Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 503/2007

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 pct. 4 din Codul de procedură civila și art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri pentru monitorizarea postprivatizare a contractelor de vânzare-cumparare de acțiuni deținute de stat la societațile comerciale

prezumat în vigoare

Data actului
29 mai 2007
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 463 din 10 iulie 2007
Citat de
2 acte
Citează
7 acte
Structură
1 articol · 13.402 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • OG nr. 25/2002 30 ianuarie 2002 (prevederi anume) privind unele măsuri de urmărire a executării obligațiilor asumate prin contractele de pri…

Ion Predescu - președinte

Nicolae Cochinescu - judecator

Aspazia Cojocaru - judecator

Acsinte Gaspar - judecator

Kozsokar Gabor - judecator

Petre Ninosu - judecator

Șerban Viorel Stanoiu - judecator

Tudorel Toader - judecator

Ion Tiuca - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 pct. 4 din Codul de procedură civila și

art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 25/2002

privind unele măsuri pentru monitorizarea postprivatizare a contractelor de vânzare-cumparare de acțiuni deținute de stat la societațile comerciale, excepție ridicata de Asociația salariaților și membrilor conducerii "Pangal" din Societatea Comerciala "Galmopan" - S.A. din Galați în Dosarul nr. 16.381/3/2006 al Tribunalului București - Secția a VI-a comerciala.

La apelul nominal se constata lipsa parților, față de care procedura de citare este legal îndeplinita.

Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de către autorul excepției, prin care solicită un nou termen de judecată, în vederea angajarii unui aparator.

Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea cererii de acordare a unui nou termen de judecată, având în vedere ca autorul a avut suficient timp pentru angajarea unui aparator de la sesizarea Curții Constituționale la data de 19 decembrie 2006.

Curtea, deliberând, în temeiul

art. 14 din Legea nr. 47/1992 , coroborat cu art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civila, respinge cererea de acordare a unui termen de judecată, astfel cum a fost formulata.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiata.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

Prin Încheierea din 19 decembrie 2006, pronunțata în Dosarul nr. 16.381/3/2006, Tribunalul Bucure ti -Secția a VI-a comerciala a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 10 pct. 4 din Codul de procedură civila și

art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 25/2002 . Excepția a fost ridicata de Asociația salariaților și membrilor conducerii "Pangal" din Societatea Comerciala "Galmopan" - S.A. din Galați într-o cauza având ca obiect soluționarea unei cereri a Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului de obligare la reparare a prejudiciului datorat ca urmare a desființarii unui contract de vânzare-cumparare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține ca dispozițiile criticate sunt neconstituționale, deoarece, potrivit art. 5 și art. 7 din Codul de procedură civila, cererea de chemare în judecata se adreseaza instanței de la domiciliul pârâtului, iar dispozițiile art. 10 alin. 4 din același cod, dând posibilitatea ca cererea să fie introdusa la instanța locului unde obligația a luat naștere, sunt de natura sa conduca la motive de banuiala legitima și de imparțialitate a judecatorilor, constituind totodata un abuz de forța juridica de care beneficiaza reclamantul în realizarea drepturilor sale, încalcând astfel principiul egalității.

Referitor la dispozițiile

art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 25/2002 , susține ca acestea sunt neconstituționale, deoarece, în cazul desființarii contractului de privatizare, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului reține de la cumparator toate sumele achitate de acesta în contul contractului, iar obligarea la plata daunelor interese și dividendelor neîncasate reprezinta o îmbogațire fără just temei, deoarece aceasta și-a recuperat pachetul de acțiuni prin anularea contractului de vânzare-cumparare de acțiuni.

Tribunalul București - Secția a VI-a comerciala și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiata, întrucât, pe de-o parte, textele legale criticate nu contravin dreptului la un proces echitabil, parțile beneficiind de toate garanțiile procesuale prevăzute de lege, iar, pe de altă parte, prevederile art. 45 din Constituție nu au incidența în cauza.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicata președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul considera ca dispozițiile criticate sunt constituționale, deoarece instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecatorești este de competența exclusiva a legiuitorului, acesta putând sa stabileasca reguli de procedura diferite, adecvate fiecarei situații juridice.

Avocatul Poporului apreciaza ca excepția de neconstituționalitate este neîntemeiata, deoarece dispozițiile criticate nu înlătura posibilitatea persoanelor interesate de a se adresa justiției și de a se prevala de toate garanțiile dreptului la un proces echitabil. Totodata, pe parcursul procesului, parțile au posibilitatea de a-și valorifica pretențiile sau de a dovedi netemeinicia pretențiilor părții adverse. Referitor la pretinsa încalcare a art. 45 din Constituție, arata ca acest text nu are incidența în cauza.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține urmatoarele:

Curtea Constituțională este legal sesizata și este competența, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 10 alin. 4 din Codul de procedură civila și ale

art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 25/2002

privind unele măsuri de urmărire a executarii obligațiilor asumate prin contractele de privatizare a societaților comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 2 februarie 2002.

Articolul 10

pct. 4 din Codul de procedură civila are urmatorul cuprins: "În afară de instanța domiciliului pârâtului, mai sunt competente urmatoarele instanțe: [...] 4. în cererile privitoare la obligații comerciale, instanța locului unde obligația a luat naștere sau aceea a locului plații."

Ordonanța Guvernului nr. 25/2002

privind unele măsuri de urmărire a executarii obligațiilor asumate prin contractele de privatizare a societaților comerciale a fost aprobata cu modificari și completari prin

Legea nr. 506/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 26 iulie 2002, cu modificările și completările ulterioare.

Titlul

Ordonanței Guvernului nr. 25/2002

a fost modificat prin

art. I pct. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2005

pentru modificarea și completarea

Ordonanței Guvernului nr. 25/2002

privind unele măsuri de urmărire a executarii obligațiilor asumate prin contractele de privatizare a societaților comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 19 iulie 2005, având urmatorul cuprins: "Ordonanța privind unele măsuri pentru monitorizarea postprivatizare a contractelor de vânzare-cumparare de acțiuni deținute de stat la societațile comerciale."

Dispozițiile

art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 25/2002

au în prezent urmatorul cuprins: "(1) În cazul desființarii contractului pe cale convenționala sau judiciara Autoritatea va reține de la cumparator toate sumele achitate de acesta în contul contractului, reprezentând, după caz, avans, rate, dobânzi, penalități achitate cu orice titlu, pâna la desființarea acestuia.

(1^1) În cazul desființarii contractului pe cale convenționala sau judiciara, pentru prejudicii cauzate Autorității, cumparatorul este obligat la plata daunelor-interese constituite din:

a) sumele reprezentând dobânzile și penalitățile datorate pentru ratele scadente și neachitate pâna la data desființarii contractului, precum și penalitățile datorate ca urmare a neîndeplinirii celorlalte obligați contractuale;

b) sumele reprezentând dividendele încasate de cumparator în perioada de valabilitate a contractului;

c) sumele prevăzute de

Hotarârea Guvernului nr. 1.045/2001

privind recuperarea onorariilor de succes platite consultanților de către Autoritatea pentru Privatizare Și administrarea Participațiilor Statului*) în cadrul Programului pentru Ajustarea Sectorului Privat (PSAL).

_________

privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a Autorității pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorbție cu Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului, aprobata cu completari prin

Legea nr. 360/2004 , cu modificările ulterioare, la data de 1 mai 2004 Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare și-a schimbat denumirea în Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și s-a reorganizat prin comasarea prin absorbție cu Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului, instituție care s-a desființat.

(1^2) Prevederile alin. (1) și (1^1) se aplică și proceselor în curs de judecată având ca obiect desființarea contractului, începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe.

(2) Pentru prejudiciile cauzate societații de către cumparator, aceasta poate cere instanței judecatorești daune-interese.

(3) Stabilirea prejudiciilor și a întinderii daunelor-interese prevăzute la alin. (2), precum și a celor provocate Autorității se va face, la solicitarea societații/Autorității, pe baza unei expertize întocmite de persoane fizice și/sau juridice abilitate prin lege pentru astfel de operațiuni.

(4) Cheltuielile aferente efectuării expertizei prevăzute la alin. (3) vor fi avansate de societate sau, după caz, de Autoritate și vor fi recuperate de la cumparator."

Autorul excepției susține ca dispozițiile criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție și ale art. 45 privind libertatea economica.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observa ca asupra dispozițiilor

art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 25/2002 , s-a pronunțat în numeroase cazuri, constatând ca acestea nu contravin prevederilor Constituției. Prin

Decizia nr. 460 din 1 iunie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 541 din 22 iunie 2006, Curtea a statuat - referitor la invocarea art. 21 din Constituție - ca exercitarea acestor drepturi de natura procesuala este asigurata pe calea contestației la executare, potrivit regulilor de drept comun, textul legal criticat neconținând în sine norme contrare dreptului de acces liber la instanța.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie, atât soluția, cât și considerentele din decizia menționată "și mențin valabilitatea și în prezenta cauza.

Cu privire la dispozițiile art. 10 pct. 4 din Codul de procedură civila, Curtea constata ca, atâta timp cât legiuitorul stabilește o competența alternativa - în afară de instanța domiciliului pârâtului -, nu se poate susține ca aceste dispoziții ar contraveni accesului la justiție, garantat prin prevederile art. 21 din Legea fundamentala.

Totodata, Curtea reține ca dispozițiile procesual civile care stabilesc ca fiind competența și instanța locului unde obligația a luat naștere sau aceea a locului plații, în cererile privitoare la obligațiile comerciale, nu contravin prevederilor art. 45 din Constituție, întrucât nu îngradesc în niciun fel accesul liber la o activitate economica sau libera inițiativă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 pct. 4 din Codul de procedură civila și

art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 25/2002

privind unele măsuri pentru monitorizarea postprivatizare a contractelor de vânzare-cumparare de acțiuni deținute de stat la societațile comerciale, excepție ridicata de Asociația salariaților și membrilor conducerii "Pangal" din Societatea Comerciala "Galmopan" - S.A. din Galați în Dosarul nr. 16.381/3/2006 al Tribunalului București - Secția a VI-a comerciala.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțata în ședința publică din data de 29 mai 2007.

PREȘEDINTE,
ION PREDESCU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
_________

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.