Ordinul nr. 1016/2007

Asistența medicală primară pentru persoanele private de libertate se asigură în cabinete organizate în acest scop la nivelul fiecărei unități penitenciare.

Personalul medico-sanitar furnizează servicii de asistență medicală primară numai persoanelor private de libertate.

Personalul medico-sanitar se subordonează medicului-șef, care se subordonează conducerii unității penitenciare numai din punct de vedere administrativ, iar pe linie profesională se subordonează directorului de penitenciar-spital caruia îi este arondată unitatea.

Programul de activitate al personalului medical din unitățile penitenciare este întocmit de către medicul-șef și este vizat de către directorul penitenciarului-spital.

Programul de lucru al medicilor este de 7 ore, în zile lucrătoare.

În penitenciarele unde își desfașoară activitatea cel puțin 2 medici, asistența medicală va fi asigurată în program alternativ, dimineața și după-amiaza.

Numărul de asistenți medicali angajați și programul acestora vor fi prevăzute astfel încât să poată fi asigurată asistența medicală permanentă.

La primirea într-o unitate penitenciară persoanele private de libertate nou-intrate, venite prin transfer, reprimite de la organele de cercetare penală, din întreruperea executării pedepsei, după evadare sau la prezentarea din învoire sunt supuse următoarelor măsuri:

a) examinarea clinică sumară cu scopul depistării cazurilor de boli infectocontagioase și parazitare sau a oricăror alte boli care impun supraveghere medicală;

b) depistarea semnelor evidente de agresiune;

c) depistarea semnelor evidente de consum de droguri;

d) aplicarea măsurilor igienico-sanitare adaptate fiecărui caz;

e) efectuarea îmbăierii;

f) echiparea completă cu ținuta civilă curată, personală sau asigurată de către administrația unității de deținere, inclusiv cu obiecte de toaleta individuală.

Datele menționate la alin. (1) lit. a), b) și c) vor fi consemnate în fișa de triaj la depunere, care face parte integrantă din dosarul medical.

După echipare, persoanele private de libertate nou-intrate sau venite din întreruperea executării pedepsei sunt cazate separat de celelalte persoane, în secția de observare-carantinare, pentru efectuarea carantinei de 21 de zile, respectându-se următoarele reguli igienico-sanitare:

a) servirea mesei, spălarea și depozitarea veselei se asigură separat;

b) îmbăierea, schimbarea lenjeriei de corp și a cazarmamentului, precum și spălarea acestora se efectuează separat.

În perioada de carantină, personalul medico-sanitar supraveghează starea de sănătate a persoanelor private de libertate, modul în care se respectă regulile de igienă individuală și colectivă și desfașoară activități de educație pentru sănătate.

În situația prezentării pentru primirea în unitate a unei persoane private de libertate bolnave care necesită internare în spital, personalul medico-sanitar recomandă internarea într-un penitenciar-spital sau, după caz, în spitalul cel mai apropiat din rețeaua Ministerului Sănătății Publice ori a altor ministere cu rețea sanitară proprie, consemnând recomandarea în fișa medicală.

Internarea se va realiza de către organul care l-a prezentat.

În termen de 72 de ore de la primire se efectuează vizita medicală. Aceasta constă în: anamneză, examinare clinică și întocmirea fișei de examinare medicală la depunere, parte integrantă a dosarului medical, în care se înscriu constatările obiective privind starea clinică normală sau patologică, formula dentară, tatuajele, semnele particulare deosebite și, de asemenea, se consemnează declarația persoanei private de libertate cu privire la relele tratamente, accidentele anterioare primirii în penitenciar și antecedentele personale patologice.

Vizita medicală se consemnează în registrul de consultații pentru nou-intrați.

În cazul în care este necesar, se efectuează vaccinarea persoanei în cauză, conform dispozițiilor legale în vigoare.

La recomandarea medicului, pentru precizarea diagnosticului se efectuează examinări medicale de specialitate, clinice și paraclinice.

Serviciile furnizate în cadrul asistenței medicale primare sunt următoarele:

a) intervenții de primă necesitate în urgențele medico-chirurgicale;

b) asistența curentă a solicitărilor acute;

c) monitorizarea bolilor cronice, care cuprinde: supraveghere medicală activă pentru cele mai frecvente boli cronice, prescripții de tratament medicamentos și/sau igienico-dietetic, coordonarea evaluărilor periodice efectuate de către medici de altă specialitate decât cea de medicină de familie;

d) servicii medicale preventive, precum: imunizări, monitorizarea evoluției sarcinii și lăuziei, depistarea activă a riscului de îmbolnăvire pentru diverse afecțiuni la persoanele cu risc crescut.

Asistența medicală primară este acordată de medici de familie cu drept de liberă practică, în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 312/1999 , cu modificările ulterioare, și ale normelor metodologice de aplicare ale acestuia, aprobate prin Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și al președintelui Colegiului Medicilor din România nr. 143/792/1999, cu modificările ulterioare.

Fiecare consultație se înscrie în registrul de consultații și, cronologic, în fișele de evoluție clinică, parte integrantă din dosarul medical. Tratamentele injectabile și intervențiile de mică chirurgie se consemnează în registrul de tratamente.

Finalizarea consultației se realizează prin semnarea și parafarea de către medic a înscrisurilor din evidențele menționate.

Scutirile, incapacitatea temporară de muncă sau schimbarea aptitudinii de muncă sunt consemnate de către șeful secției de deținere în evidențele operative.

Urgențele medico-chirurgicale sunt prezentate la cabinetul medical de îndată, unde vor fi examinate de către medicul aflat la cabinet; în lipsa medicului, asistentul medical care asigură permanența va lua măsurile care se impun, potrivit competenței, și va anunța medicul-șef.

Urgențele grave medico-chirurgicale, la care transportul la cabinetul medical ar putea agrava starea pacientului, vor fi consultate în prima instanță la fața locului de către un cadru medical care va decide deplasarea pacientului.

Pentru diminuarea timpului de intervenție în cazul unei urgențe medico-chirurgicale grave, prin grija directorului penitenciarului și a medicului-șef, personalul de supraveghere va fi instruit să acorde primul ajutor prompt și eficient până la sosirea personalului specializat.

Urgențele medico-chirurgicale care nu pot fi rezolvate în unitate se internează în spitalul cel mai apropiat, cu înștiințarea conducerii penitenciarului privind situația ivită, în vederea asigurării mijlocului de transport și a escortei necesare.

În situația în care personalul medico-sanitar nu poate ajunge în timp util sau în cazul în care urgență se produce în afara orelor de program al medicilor, directorul unității de deținere sau înlocuitorul acestuia decide transportul de urgență al bolnavului, cu mijloace proprii sau apelând la sistemul național de servicii medicale de urgență și prim ajutor calificat, către unitatea sanitară cea mai apropiată specializată în rezolvarea urgențelor medico-chirurgicale.

În fiecare penitenciar funcționează o infirmerie formată din camere separate, cu circuite funcționale distincte, având paturi la un singur rând, pentru internarea bolnavilor cu afecțiuni acute și cronice reacutizate care necesită supraveghere medicală, pentru izolarea celor cu afecțiuni infectocontagioase, respiratorii și pentru tratamentul bolnavilor cu afaceri judiciare suferinzi de tuberculoză și pentru refuzul de hrană.

Internarea bolnavilor în infirmerie se face numai la indicația medicului. Internarea se consemnează în fișa de internare în infirmerie, care face parte integrantă din dosarul medical, și în evidențele operative de pe secție.

Pacienților internați li se completează, în primele 24 de ore, fișa de internare în infirmerie.

Vizita medicală se efectuează zilnic, evoluția bolii fiind menționată în fișa de internare în infirmerie.

Prescrierea medicamentelor pentru bolnavii internați în infirmerie se consemnează în fișa de internare în infirmerie și în registrul de consultații, la data când sunt eliberate, bolnavul semnând în fișa pentru primirea medicației la externare. Pentru zilele de sâmbată, duminică și sărbători legale medicația poate fi prescrisă pentru 72 de ore. Administrarea medicamentelor în infirmerie se face strict supravegheat.

Acordarea regimului alimentar se stabilește în funcție de afecțiune, conform recomandărilor medicului și normelor legale în vigoare privind hrănirea persoanelor private de libertate.

Asistența medicală de specialitate, clinică și paraclinică, se realizează la nivelul cabinetelor de specialitate din unele unități penitenciar și în ambulatoriile din structura penitenciarelor-spital, de către medici de specialitate cu aviz de liberă practică. De asemenea, asistența medicală de specialitate poate fi acordată și în ambulatoriile de specialitate aparținând Ministerului Sănătății Publice ori ale altor structuri medicale aparținând ministerelor cu rețea sanitară proprie aflate în relații contractuale cu o casă de asigurări de sănătate.

Serviciile de asistență medicală de specialitate din ambulatoriu se acordă la recomandarea medicului curant, în baza unui bilet de trimitere, în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.

Serviciile de medicină dentară sunt acordate de medicii de medicină dentară cu aviz de liberă practică, prin cabinetele de medicină dentară din penitenciare, centre de reeducare și penitenciare-spital, organizate exclusiv pentru persoanele private de libertate.

Cabinetele de medicină dentară vor fi încadrate cu asistent de medicină dentară.

Laboratoarele de tehnică dentară se vor organiza pe lângă cabinetele de medicină dentară.

Toate serviciile de medicină dentară preventivă, tratamentele odontale, parodontale și chirurgicale prevăzute în Contractul-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și în normele metodologice de aplicare a acestuia, precum și radiografiile dentare sunt gratuite. Orice alt tratament de medicină dentară solicitat de persoanele private de libertate se va efectua contra cost.

Costul complicațiilor survenite ca urmare a refuzului persoanei private de libertate de a-i fi tratată o afecțiune incipientă se va suporta de către aceasta.

Tratamentele protetice sunt asigurate conform prevederilor normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Contravaloarea contribuției personale pentru lucrările protetice se suportă de către persoana privată de libertate.

În situația în care persoana privată de libertate și-a pierdut mai mult de 50% din funcția masticatorie în perioada detenției și se constată că nu are nicio posibilitate financiară, contravaloarea contribuției personale va fi suportată din bugetul unității în care execută pedeapsa, în limita fondurilor alocate.

În cazul în care lucrarea protetică este necesară ca urmare a unui accident produs în timpul, din cauza și în legatură cu munca la care a fost repartizată persoana privată de libertate sau din culpa dovedită a angajaților Administrației Naționale a Penitenciarelor, contravaloarea acesteia se suportă, de asemenea, din bugetul unității.

Persoanele private de libertate care necesită și solicită efectuarea unor lucrări protetice parțial decontate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate pot fi transferate, pe baza unei programări prealabile, într-o unitate dotată cu laborator de tehnică dentară și al cărei cabinet de medicină dentară se află în relație contractuală cu casa de asigurări de sănătate.

Persoanele private de libertate aflate în penitenciarele unde nu sunt organizate laboratoare de tehnică dentară și care solicită în scris lucrări protetice suportate integral din fonduri personale pot beneficia de servicii protetice în unitatea respectivă prin încheierea unui contract de colaborare cu un laborator exterior.

Serviciile medicale spitalicești se realizează prin internare în penitenciarele-spital, precum și în alte unități sanitare de profil acreditate, aflate în relații contractuale cu o casă de asigurări de sănătate.

Serviciile medicale spitalicești se acordă de către medici de specialitate cu aviz de liberă practică, în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.

Internarea persoanelor private de libertate se face în baza biletului de internare tip casa de asigurări, având ștampila unității, eliberat de către medicul curant, din proprie inițiativă, la recomandarea medicului specialist sau prin decizie a organului judiciar.

În cursul spitalizării se acordă servicii medicale preventive, curative, de recuperare și/sau paleative.

Solicitarea de internare în penitenciarele-spital se face prin nota telefonică sau fax, semnată de directorul penitenciarului și de medic, ori prin e-mail, specificându-se datele de identificare, diagnosticul, faptul că este transportabil fără a i se pune viața în pericol și cu ce mijloc se efectuează transportul.

Aprobarea de internare va fi dată de către directorul penitenciarului-spital sau de către înlocuitorul acestuia.

În cazul în care se refuză internarea de către penitenciarul-spital, unitatea anunță situația apărută Direcției medicale din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor, dacă refuzul se consideră nejustificat.

Dacă medicul curant consideră internarea ca fiind absolut necesară pentru sănătatea persoanei private de libertate și aceasta o refuză, va cere transferul pacientului la penitenciarul-spital, unde va fi ținut sub observație în secția de tranzit și va primi medicația necesară.

Medicul de la locul de detenție trebuie să ia în evidență persoana privată de libertate gravidă înca de la primirea în penitenciar; aceasta va fi dispensarizată potrivit recomandărilor medicului specialist de obstetrică-ginecologie, cu respectarea normelor metodologice elaborate de Ministerul Sănătății Publice, și va fi vaccinată antitetanic, conform legislației sanitare în vigoare.

Persoana privată de libertate gravidă va beneficia pe perioada sarcinii de regim alimentar și de condiții de muncă potrivit normelor legale.

Persoana privată de libertate gravidă cu evoluție normală a sarcinii va fi internată cu 30 de zile anterioare datei probabile a nașterii într-o secție de specialitate a unui penitenciar-spital.

Penitenciarul-spital în care se află persoana privată de libertate gravidă va lua măsuri pentru ca nașterea copilului să se realizeze într-un spital din rețeaua Ministerului Sănătății Publice.

Penitenciarul-spital va asigura condițiile necesare pentru ca mama condamnată, la solicitarea acesteia, să își poata îngriji copilul până la împlinirea vârstei de un an.

Copiilor aflați în îngrijirea mamelor private de libertate li se asigură vaccinările conform Programului național de vaccinări al Ministerului Sănătății Publice.

Asistența medicală și urmărirea dezvoltării fizice și psihomotorii a copilului prin examene de bilanț se fac de către un medic de familie, cu respectarea prevederilor Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.

În vederea transferării într-un alt penitenciar al Administrației Naționale a Penitenciarelor sau în centre de reținere și arestare preventivă ce funcționează în subordinea Ministerului Internelor și Reformei Administrative, serviciul, compartimentul sau biroul evidență, după caz, organizat la nivelul fiecărei unități penitenciare, prezintă cabinetului medical, cu cel puțin 24 de ore înainte de data transferului, tabelul cu persoanele private de libertate ce urmează a fi transferate.

Persoanele prevăzute la alin. (1) sunt examinate clinic, diagnosticul și aptitudinea de muncă consemnându-se în registrul de consultații, precum și în fișa de examinare medicală la transfer și liberare, parte integrantă a dosarului medical.

Dosarul medical însoțește persoana privată de libertate, fiind atașat la dosarul individual al acesteia.

La liberarea unei persoane private de libertate care este în tratament pentru o boală infecțioasă sau a fost contact cu o boală infecțioasă se anunță autoritatea de sănătate publică în a cărei zonă teritorială își are domiciliul.

Anunțarea se face prin adresa scrisă cu confirmare de primire, de către medicul-șef, prin serviciul secretariat. Copia adresei și confirmarea de primire sunt atașate la fișa de examinare medicală la transfer și liberare, care face parte integrantă din dosarul medical.

În cazul persoanelor private de libertate dependente de droguri, incluse într-un program integrat de tratament, se anunță prin adresa scrisă managerul de caz din cadrul Agenției Naționale Antidrog. Copia adresei și confirmarea de primire sunt atașate la dosarul medical.

Anunțarea se face și în cazul în care persoana nu a terminat tratamentul medical la care a fost obligată prin hotărâre judecătorească.

Persoanele private de libertate beneficiază gratuit de medicamentele prevăzute în Nomenclatorul produselor medicamentoase de uz uman aprobat de Agenția Națională a Medicamentului.

Persoanele private de libertate beneficiază de următoarele categorii de medicamente:

a) medicamente gratuite prin programele naționale de sănătate finanțate de la bugetul de stat;

b) medicamente cu și fără contribuție personală decontate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate;

c) medicamente care nu sunt incluse pe listele de medicamente compensate sau gratuite din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, a căror valoare va fi suportată integral din fondurile unităților din sistemul Administrației Naționale a Penitenciarelor, aprobate cu aceasta destinație;

d) medicamente, produse naturiste sau suplimente nutritive achiziționate din fonduri proprii.

Toate medicamentele sunt administrate de către personalul medico-sanitar.

Administrarea medicamentelor antidiabetice, tuberculostatice, antiepileptice, antipsihotice, anxiolitice, hipnotice și sedative, precum și a altor medicamente la recomandarea medicului se face strict supravegheat, în funcție de caz. Deținutul semnează pentru primirea acestor medicamente, la fiecare administrare, într-o evidență specială.

La nivelul fiecărui cabinet medical de unitate se constituie aparatul de urgență conform baremului prevăzut în anexa nr. 1. Completarea baremului se face pe baza condicii de prescripții medicale de la punctul de lucru farmaceutic, iar pentru medicamentele eliberate deținutul va semna de primire în registrul de consultații.

Medicamentele eliberate de la aparatul de urgență nu vor depăși doza necesară pentru 24 de ore, cu excepția zilelor de sâmbătă, duminică și sărbători legale.

Contravaloarea medicamentelor va fi suportată din fondurile bugetare ale unității și din sumele provenite de la casa de asigurări de sănătate în baza contractului încheiat pentru serviciile medicale acordate, conform prevederilor legale în vigoare.

Persoanele private de libertate pot achiziționa medicamente, produse naturiste sau suplimente nutritive numai la recomandarea unui medic consultant, cu avizul medicului unității, în baza unei prescripții medicale întocmite în două exemplare, un exemplar însoțind în mod obligatoriu medicamentele achiziționate.

Medicamentele sunt achiziționate prin grija unității, fără a afecta cuantumul săptămânal al sumelor din care persoanele private de libertate pot efectua cumpărături.

Produsele medicamentoase trebuie să fie prevăzute în Nomenclatorul produselor medicamentoase de uz uman aprobat de Agenția Națională a Medicamentului.

Procurarea dispozitivelor medicale se face pe baza recomandării medicului specialist și în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în sistemul asigurărilor sociale de sănătate și ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.

Contravaloarea contribuției personale pentru dispozitivele medicale este suportată de către beneficiar.

Ochelarii de vedere și bateriile pentru protezele auditive nu sunt suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, contravaloarea acestora fiind suportată de solicitant.

În cazul unui accident produs în timpul, din cauza și în legatură cu munca la care persoana privată de libertate a fost repartizată sau din culpa dovedită a angajaților Administrației Naționale a Penitenciarelor, contravaloarea dispozitivelor medicale este suportată din bugetul unității penitenciare sau de către persoana privată de libertate, dacă aceasta este vinovată de producerea accidentului de muncă sau infirmitatea se datorează unei autoagresiuni.

Medicul penitenciarului, desemnat de către directorul unității, face parte din comisia de expertiză medico-legală pentru amânarea/întreruperea executării pedepsei pe motive de boală.

Investigațiile clinice și paraclinice necesare efectuării expertizei, recomandate de medicii din comisia de expertiză, sunt efectuate în unitățile sanitare și în serviciile de specialitate indicate de către aceștia.

În baza concluziilor examenelor de specialitate efectuate, medicul penitenciarului apreciază dacă afecțiunile se pot trata sau nu în rețeaua sanitară a Administrației Naționale a Penitenciarelor.

În termen de 24 de ore se înaintează la Direcția medicală din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor un referat medical privind modul în care s-a produs decesul și îngrijirile medicale acordate anterior decesului.

În termen de 10 zile de la deces se înaintează la Direcția medicală din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor dosarul de deces, care cuprinde următoarele documente:

a) copia dosarului medical al deținutului;

b) copia foii de observație clinice din unitatea spitalicească în care a decedat persoana privată de libertate;

c) copia certificatului constatator al morții.

Dosarul medical, copia foii de observație clinică din spital, referatul medical privind modul în care s-a produs decesul și certificatul constatator al decesului se arhivează și se pastrează la cabinetul medical al unității.

Familia persoanei decedate sau împuternicitul acesteia are acces la dosarul medical, la referatul medical privind modul în care s-a produs decesul și îngrijirile medicale acordate anterior decesului și la alte documente privitoare la deces, potrivit legii, putând obține, la cerere, fotocopii ale acestora.

Medicul curant efectuează controlul medical anual al persoanelor private de libertate. Acesta se realizează în baza unui grafic de prezentare la cabinetul medical, conform Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și normelor metodologice de aplicare a acestuia.

Rezultatele controlului medical anual se consemnează în fișele de evoluție clinică, care fac parte integrantă din dosarul medical.

Persoanele private de libertate care lucrează în mediu toxic și vătămător beneficiază lunar de un control medical și, după caz, de examene de specialitate și investigații paraclinice în scopul depistării primelor semne de boala profesională și al scoaterii din mediul toxic și vătămător, în conformitate cu reglementările Ministerului Sănătății Publice și ale Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de șanse.

Îmbolnăvirile profesionale depistate sunt raportate Administrației Naționale a Penitenciarelor, care va dispune măsurile ce se impun, potrivit normelor legale în vigoare.

Persoanele private de libertate cu boli cronice netransmisibile, depistate cu ocazia primirii în unitate, inclusiv prin transfer, a controlului medical periodic sau prin examinări curente, sunt luate în evidență de cabinetul medical, sunt dispensarizate și li se asigură tratamentul corespunzător. Se iau în evidență și se dispensarizează și persoanele private de libertate care au fost obligate la tratament prin hotărâre judecătorească.

Biroul evidență deținuți este obligat să anunțe în scris cabinetul medical privind persoanele față de care instanța a dispus măsura obligării la tratament medical.

Evidența bolnavilor cronici se ține în registrul de boli cronice.

Controalele periodice la bolnavii dispensarizați se efectuează conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Sănătății Publice.

Direcția medicală din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor urmărește activitatea de prevenire și combatere a bolilor transmisibile care se va realiza în conformitate cu reglementările Ministerului Sănătății Publice.

Declararea bolilor transmisibile se va realiza conform legislației sanitare în vigoare. Declararea nominală se realizează prin fișa de declarare tip A.

Personalul unității și persoanele private de libertate au obligația să se supună măsurilor stabilite pentru prevenirea și combaterea bolilor transmisibile.

Dezinfecția și sterilizarea se vor realiza conform ordinelor în vigoare ale Ministerului Sănătății Publice.

În penitenciarele-spital se organizează compartimente specializate de prevenire și control al infecțiilor nosocomiale încadrate cu personal conform legislației sanitare în vigoare.

Penitenciarele-spital vor respecta normele de supraveghere, prevenire și control al infecțiilor nosocomiale prevăzute de legislația sanitară în vigoare.

Persoanelor private de libertate li se efectuează la intrarea și în timpul detenției examen serologic pentru depistarea sifilisului.

Persoanelor cu serologie pozitivă HIV li se efectuează investigații pentru depistarea infecțiilor cu transmitere sexuală.

Testările se efectuează în conformitate cu normele internaționale în domeniu: consiliere, acord pentru testare etc.

Persoanele infectate cu virusul HIV au dreptul la păstrarea confidențialității datelor personale, nu pot fi supuse unui tratament discriminatoriu și nu li se poate interzice dreptul la învățătură ori la munca.

Pentru îmbunătățirea calității vieții persoanelor infectate cu virusul HIV se vor lua următoarele măsuri:

a) alimentația se va efectua conform recomandărilor medicului specialist și normelor legale în vigoare privind hrănirea persoanelor private de libertate;

b) asigurarea tratamentului antiretroviral adecvat, precum și a celorlalte îngrijiri medicale, în funcție de patologia prezentată de pacient.

Pacienții infectați HIV sunt obligați să informeze medicul curant, inclusiv medicul de medicina dentară, cu privire la statutul lor HIV, atunci când îl cunosc;

Persoanele care își cunosc statutul HIV pozitiv răspund penal pentru transmiterea voluntară a infecției, potrivit prevederilor legale în vigoare.

Cu ocazia efectuării examenului medical, în primele 72 de ore de la primirea în locul de detenție, medicul unității va solicita persoanei private de libertate, în cadrul anamnezei, informații legate de consumul de droguri.

În cazul în care persoana se declară consumatoare de droguri sau medicul suspectează anamnestic și clinic un caz de consum de droguri, acesta are obligația de a-i aduce la cunoștință consumatorului posibilitatea contactării centrului de prevenire, evaluare și consiliere antidrog din cadrul Agenției Naționale Antidrog, cel mai apropiat de locul de detenție, pentru evaluare și includere într-un program integrat de asistență de specialitate.

După obținerea consimțamântului consumatorului, medicul anunță cazul conducerii unității, în vederea contactării centrului de prevenire, evaluare și consiliere antidrog.

La nivelul centrului de prevenire, evaluare și consiliere antidrog va fi desemnat un manager de caz, care se va deplasa la locul de detenție pentru evaluarea consumatorului.

Aceeași procedură va fi urmată și în cazul în care o persoană privată de libertate se declară consumatoare de droguri într-un alt moment decât cel al examenului medical la primire.

Ca urmare a evaluării consumatorului, managerul de caz va stabili, cu consultarea personalului care asigură asistența medicală, psihologică și socială în penitenciare, un program integrat de asistență, care va cuprinde și un plan individualizat de asistență și va întocmi un raport de evaluare. Raportul de evaluare, cu propunerea programului integrat de asistență, va fi prezentat consumatorului în vederea semnării unui acord de includere în program.

Înainte de semnarea acordului de includere în program, consumatorul are dreptul de a solicita acordarea de asistență medicală de către un medic ales, cu suportarea cheltuielilor aferente.

Bolnavii de hepatită acută virală se internează în penitenciarele-spital cu secții de boli infecțioase sau în secții aparținând spitalelor din rețeaua Ministerului Sănătății Publice, în primele 24 de ore de la depistare.

Anunțarea suspiciunii de caz se face telefonic, în primele 24 de ore, la Direcția medicală din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Cazurile confirmate se declară nominal prin fișa de declarare tip A, care se înaintează de către unitate Direcției medicale din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor, precum și medicului epidemiolog care răspunde de unitatea respectivă.

La externarea din spital a bolnavului cu hepatită virală, medicul din penitenciar va respecta întocmai recomandările menționate pe biletul de ieșire de către medicul specialist de boli infecțioase privind tratamentul, regimul alimentar și perioada scutirii de muncă.

Dispensarizarea bolnavului se va realiza pe o perioadă de 6 luni; se vor recolta probe pentru investigații de laborator (transaminazele și bilirubina) la o lună, la două luni, la 3 luni și la 6 luni de la externare. Dacă rezultatele analizelor nu se normalizează, dispensarizarea continuă până la un an de la externare.

Pentru hepatita cu transmitere parenterală, reinvestigarea serologică se va face la 3 săptămâni de la externare.

Evidența foștilor bolnavi de hepatită acută virală, precum și a purtătorilor de Ag HBs se va ține la cabinetul medical împreună cu fișele de anchetă epidemiologică, fișa de declarare tip A a cazului și analizele de laborator efectuate atât lor, cât și contacților.

Pentru hepatita cu transmitere enterală, supravegherea contacților din cameră și de la locul de muncă se realizează timp de 30 de zile, clinic - zilnic și prin examene de laborator (TGP, bilirubina) - la începutul perioadei de supraveghere, cu repetare la 14 zile.

În unitate se realizează decontaminarea continuă și terminală a camerei unde a fost cazat bolnavul.

Se iau măsuri pentru a asigura igiena alimentației, a apei și igiena personală a deținuților.

Vesela și lenjeria contacților sunt spălate și dezinfectate separat, folosindu-se substanțe clorigene.

Se vor efectua dezinsecții.

În cazul existenței unei suspiciuni de tuberculoză pulmonară, persoana privată de libertate va fi mutată în camera de izolare respiratorie din penitenciar și va fi internată de îndată în penitenciarul-spital cu secție de pneumologie, la care unitatea este arondată.

Cazurile de tuberculoză extrapulmonară vor fi internate în Penitenciarul-Spital București Jilava.

Bolnavii cu tuberculoză internați în penitenciarele-spital vor fi externați numai vindecați.

Bolnavii de tuberculoză vindecați, transferați în penitenciare, nu necesită izolare în camere TBC și nu mai primesc norma de hrană specială.

Evidența vaccinărilor se va face în registrul unic de vaccinări, menținându-se: numele și prenumele, data vaccinării, vârsta, contraindicații temporare sau definitive, reacții adverse.

Vaccinarea se efectuează cu respectarea strictă a regulilor de asepsie și antisepsie și, de asemenea, cu respectarea modului de administrare, a contraindicațiilor, a modului de asociere cu alte vaccinuri, a păstrării corecte.

Vaccinarea antitetanică se efectuează cu o singura doză, cu ocazia primirii în unitate, în perioada de carantină.

Vaccinarea BCG se realizează la vârsta de 14 ani, după efectuarea intradermoreacției la tuberculină. În cazul reacției pozitive se va efectua examen radiologic, eventual examen de spută, iar conduita va fi în funcție de rezultatele acestora. În cazul reacției negative a intradermoreacției se va efectua vaccinarea BCG.

Vaccinarea în focare de hepatită virală tip A sau de meningită meningococică se va face la indicația medicului epidemiolog sau specialist de sănătate publică și management.

Vaccinarea în situațiile epidemiologice cu risc se va realiza la indicația Ministerului Sănătății Publice sau a autorității sanitare publice locale și a municipului București, pentru profilaxia febrei tifoide, a hepatitei virale tip A și a tetanosului.

Vaccinarea antigripală se va realiza din fondurile unității penitenciare sau ale Ministerului Sănătății Publice în sezonul preepidemic, în perioada 1 octombrie-31 decembrie, în special pentru persoanele private de libertate care lucrează în sectoarele cu risc epidemiologic și pentru cei cu vârsta mai mare de 65 ani sau cu afecțiuni cronice cardio-vasculare, pulmonare, metabolice, renale sau cu imunosupresie. Pentru a primi vaccin antigripal din fondurile Ministerului Sănătății Publice, catagrafia cu persoanele eligibile la vaccinarea antigripală, întocmită de unitățile penitenciare, va fi transmisă în timp util la autoritățile de sănătate publică județene sau a municipiului București pentru a fi inclusă în propriile catagrafii.

Alte vaccinări se vor realiza în campaniile organizate de Ministerul Sănătății Publice.

Personalul medico-sanitar va realiza controlul zilnic al stării de igienă la blocul alimentar, verificând calitatea, termenele de garanție, modul de depozitare a alimentelor care urmează să fie preparate, respectarea circuitului alimentelor, astfel ca fazele salubre să nu se intersecteze cu fazele insalubre ale preparării hranei, dacă probele alimentare sunt păstrate la frigider timp de 48 de ore.

Personalul medico-sanitar controlează și dacă există suficiente materiale pentru realizarea curățeniei și a dezinfecției zilnice la blocul alimentar, cum ar fi detergent, substanțe clorigene etc.

Hrana va fi dată în consum în maximum două ore de la preparare.

Consemnarea calității hranei se va face de către personalul medico-sanitar într-un registru păstrat la blocul alimentar.

Toate locurile de deținere, cabinetele medicale, penitenciarele-spital, blocurile alimentare și punctele de lucru trebuie să solicite și să dețină, conform legii, autorizație sanitară de funcționare.

Autorizarea se efectuează de către autoritățile de sănătate publică abilitate, în conformitate cu normele în vigoare.

La cabinetul medical se păstreaza dosarul de unitate al condițiilor igienico-sanitare, care cuprinde: fișa de obiectiv, procesul-verbal de constatare a condițiilor igienico-sanitare și autorizația sanitară de funcționare.

Orice modificare survenită în condițiile igienico-sanitare se consemnează în dosarul de unitate.

Medicii din cadrul cabinetelor medicale din penitenciare sau centrele de reeducare, medicii specialiști din ambulatoriile de specialitate ale penitenciarelor-spital, laboratoarele de analize medicale și secțiile de boli infecțioase sunt obligați să raporteze Direcției medicale din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor evenimentele epidemiologice și igienico-sanitare care pun în pericol starea de sănătate a persoanelor private de libertate.

Raportarea activității de epidemiologie și igienă se va realiza conform ordinelor în vigoare ale Ministerului Sănătății Publice.

În cazul focarului epidermic sau trenant trebuie transmise Direcției medicale din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor următoarele date:

a) la anunțare - locul izbucnirii, efectivul total, numărul de cazuri, numărul de decese, repartiția cazurilor și a deceselor pe grupe de vârstă, data de debut al focarului, data intervenției în focar, forme clinice, investigații, rezultate, măsuri luate;

b) ulterior - cabinetele medicale de unitate, cu/fără sprijinul specialistului din cadrul autorității de sănătate publică, comunică date privitoare la: numărul de cazuri și de decese noi în focar, evoluția clinică, date noi privind investigațiile de laborator și măsurile luate, sursa și mecanismul de transmitere (presupuse sau stabilite prin ancheta epidemiologică), activitatea de prevenire și control desfășurată pe perioada de evoluție a focarului (ultimul control, recomandările formulate, investigațiile efectuate, măsurile aplicate, inclusiv sancțiunile);

c) data închiderii focarului.

În cazul intoxicațiilor profesionale se vor raporta suplimentar față de prevederile alin. (1) următoarele date: întreprinderea, forul tutelar, secția și atelierul, locul de muncă, noxa și cauzele producerii.

Decesele se vor raporta nominal către Direcția medicală din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor.