca principiul neretroactivității legii enunțat de art. 15 alin. (2) din Constituție, conferind un "caracter incriminatoriu" unor activități din trecut care, raportate la sistemul social politic existent în acel moment, erau legale și legitime. De asemenea, mai susține că dispozițiile

art. 17 alin. (1) și (2) din Legea nr. 187/1999

referitoare la publicarea din oficiu a deciziilor Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității ar constitui o încălcare a principiului egalității în fața legii consfințit de art. 16 alin. (1) din Constituție. Se susține astfel că respectiva publicare în Monitorul Oficial produce efectele unui "cazier politic", ducând la discriminarea persoanelor care fac obiectul acestei publicări.

Curtea de Apel Ploiești - Secția civilă apreciază că excepția ridicată este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece

Legea nr. 187/1999

nu are un caracter retroactiv, ea nefăcând decât să stabilească tipurile de activități și categoriile de persoane referitor la care opinia publică are dreptul de a obține informații prin intermediul procedurii reglementate de lege. De asemenea, arată că stabilirea unor categorii de persoane care să facă obiectul legii, după criteriul relevanței activității lor actuale pentru funcționarea societății românești, are o justificare obiectivă și rezonabilă, nefiind, deci, contrară art. 16 alin. (1) din Constituție.

Avocatul Poporului arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale invocate în motivarea acesteia.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 5 alin. (1) și (2) și ale

art. 17 alin. (1) și (2) din Legea nr. 187/1999

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 9 decembrie 1999, astfel cum au fost modificate și completate prin

art. I pct. 10 și 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 27 februarie 2006. Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 5 alin. (1) și (2): "(1) Prin poliție politică se înțelege toate acele activități ale securității statului sau ale altor structuri și instituții cu caracter represiv, care au vizat instaurarea și menținerea puterii totalitar comuniste, precum și suprimarea sau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

(2) Este agent al poliției politice comuniste orice persoană care, având calitatea de lucrător operativ al organelor de securitate sau de miliție, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfășurat activități de poliție politică în sensul prezentei legi.";

- Art. 17 alin. (1) și (2): "(1) Consiliul asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, a deciziilor referitoare la persoanele verificate din oficiu, în baza art. 2 lit. a)-f), rămase definitive prin necontestare sau rămase definitive prin hotărâre a curții de apel, și le comunică mijloacelor de informare în masă. Deciziile Colegiului Consiliului vor conține datele de identitate, numele conspirative, perioada colaborării, precum și faptele calificate ca fiind activități cu caracter de poliție politică comunistă.

(2) Consiliul publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, numele agenților, inclusiv numele conspirative, funcțiile, precum și faptele calificate ca fiind activități de poliție politică în sensul prezentei legi. În cazul ofițerilor de informații care au făcut poliție politică în timpul regimului comunist, vor fi sesizate organele de justiție cu privire la încălcarea prevederilor legale."

În opinia autorului excepției, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii și ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că

Legea nr. 187/1999

produce efecte numai pentru viitor. Astfel, ea urmărește să permită accesul opiniei publice la informațiile referitoare la colaborarea cu fosta securitate a persoanelor enumerate de către art. 2, instituind o procedură prin care se poate stabili dacă acestea au desfășurat activități ce au contribuit la instaurarea și menținerea puterii totalitare comuniste, precum și la suprimarea sau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Legea nr. 187/1999

nu instituie deci vreo formă de răspundere juridică pentru participarea în trecut la activități care nu erau "incrimitate" la aceea dată, astfel cum susține autorul excepției. Prin urmare, nu se poate reține că legea ar avea un efect retroactiv, ea nefăcând decât să stabilească tipurile de activități și categoriile de persoane referitoare la care opinia publică are dreptul de a obține informații prin intermediul procedurii reglementate de lege.

În același sens s-a mai pronunțat Curtea Constituțională și prin

Decizia nr. 443 din 15 septembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 29 septembrie 2005, apreciind că "legea criticată nu cuprinde în sine nicio dispoziție cu caracter retroactiv, astfel că nu poate reține că acest act normativ încalcă principiul neretroactivității legii civile. Tot astfel, calificarea în prezent a unor fapte petrecute în trecut și reglementarea unor efecte juridice legate de aceste fapte nu constituie o încălcare a principiului neretroactivității legii civile, de vreme ce efectele lor se produc numai pentru viitor, din momentul intrării în vigoare a actului normativ".

În motivarea excepției de neconstituționalitate se mai susține că publicarea din oficiu a deciziilor Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității în Monitorul Oficial al României produce efectele unui "cazier politic", ducând la discriminarea persoanelor care fac obiectul acestei publicări.

Curtea constată că nici această susținere nu este întemeiată, deoarece principiul nediscriminării garantat de art. 16 alin. (1) din Constituție nu poate fi interpretat ca împiedicând producerea efectelor urmărite de lege, respectiv informarea opiniei publice cu privire la activitățile desfășurate în trecut de persoanele enumerate la art. 2 din lege, care exercită demnități sau funcții publice ori care ocupă poziții sau desfășoară activități cu un impact semnificativ pentru viața societății și care trebuie deci să beneficieze de încrederea cetățenilor. S-a optat, deci, pentru stabilirea unor categorii de persoane care să facă obiectul legii după criteriul relevanței activității lor actuale pentru funcționarea societății românești, iar acest criteriu este bazat pe o justificare obiectivă și rezonabilă, nefiind, deci, contrar art. 16 alin. (1) din Constituție.

Față de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) și (2) și

art. 17 alin. (1) și (2) din Legea nr. 187/1999

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică, excepție ridicată de Ioan Raita în Dosarul nr. 4.504/2006 al Curții de Apel Ploiești - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 13 martie 2007.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.