Decizia nr. 353/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconsti-tuționalitate a dispozițiilor

art. 7 alin. (3), (4) și (5) din Legea nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, excepție ridicată de Organizația Județeană a Uniunii Civice Maghiare - Magyar Polgari Szovetseg, cu sediul în Odorheiu Secuiesc, în Dosarul nr. 152/268/R/2007 al Tribunalului Harghita - Secția civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent informează Curtea că autorul excepției a depus la dosarul cauzei o cerere de amânare, motivată prin imposibilitatea de prezentare la acest termen a avocatului ales, menționând că urmează să depună acte doveditoare în acest sens până la termenul următor.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererii de amânare, aceasta nefiind temeinic justificată.

Deliberând asupra cererii formulate, în temeiul

art. 14 din Legea nr. 47/1992

și al art. 156 din Codul de procedură civilă, Curtea respinge cererea.

Având cuvântul asupra excepției, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea acesteia, arătând că, prin

Decizia nr. 325/2004 , Curtea s-a mai pronunțat asupra textelor de lege criticate, constatând, pentru argumentele acolo expuse, că acestea sunt constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea nr. 1 din 30 ianuarie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 152/268/R/2007, Tribunalul Harghita - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 7 alin. (3), (4) și (5) din Legea nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale. Excepția a fost ridicată de Organizația Județeană a Uniunii Civice Maghiare - Magyar Polgari Szovetseg, cu sediul în Odorheiu Secuiesc, într-o cauză având ca obiect soluționarea unui recurs împotriva unei sentințe prin care s-a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu prezenta excepție de neconstituționalitate și s-a respins contestația la legea electorală, formulată de autorul excepției.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile

art. 7 alin. (3), (4) și (5) din Legea nr. 67/2004

contravin prevederilor art. 16, art. 36 și ale art. 37 din Constituție, în măsura în care sintagmele "listă de membri", "lista membrilor" sau "lista", conținute de acestea, sunt interpretate în sensul de listă actualizată pentru alegerile locale din data de 4 februarie 2007 a membrilor organizațiilor minorităților naționale, altele decât cele prevăzute în

art. 7 alin. (2) din Legea nr. 67/2004 . Autorul excepției arată că instanța de fond a respins ca probă în dosar lista membrilor Uniunii Civice Maghiare Magyar Polgari Szovetseg, întocmită cu prilejul alegerilor locale din 2004, pe motiv că nu este actualizată, așa cum impune

Legea nr. 67/2004 . În opinia autorului, o asemenea interpretare "încalcă dispozițiile constituționale" referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor, dreptul la vot și dreptul de a fi ales, consacrate în normele constituționale invocate. Consideră că, pentru identitate de rațiune, aceeași interpretare ar trebui să impună aceleași obligații atât partidelor politice, cât și alianțelor naționale, alianțelor electorale și organizațiilor minoritare care au reprezentanță în Parlament, așa cum este U.D.M.R. "Mai mult,

Legea nr. 67/2004

nu prevede modalitatea în care se face dovada reprezentării în Parlament, după cum nu prevede în mod explicit nici obligația de a prezenta liste actualizate de către organizațiile minorităților naționale." Interpretarea corectă a dispozițiilor legale criticate este, în opinia sa, aceea că listele prezentate biroului electoral de circumscripție nu trebuie să fie actualizate de fiecare dată când se organizează alegeri locale, verificarea corectitudinii acestora revenind fie biroului electoral de circumscripție, fie instanței de judecată dacă există o contestație la lista de candidaturi.

Tribunalul Harghita - Secția civilă opinează în sensul neconstituționalității dispozițiilor

art. 7 alin. (3), (4) și (5) din Legea nr. 67/2004

față de prevederile art. 16 din Constituție, privind egalitatea în drepturi a cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Arată, în acest sens, că se creează un tratament privilegiat în favoarea organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale parlamentare, prevăzute de art. 7 alin. (2) din lege, care pot depune candidaturi fără prezentarea listei de membri, față de celelalte organizații ale minorităților naționale extraparlamentare, care trebuie să depună listă de membri în condițiile stabilite de textele legale criticate și care în acest mod sunt discriminate. Apreciază totodată că aceste texte nu respectă prevederile art. 16 alin. (4) din Constituție, potrivit cărora, în condițiile aderării României la Uniunea Europeană, cetățenii Uniunii care îndeplinesc cerințele legii organice au dreptul de a alege și de a fi aleși în autoritățile administrației publice locale. Impunerea unor condiții suplimentare pentru participarea la alegerile locale a organizațiilor minorităților naționale extraparlamentare, chiar reglementate prin lege, echivalează cu restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți într-un mod contrar normelor art. 53 din Constituție. O asemenea restrângere nu poate fi necesară într-o societate democratică, ci, dimpotrivă, este discriminatorie. Mai mult, prin aplicarea

art. 7 alin. (3), (4) și (5) din Legea nr. 67/2004

se încalcă și prevederile art. 120 din Constituție, referitoare la principiul autonomiei locale, întrucât organizațiile minorităților naționale ar trebui să prezinte la biroul electoral o listă cu membrii care domiciliază în alte unități administrativ-teritoriale și care nu ar putea deveni potențiali alegători ai acestei formațiuni din simplul motiv că nu domiciliază în acea localitate.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile

art. 7 alin. (3), (4) și (5) din Legea nr. 67/2004

sunt constituționale și invocă în acest sens

Decizia nr. 146/2005

a Curții Constituționale. În esență, arată că textele legale criticate sunt în deplină concordanță cu prevederile art. 16 alin. (1) și ale art. 62 alin. (2) din Constituție, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Parlament nefiind privilegiate sub aspectul depunerii candidaturilor pentru consiliile locale, întrucât acestea au îndeplinit condiții mult mai severe pentru a accede în Parlament.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 7 alin. (3), (4) și (5) din Legea nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 29 martie 2004, al căror conținut este următorul:

"(3) Pot depune candidaturi și alte organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale legal constituite, care prezintă la Biroul Electoral Central o listă de membri. Numărul membrilor nu poate fi mai mic de 15% din numărul total al cetățenilor care la ultimul recensământ s-au declarat ca aparținând minorității respective.

(4) Dacă numărul membrilor necesari pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (3) este mai mare de 25.000 de persoane, lista membrilor trebuie să cuprindă cel puțin 25.000 de persoane domiciliate în cel puțin 15 din județele țării și în municipiul București, dar nu mai puțin de 300 de persoane pentru fiecare dintre aceste județe și pentru municipiul București.

(5) Lista membrilor se întocmește pe localități și pe județe și trebuie să cuprindă: denumirea organizației, numele și prenumele membrilor, data nașterii, adresa, denumirea, seria și numărul actului de identitate, semnăturile acestora, precum și numele și prenumele persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligată ca, împreună cu aceasta, să depună o declarație pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturii membrilor."

În motivarea excepției autorul acesteia invocă dispozițiile constituționale ale art. 16 - "Egalitatea în drepturi", art. 36 "Dreptul de vot" și ale art. 37 - "Dreptul de a fi ales".

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra constituționalității prevederilor

art. 7 alin. (3), (4) și (5) din Legea nr. 67/2004

aceasta s-a mai pronunțat prin

Decizia nr. 325 din 14 septembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 21 octombrie 2004, când același autor ca și în cazul de față a ridicat aceeași excepție, cu o motivare asemănătoare. Analizând criticile de neconstituționalitate referitoare la aspectul numărului membrilor organizației aparținând minorității naționale legal constituite și al dispersiei lor în teritoriu pentru a figura pe lista de membri depusă la Biroul Electoral Central, în vederea participării la alegeri, prin raportare la aceleași prevederi din Constituție invocate și în acest dosar, Curtea Constituțională, respingând excepția, a reținut cu acel prilej că "din cuprinsul art. 7 alin. (3), (4) și (5) al legii rezultă că acesta este chiar în sensul dispozițiilor constituționale ale art. 37, referitoare la «Dreptul de a fi ales», dispoziții care precizează limitele dreptului și condițiile care trebuie îndeplinite de cei care doresc să candideze". De asemenea, în legătură cu posibilitatea stabilită de textele criticate, în sensul depunerii de candidaturi de către organizațiile legal constituite ale cetățenilor aparținând minorităților naționale pentru participarea la alegerile locale, a reținut că această prevedere reprezintă tocmai respectarea principiului egalității între cetățeni, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție, iar nu încălcarea lui, așa cum pretinde autorul excepției.

Întrucât față de considerentele și soluția pronunțată prin

Decizia nr. 325/2004 , la care s-a făcut referire, nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții în materie, cele reținute de instanța de contencios constituțional cu acel prilej se mențin și în prezenta cauză.

În plus, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor art. 36 din Constituție - "Dreptul de vot". Or, Curtea Constituțională constată că aceste norme nu au incidență în cauză, întrucât textele de lege criticate nu pun în discuție dreptul de vot al cetățenilor.

Totodată, Curtea reține că susținerile de neconstituționalitate formulate vizează aspecte de interpretare și aplicare a dispozițiilor de lege supuse examinării, acestea fiind considerate ca fiind contrare Legii fundamentale în măsura în care prin anumite sintagme conținute de acestea, referitoare, în esență, la lista de membri a unor organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale legal constituite, necesară la organizarea alegerilor autorităților administrației publice locale, se înțelege lista actualizată a membrilor acelei organizații. Potrivit opiniei autorului excepției, din cuprinsul textelor criticate nu rezultă în mod explicit o asemenea obligație, astfel că o interpretare corectă a acestora nu poate fi decât în acest sens. Or, Curtea constată că aceste susțineri nu pot fi reținute, întrucât nu au valoarea unor reale critici de neconstituționalitate, aspectele privind operațiunile de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale aplicabile într-un litigiu revenind în exclusivitate instanțelor de judecată competente, potrivit legii.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 7 alin. (3), (4) și (5) din Legea nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, excepție ridicată de Organizația Județeană a Uniunii Civice Maghiare Magyar Polgari Szovetseg, cu sediul în Odorheiu Secuiesc, în Dosarul nr. 152/268/R/2007 al Tribunalului Harghita Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 3 aprilie 2007.