Decizia nr. 212/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Iuliana Nedelcu - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 12 și 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/1998

privind regimul zonelor defavorizate, excepție ridicată de Adrian Almășan în Dosarul nr. 3.464/83/2004 al Tribunalului Satu Mare - Secția penală.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate privind dispozițiile

art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/1998 , apreciind că acestea nu contravin prevederilor constituționale, și ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate referitoare la prevederile art. 12 din aceeași ordonanță, întrucât acestea au fost modificate anterior sesizării Curții Constituționale, având în prezent un alt conținut decât cel la care se referă autorul excepției.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 9 noiembrie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 3.464/83/2004, Tribunalul Satu Mare - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 și

art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/1998 , excepție ridicată de Adrian Almășan într-o cauză având ca obiect soluționarea apelurilor declarate împotriva Sentinței penale nr. 713/2004, pronunțată de Judecătoria Deva în Dosarul nr. 650/2003, pentru evaziune fiscală.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispozițiile

art. 12 și 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/1998

contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3), art. 11 alin. (2), art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) și (2), art. 20, art. 21 alin. (1)-(3), precum și dispozițiilor art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece reglementează o dublă incriminare și, drept consecință, o dublă sancțiune a unei acțiuni materiale.

Tribunalul Satu Mare - Secția penală apreciază că excepția ridicată este neîntemeiată, întrucât dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3), art. 11 alin. (2), art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) și (2), art. 20, art. 21 alin. (1)-(3) și nici prevederilor art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 și

art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/1998

privind regimul zonelor defavorizate, în raport cu dispozițiile art. 1 alin. (3), art. 11 alin. (2), art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1) și (2), art. 20, art. 21 alin. (1)-(3) din Constituție, este inadmisibilă, nefiind motivată, iar în raport cu art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, este neîntemeiată.

Avocatul Poporului arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile

art. 12 și 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/1998

privind regimul zonelor defavorizate, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 8 noiembrie 1999.

Analizând cererea privind excepția de neconstituționalitate, se constată că autorul excepției face referire la dispozițiile

art. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/1998 , în redactarea existentă la data republicării ei, dispoziții conform cărora sumele alocate din Fondul pentru dezvoltare regională pentru proiectele de dezvoltare în cadrul zonelor defavorizate, fără respectarea destinației și a termenelor pentru care au fost acordate beneficiarilor, se restituiau în cuantum dublu.

Se mai constată că aceste dispoziții au fost modificate, anterior ridicării excepției de neconstituționalitate, prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 22 iunie 2000, și prin

Legea nr. 621/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 737 din 19 noiembrie 2001, având în prezent o altă redactare.

Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 12: "(1) Schimbarea destinației bunurilor pentru care investitorii au beneficiat de facilitățile prevăzute la art. 6 din prezenta ordonanță de urgență se poate realiza după îndeplinirea formalităților legale privind importul și achitarea taxelor vamale și a taxei pe valoarea adăugată, pentru bunurile provenite din import, sau după achitarea taxei pe valoarea adăugată în cazul bunurilor achiziționate din țară.

(2) În cazul în care schimbarea destinației bunurilor se realizează fără îndeplinirea condițiilor prevăzute în prezentul articol, beneficiarilor de facilități li se aplică prevederile legislației în vigoare privind importul și achitarea taxelor vamale, precum și a taxei pe valoarea adăugată.";

- Art. 13: "Nerespectarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență atrage răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență."

În consecință, Curtea urmează să se pronunțe asupra constituționalității acestor texte legale, în vigoare la data ridicării excepției.

Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) referitoare la statul român, art. 11 alin. (2) referitoare la dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 alin. (1) referitoare la universalitatea drepturilor, art. 16 alin. (1) și (2) referitoare la egalitatea în drepturi, art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 21 alin. (1)-(3) referitoare la accesul liber la justiție. De asemenea, apreciază că dispozițiile legale criticate contravin și prevederilor art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele:

I. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/1998 , se constată că aceasta nu poate fi reținută, deoarece ea vizează conținutul normei legale în redactarea existentă la data republicării ordonanței în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 8 noiembrie 1999, care, ca urmare a modificărilor și completărilor legislative ulterioare, nu mai era în vigoare la data ridicării excepției. Astfel, având în vedere dispozițiile

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , excepția urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

II. Referitor la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/1998

față de prevederile art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție privind egalitatea în drepturi, Curtea constată că aceasta nu poate fi reținută. Astfel, prevederile criticate privind condițiile în care poate interveni răspunderea disciplinară administrativă, civilă sau penală, reprezintă opțiunea legiuitorului și se aplică tuturor celor prevăzuți în ipoteza normei, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare.

Cu privire la încălcarea prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (1)-(3), se constată că dispozițiile legale criticate nu sunt de natură să îngrădească dreptul părților de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime, de a beneficia de un proces echitabil, precum și de judecarea acestuia într-un termen rezonabil.

Se constată că dispozițiile art. 1 alin. (3), art. 11 alin. (2), art. 15 alin. (1) și art. 20 din Constituție, precum și dispozițiile art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu sunt incidente în cauză.

Față de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/1998

privind regimul zonelor defavorizate, excepție ridicată de Adrian Almășan în Dosarul nr. 3.464/83/2004 al Tribunalului Satu Mare - Secția penală.

2. Respinge, ca fiind neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 din aceeași ordonanță, excepție ridicată de același autor în același dosar al Tribunalului Satu Mare - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 13 martie 2007.