Decizia nr. 567/2007

Ion Predescu - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Antonia Constantin - procuror

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 29 din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție invocată de Dorina Gândilă în Dosarul nr. 26.983/1/2004, număr în format vechi 8.257/2004, al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală.

La apelul nominal răspunde autoarea excepției, personal și asistată de avocat, cu delegație la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent arată că partea Societatea Comercială "Mecanică Fină" - S.A. a depus la dosar note scrise prin care solicită respingerea excepției.

Având cuvântul, reprezentantul autoarei excepției solicită admiterea acesteia, arătând că textul de lege criticat contravine dispozițiilor art. 20 din Constituție referitoare la Tratatele internaționale privind drepturile omului, deoarece se referă la imobile preluate de stat fără titlu, aflate în patrimoniul unor societăți comerciale privatizate integral, ceea ce este în contradicție cu existența unui interes general, în sensul art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Se mai arată că este încălcat și dreptul constituțional la protecția proprietății private, deoarece despăgubirile acordate sub formă de acțiuni la Fondul "Proprietatea" nu sunt efective, dat fiind faptul că acest organism de plasare de valori mobiliare nu funcționează în prezent. Se invocă în acest sens jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca inadmisibilă, deoarece în cauză există autoritatea de lucru judecat, constând în faptul că autoarea excepției a mai invocat neconstituționalitatea acelorași prevederi legale în aceeași cauză aflată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală, între aceleași părți și cu invocarea acelorași motive de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 23 ianuarie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 26.983/1/2004, număr în format vechi 8.257/2004, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 29 din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Excepția a fost ridicată de Dorina Gândilă într-o cauză având ca obiect acțiunea civilă privind restituirea în natură a unui teren.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textul de lege criticat contravine jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, exprimată în Hotărârea Radu împotriva României, din 2006, prin raportare la dispozițiile art. 20 din Constituție. În acest sens, arată că persoana îndreptățită la restituirea unui imobil evidențiat în patrimoniul unei societăți comerciale privatizate integral are dreptul la restituirea în echivalent, constând în despăgubiri corespunzătoare valorii de piață a imobilului solicitat, indiferent de împrejurarea că imobilul a fost preluat de stat cu titlu sau fără titlu, spre deosebire de foștii proprietari ai imobilelor preluate de stat, afectate unor activități publice, și pentru care legea prevede restituirea în natură.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, reținând și evidentul caracter dilatoriu al invocării acesteia. În acest sens, arată că textul de lege criticat nu vine în contradicție cu reglementările internaționale ce ocrotesc dreptul de proprietate sau cu principiile exprimate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cu atât mai mult cu cât însăși instanța de contencios european al drepturilor omului a apreciat că legislația română aplică principiile exprimate în jurisprudența internațională referitoare la despăgubirile datorate de către stat.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat reprezintă o aplicare a dispozițiilor art. 44 alin. (1) teza întâi din Constituție.

Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile

art. 29 din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, potrivit cărora:

"(1) Pentru imobilele evidențiate în patrimoniul unor societăți comerciale privatizate, altele decât cele prevăzute la art. 21 alin. (1) și (2), persoanele îndreptățite au dreptul la despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, corespunzătoare valorii de piață a imobilelor solicitate.

(2) Dispozițiile alin. (1) sunt aplicabile și în cazul în care imobilele au fost înstrăinate.

(3) În situația imobilelor prevăzute la alin. (1) și (2), măsurile reparatorii în echivalent se propun de către instituția publică care efectuează sau, după caz, a efectuat privatizarea, dispozițiile art. 26 alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător.

(4) În situația bunurilor imobile preluate cu titlu valabil, înstrăinate sub orice formă din patrimoniul administrației publice centrale sau locale, persoana îndreptățită va notifica organele de conducere ale acesteia. În acest caz, măsurile reparatorii în echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea învestită potrivit prezentei legi cu soluționarea notificării, cu acordul persoanei îndreptățite, sau despăgubiri acordate în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv."

În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția, Curtea constată că Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală, prin Încheierea din 7 februarie 2006, a mai sesizat Curtea Constituțională cu aceleași dispoziții legale, invocate de Dorina Gândilă în același dosar, excepție respinsă prin

Decizia nr. 641 din 5 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 8 noiembrie 2006.

După restituirea dosarului către instanța de judecată și repunerea cauzei pe rol, la termenul de judecată din 23 ianuarie 2007, partea Dorina Gândilă a invocat din nou excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 29 din Legea nr. 10/2001 , cu motivarea că textul de lege criticat contravine jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, exprimată în Hotărârea Radu împotriva României, din 2006, prin raportare la dispozițiile art. 20 din Constituție.

Curtea constată că prevederile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, cu examinarea pretinsei contrarietăți cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, exprimată în aceeași Hotărâre Radu împotriva României, din 2006, excepția de neconstituționalitate fiind respinsă.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut că legiuitorul poate reglementa exceptarea de la restituirea în natură a imobilelor preluate de stat fără titlu valabil, în vederea asigurării stabilității raporturilor juridice deja create în cadrul circuitului civil. Opțiunea legiuitorului de a acorda despăgubiri corespunzătoare valorii de piață a imobilelor solicitate nu vine în contradicție cu spiritul

Legii nr. 10/2001 , și anume cu caracterul reparator consacrat de aceasta, fiind în deplină concordanță cu art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit căreia conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.

Mai mult, prin aceeași decizie, Curtea s-a referit la jurisprudența în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului, invocată și în prezenta cauză, și a reținut că instanța de contencios european a apreciat asupra cadrului normativ existent în materia legilor reparatorii privind proprietatea, arătând că "aplică principiile exprimate în jurisprudența internațională, judiciară sau arbitrală referitoare la despăgubirile datorate în caz de acte ilicite și confirmate în mod constant în jurisprudența Curții europene referitoare la privațiunile ilegale sau de facto (...)".

Curtea constată că

Decizia nr. 641 din 5 octombrie 2006

are autoritate de lucru judecat, obiectul, cauza și părțile fiind aceleași atât în cazul excepției anterior soluționate, cât și în prezenta excepție. În concluzie, partea care a invocat excepția nu o mai poate reitera, pentru aceleași considerente, deoarece, fiind contrară puterii lucrului judecat, ea este inadmisibilă. Decizia Curții Constituționale, pronunțată în aceeași cauză, este obligatorie potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, având în vedere că motivele care au justificat-o sunt aceleași.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 29 din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție invocată de Dorina Gândilă în Dosarul nr. 26.983/1/2004, număr în format vechi 8.257/2004, al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 7 iunie 2007.