Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 335/2007

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2005 pentru modificarea Legii nr. 301/2004 - Codul penal și a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, precum și ale art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2006 privind unele măsuri pentru asigurarea bunei funcționări a instanțelor judecătorești și parchetelor și pentru prorogarea unor termene

prezumat în vigoare

Data actului
3 aprilie 2007
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 325 din 15 mai 2007
Citat de
5 acte
Citează
8 acte
Structură
2 articole · 12.522 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • OUG nr. 58/2005 23 iunie 2005 (prevederi anume) pentru modificarea Legii nr. 301/2004 - Codul penal și a Legii nr. 294/2004 privind execut…

Interpretează 1

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Marinela Mincă - procuror

Benke Karoly - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2005

pentru modificarea

Legii nr. 301/2004

- Codul penal și a

Legii nr. 294/2004

privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, precum și ale

art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2006

privind unele măsuri pentru asigurarea bunei funcționări a instanțelor judecătorești și parchetelor și pentru prorogarea unor termene, excepție ridicată de Marius Ionescu în Dosarul nr. 2.463/62/2006 al Tribunalului Brașov - Secția penală.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2005 , întrucât acestea și-au încetat aplicabilitatea, și ca neîntemeiată a celei privind dispozițiile

art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2006 , având în vedere că acestea nu contravin art. 115 alin. (4) din Constituție.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 9 noiembrie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 2.463/62/2006, Tribunalul Brașov - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2005

pentru modificarea

Legii nr. 301/2004

- Codul penal și a

Legii nr. 294/2004

privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, precum și ale

art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2006

privind unele măsuri pentru asigurarea bunei funcționări a instanțelor judecătorești și parchetelor și pentru prorogarea unor termene, excepție ridicată de Marius Ionescu cu prilejul soluționării unei contestații la executare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia apreciază că amânarea repetată sine die a intrării în vigoare a

Legii nr. 301/2004

încalcă grav Constituția. Se mai arată că Guvernul legiferează în mod discreționar, contrar principiului separației puterilor în stat.

Tribunalul Brașov - Secția penală apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. Se arată că instanța de contencios constituțional, prin mai multe decizii, a constatat constituționalitatea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2005

în raport cu critici similare. În ceea ce privește dispozițiile

art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2006 , instanța apreciază că acestea nu încalcă art. 115 alin. (4) din Constituție și că acest text constituțional nu limitează dreptul Guvernului de a adopta mai multe ordonanțe de urgență, chiar referitoare la același act normativ.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate privind

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2005

este inadmisibilă, textul criticat nemaifiind în vigoare. Cu privire la dispozițiile

art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2006 , se apreciază că acestea sunt constituționale, ordonanța de urgență fiind adoptată cu respectarea art. 115 alin. (4) din Constituție. Totodată, se arată că dispozițiile art. 76 alin. (2) din Constituție, invocate în susținerea excepției, nu au incidență în cauză.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2005

pentru modificarea

Legii nr. 301/2004

- Codul penal și a

Legii nr. 294/2004

privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 28 iunie 2005, precum și ale

art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2006

privind unele măsuri pentru asigurarea bunei funcționări a instanțelor judecătorești și parchetelor și pentru prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 30 iunie 2006. Curtea reține că, în realitate, astfel cum rezultă din motivarea excepției, sunt criticate numai prevederile

art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2005

și ale

art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2006 , care au următorul cuprins:

-

Articolul VI

din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2006

- "Termenul prevăzut la

art. 512 din Legea nr. 301/2004

- Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 29 iunie 2004, cu modificările ulterioare, și la

art. 97 alin. (1) din Legea nr. 294/2004

privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 1 iulie 2004, cu modificările ulterioare, se prorogă la data de 1 septembrie 2008."

Textele constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 1 alin. (4) privind separația și echilibrul puterilor în stat, ale art. 76 alin. (2) privind adoptarea legilor și hotărârilor și ale art. 115 alin. (4) privind delegarea legislativă.

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele:

I. Curtea s-a mai pronunțat cu privire la problema admisibilității excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2005 , invocată ulterior datei de 1 septembrie 2006, iar prin

Decizia nr. 705 din 19 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, 951 din 24 noiembrie 2006, a statuat că dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2005 , potrivit cărora a fost stabilit un termen de intrare în vigoare a anumitor acte normative, și-au încetat aplicabilitatea.

Astfel, conform

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare.

Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2005

urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

II. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2006 , Curtea reține că adoptarea ordonanțelor de urgență este condiționată de existența unor "situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată", iar Guvernul este obligat să motiveze urgența în cuprinsul ordonanței. În cauza de față se constată că Guvernul a motivat această urgență în cuprinsul ordonanței prin existența unor deficiențe și lacune ale

Legii nr. 301/2004

- Codul penal, "constatate cu ocazia evaluării și analizei, în cadrul comisiei constituite în cadrul Ministerului Justiției, a aspectelor semnalate de instanțele judecătorești și parchete, precum și controversele privind interpretarea dispozițiilor acesteia, [de unde] a rezultat concluzia că în forma actuală Codul penal adoptat în anul 2004 nu poate intră în vigoare, fiind necesară reanalizarea anumitor soluții propuse prin noul Cod penal și regândirea anumitor instituții pentru a oferi soluții viabile, moderne, dar mai cu seamă eficiente, în acord cu legislațiile penale occidentale și cu tendințele politicii penale europene".

De asemenea, s-a mai arătat că, prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2005 , s-a amânat intrarea în vigoare a

Legii nr. 301/2004

- Codul penal și a Legii nr. 94/2004 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal până la data de 1 septembrie 2006, întrucât până la această dată nu sunt posibile promovarea și intrarea în vigoare a unui proiect de lege care să remedieze deficiențele constatate.

Având în vedere cele de mai sus, Curtea constată că această ordonanță de urgență nu a fost adoptată pe motive de oportunitate, ci din nevoia urgentă de a asigura eficiența sistemului judiciar penal, în sensul de a nu da posibilitatea intrării în vigoare a unei legi incomplet adaptate. În caz contrar, s-ar fi ajuns la o perturbare a acestui sistem, cu consecințe deosebit de grave. Prin urmare, ordonanța de urgență analizată respectă cerințele imperative stabilite de art. 115 alin. (4) din Constituție.

Curtea reține că dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție, invocate în susținerea excepției, nu au incidență în cauză, întrucât în acest caz Guvernul nu acționează ca autoritate administrativă, ci în baza delegării exprese prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituție. De asemenea, nici prevederile art. 76 alin. (2) nu au incidență în cauză, întrucât acestea se referă la majoritatea necesară pentru adoptarea legilor ordinare de către Parlament, pe când, în cauză, este criticată o ordonanță de urgență emisă de Guvern.

Având în vedere cele expuse mai sus, nu se poate susține în niciun fel încălcarea prevederilor constituționale invocate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

I. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2005

pentru modificarea

Legii nr. 301/2004

- Codul penal și a

Legii nr. 294/2004

privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, excepție ridicată de Marius Ionescu în Dosarul nr. 2.463/62/2006 al Tribunalului Brașov - Secția penală.

II. Respinge, ca fiind neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2006

privind unele măsuri pentru asigurarea bunei funcționări a instanțelor judecătorești și parchetelor și pentru prorogarea unor termene, excepție ridicată de același autor în același dosar.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 3 aprilie 2007.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Benke Karoly

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.