Decizia nr. 300/1997

Ioan Muraru - președinte

Viorel Mihai Ciobanu - judecător

Nicolae Popa - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Victor Dan Zlatescu - judecător

Raul Petrescu - procuror

Constantin Burada - magistrat-asistent

Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de Societatea Comercială "Comrepi" - S.A. Borzesti, județul Bacau, împotriva

Deciziei Curții Constituționale nr. 17 din 29 ianuarie 1997 .

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 4 iunie 1997, în lipsa părților cu care procedura de citare a fost legal îndeplinită, concluziile reprezentantului Ministerului Public fiind consemnate în încheierea din aceeași dată. Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 11 iunie 1997 și apoi, datorită imposibilității întrunirii completului de judecată, la 17 iunie 1997, iar, în final, la 1 iulie 1997.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Decizia Curții Constituționale nr. 17 din 29 ianuarie 1997 s-a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 alin. 2 din Legea nr. 12/1990

privind protejarea populației împotriva unor activități comerciale ilicite, republicată, invocată de Societatea Comercială "Comrepi" - S.A. Borzesti, județul Bacau, în Dosarul nr. 153/1996 al Tribunalului Bacau.

În motivarea soluției s-a reținut, în esenta, ca măsura confiscării, prevăzută de

art. 6 alin. 2 din Legea nr. 12/1990 , republicată, nu contravine art. 41 alin. (7) din Constituție, fiind conformă alin. (8) din același articol, potrivit căruia bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții pot fi confiscate în condițiile legii.

Împotriva acestei decizii Societatea Comercială "Comrepi" - S.A. Borzesti, județul Bacau, a declarat recurs, invocand următoarele motive:

- Curtea Constituțională a reținut greșit ca, prin Procesul-verbal din 28 aprilie 1995, Garda financiară Bacau a constatat ca Societatea Comercială "Comrepi" - S.A. Borzesti, județul Bacau, a săvârșit contravenția prevăzută de

art. 1 lit. e) din Legea nr. 12/1990 . În speta, organele de control nu au încheiat nici un proces-verbal prin care să constate contravenția și să aplice amenda. Prin procesul-verbal menționat s-a luat numai măsura de preluare a sumei de bani provenite din vânzarea bunurilor a căror proveniență nu este justificată. Or, dacă nu exista infracțiune sau contravenție, nu se poate aplica nici măsura confiscării;

- prevederile

art. 6 alin. 2 din Legea nr. 12/1990

sunt în contradictie cu dispozițiile art. 41 alin. (7) din Constituție, deoarece rastoarna sarcina probei privind caracterul ilicit al averii, prevăzându-se ca averea a carei dobândire licita nu poate fi dovedită se confisca. Astfel se suprima o garanție constituțională a dreptului de proprietate, motiv pentru care trebuia să se constate neconstituționalitatea textului

art. 6 alin. 2 din Legea nr. 12/1990 .

CURTEA,

având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, raportul judecătorului-raportor, prevederile

art. 6 alin. 2 din Legea nr. 12/1990 , republicată, raportate la dispozițiile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, retine:

Astfel cum rezultă din Încheierea din 13 mai 1996 a Tribunalului Bacau, Curtea a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 alin. 2 din Legea nr. 12/1990 , republicată, invocată de Societatea Comercială "Comrepi" - S.A. Borzesti, județul Bacau, excepție respinsă prin decizia atacată.

Primul motiv de recurs privește o situație de fapt și anume ca organele de control financiar nu au încheiat un proces-verbal prin care să constate contravenția și să aplice amenda, ci numai unul de preluare a sumei confiscate. În consecința, se apreciază ca, neexistand o constatare legală a contravenției, nu se putea lua nici măsura confiscării. Se constata ca aceasta situație privește însă nemijlocit modul de interpretare și aplicare a legii, nu constituționalitatea dispozițiilor legale ce reglementează confiscarea sumelor provenite din vânzarea bunurilor a căror proveniență nu este justificată. De aceea este exclusiv de competența instanțelor judecătorești de a statua dacă, în speta, se poate retine existenta contravenției și deci legalitatea măsurii confiscării. Pentru aceste considerente, primul motiv de recurs nu poate fi reținut, întrucât se referă la legalitatea măsurii de confiscare și nu la constituționalitatea ei.

Nici cel de-al doilea motiv de recurs nu este întemeiat. Prin decizia recurată s-a reținut ca dispozițiile

art. 6 alin. 2 din Legea nr. 12/1990 , republicată, sunt constituționale în raport cu dispozițiile art. 41 alin. (7) din Constituție, deoarece alin. (8) al aceluiași articol prevede, în mod expres, ca bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiune ori contravenție pot fi confiscate în condițiile

legii. Or, Legea nr. 12/1990 , republicată, în art. 6 alin. 1 prevede că sumele de bani și lucrurile dobândite, în mod vadit, prin săvârșirea unei contravenții, în speta efectuarea de acte sau fapte de comerț cu bunuri a căror proveniență nu poate fi dovedită, se confisca. În mod corespunzător, alin. 2 din aceeași lege reglementează preluarea la bugetul de stat a beneficiilor obținute în mod ilicit de persoanele fizice și juridice și a încasărilor din vânzarea mărfurilor a căror proveniență nu poate fi dovedită.

Prin urmare, prin textul de lege a cărui neconstituționalitate se invoca, nu se rastoarna sarcina probei privind caracterul licit al averii, asa cum se susține de către recurenta, ci se prevede doar măsura confiscării și preluării la bugetul de stat a unor bunuri ca urmare a săvârșirii contravenției constând în nedovedirea provenientei lor de către comerciant, prevederi care sunt conforme cu art. 41 alin. (8) din Constituție.

Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 25 și al art. 26 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge recursul declarat de Societatea Comercială "Comrepi" - S.A. Borzesti, județul Bacau, împotriva

Deciziei Curții Constituționale nr. 17 din 29 ianuarie 1997 .

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 1 iulie 1997.