Hotărârea nr. 6/2007
asupra inițiativei legislative a cetățenilor de revizuire a Constituției României, privind articolul 48
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
I. Cu Adresa nr. Bp.757 din 9 mai 2007, președintele Senatului a transmis Curții Constituționale propunerea legislativă a cetățenilor de revizuire a Constituției, înregistrată la Senat sub nr. Bp.757 din 21 decembrie 2006.
În cuprinsul adresei se face mențiunea că aceasta este însoțită "de originalele listelor de susținători atestate".
Documentația transmisă Curții Constituționale de către Senat cuprinde:
1. Cererea înregistrată la Biroul permanent al Senatului sub nr. 757 din 21 decembrie 2006, prin care membrii Comitetului de inițiativă au solicitat înregistrarea propunerii legislative a cetățenilor;
2. Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 21 iunie 2006, în care sunt publicate:
- Expunerea de motive semnată de Comitetul de inițiativă, format din 10 membri, și textul proiectului de lege de revizuire a Constituției României;
- Avizul nr. 782 din 2 iunie 2006 al Consiliului Legislativ referitor la inițiativa legislativă a cetățenilor pentru revizuirea art. 48 din Constituția României în vederea ocrotirii căsătoriei și familiei în România;
- Împuternicire în vederea sesizării Consiliului Legislativ pentru emiterea avizului cu privire la propunerea legislativă, precum și în vederea publicării sale în Monitorul Oficial al României;
- Declarație privind constituirea Comitetului de inițiativă în vederea exercitării inițiativei legislative, în condițiile
și ale art. 150 din Constituția României;
- Încheierea de autentificare nr. 216 din 16 februarie 2006 a Biroului notarului public Ogășanu Dan Dumitru.
3. Procura dată de Câmpean Beniamin, prin care împuternicește pe Iov Adrian Ovidiu "să semneze declarația în vederea formării unui comitet de inițiativă pentru exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, în condițiile
și ale art. 146 din Constituție, în vederea introducerii exprese în Constituția României a prevederii că "în România poligamia este interzisă, iar căsătoria este permisă doar între un bărbat și o femeie", precum și să semneze actul de constituire a Comitetului de inițiativă și oricare act necesar realizării proiectului propus.
4. Un număr de 1.807 de dosare cu semnături ale susținătorilor inițiativei legislative a cetățenilor din 37 de județe și 4 sectoare ale municipiului București.
5. Adresa Departamentului pentru Relația cu Parlamentul din cadrul Guvernului României, în copie, înregistrată la Biroul permanent al Senatului, sub nr. 757 din 25 aprilie 2007, prin care au fost transmise listele cu semnături atestate ale susținătorilor propunerii legislative cetățenești de revizuire a Constituției.
6. Adresa secretarului general al Ministerului Internelor și Reformei Administrative, în copie, înregistrată la Departamentul pentru Relația cu Parlamentul, sub nr. 2.802 din 23 aprilie 2007, prin care au fost transmise aceleași liste cu semnături atestate. Propunerea legislativă a cetățenilor de revizuire a Constituției României formează obiectul Dosarului nr. 689J/2007 al Curții Constituționale și are următorul cuprins:
"Articol unic. - 1. Articolul 48 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins:
"Familia
Articolul 48
În România poligamia este interzisă, iar căsătoria este permisă doar între un bărbat și o femeie.
Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.
Condițiile de încheiere, de desfacere și de nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege. Căsătoria religioasă poate fi celebrată numai după căsătoria civilă.
Copiii din afara căsătoriei sunt egali în fața legii cu cei din căsătorie.""
În expunerea de motive ce însoțește propunerea legislativă a cetățenilor de revizuire a Constituției României se arată, în esență, că, potrivit prevederilor art. 16 pct. 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, "bărbatul și femeia au dreptul de a se căsători și de a întemeia o familie", iar, potrivit pct. 3 al aceluiași articol, "familia constituie elementul natural și fundamental al societății și are dreptul la ocrotire din partea societății și a statului".
Se mai arată că, potrivit prevederilor art. 12 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, "începând cu vârsta stabilită prin lege, bărbatul și femeia au dreptul de a se căsători și de a întemeia o familie conform legislației naționale ce reglementează exercitarea acestui drept".
Dreptul internațional și Constituția Uniunii Europene (art. II-9) permit statelor suverane să reglementeze instituția căsătoriei în conformitate cu legile naționale, iar Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale prevede, la art. 8 paragrafele 1 și 2, că "orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a domiciliului său și a corespondenței sale; nu este admis amestecul unei autorități publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este în acord cu legea și dacă constituie o măsură care, într-o societate democratică, este necesară (legitimă) pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protejarea sănătății sau a moralei ori protejarea drepturilor și libertăților altora".
Prevederile paragrafului 2 al art. 8 din menționată convenție au fost interpretate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în sensul că menținerea și promovarea vieții de familie tradiționale este o măsură necesară pentru societate, fiind un obiectiv legitim al societății.
În prezent, se arată în finalul expunerii de motive, în Statele Unite ale Americii se desfășoară acțiuni în sensul amendării constituțiilor statelor constituante în vederea menținerii și promovării familiei tradiționale, în 19 state fiind deja revizuite constituțiile, în sensul că nu se permit căsătoriile între persoane de același sex.
Constituția României nu definește căsătoria, însă, potrivit art. 1 și următoarele din Codul familiei, aceasta reprezintă uniunea liber consimțită dintre un bărbat și o femeie, încheiată potrivit legii în scopul întemeierii unei familii, iar, potrivit alin. 1 și 2 ale art. 1 din Codul familiei, "în România statul ocrotește familia; el sprijină, prin măsuri economice și sociale, dezvoltarea și consolidarea familiei; statul apără interesele mamei și copilului și manifestă deosebită grijă pentru creșterea și educarea tinerei generații".
Principiul monogamiei este consacrat de dispozițiile art. 5 din Codul familiei, care prevăd că "este oprit să se căsătorească bărbatul care este căsătorit și femeia care este căsătorită".
Totodată, în expunerea de motive se mai arată că manifestările izolate care subminează familia nu sunt în concordanță cu tradiția, cultura și credința creștină ca valori fundamentale ale poporului român, întrucât, în mod tradițional, românii nu au practicat poligamia și nicio altă variantă a căsătoriei.
Familia constituită conform actualelor reglementări din Codul familiei este expresia credinței creștine și asigură continuitatea națiunii și a valorilor sale. Ea "este aceea care întărește civilizația și suveranitatea națională [...], este garantul valorilor morale, spirituale și culturale ale generației tinere, precum și ale societății democratice [_] Formele alternative de conviețuire au efecte nocive asupra minorilor, asupra societății și a dezvoltării demografice a țării. Studiile sociologice indică efectul nociv asupra identității și stării emotive a copiilor care trăiesc cu părinți de același sex".
Căsătoria între persoane de același sex ar genera dificultăți în materie de moștenire, care vor determina modificarea legislației în domeniu. Mai mult, admiterea căsătoriei între persoane de același sex sau poligame va genera inevitabile confuzii cu privire la valorile fundamentale privind căsătoria și familia.
În prezent art. 48 din Constituție nu definește căsătoria, iar această lacună trebuie acoperită printr-o dispoziție expresă, în sensul că aceasta este permisă doar între un bărbat și o femeie și că poligamia în România este interzisă.
Comitetul de inițiativă a depus la Curtea Constituțională un memoriu în sprijinul propunerii legislative, înregistrat sub nr. 4.796 din 17 mai 2007, prin care dezvoltă susținerile cuprinse în expunerea de motive, invocând detaliat jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului potrivit căreia restrângerea expresă a dreptului la căsătorie doar pentru cuplurile heterosexuale nu constituie discriminare, fiind o măsură necesară pentru protejarea căsătoriei și proporțională cu situația care a creat-o. În memoriu se mai susține că inițiativa legislativă nu încalcă prevederile
Directivei Consiliului nr. 38/2004/CE
a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind libera circulație și rezidență a cetățenilor Uniunii Europene și a membrilor de familie ai acestora pe teritoriul statelor membre, directivă care a fost transpusă în
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2005
privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și Spațiului Economic European, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 260/2005 , cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, este menționat Raportul privind familia și drepturile copiilor prezentat Parlamentului Franței de către o comisie constituită din 30 de parlamentari, din care rezultă, în esență, că, întrucât nu sunt cunoscute efectele negative pe care le poate genera creșterea copilului de către părinți homosexuali, este în interesul copilului să se dea aplicare principiului prudenței.
CURTEA,
examinând inițiativa legislativă a cetățenilor de revizuire a Constituției, prin raportare la dispozițiile
art. 150 din Constituție, ale Legii nr. 189/1999
privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, republicată, și cele ale
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, precum și raportul întocmit de judecătorii-raportori, reține următoarele:
Curtea a fost legal sesizată de președintele Senatului cu privire la inițiativa legislativă a cetățenilor de revizuire a Constituției, în conformitate cu dispozițiile
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, precum și cu dispozițiile
privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, republicată.
Competența Curții Constituționale de a se pronunța asupra inițiativei legislative a cetățenilor de revizuire a Constituției este prevăzută de art. 146 lit. j) din Constituție, potrivit căreia această autoritate "verifică îndeplinirea condițiilor pentru exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni". În legătură cu această atribuție, sunt incidente și dispozițiile art. 150 din Constituție, potrivit cărora "(1) Revizuirea Constituției poate fi inițiată de Președintele României la propunerea Guvernului, de cel puțin o pătrime din numărul deputaților sau al senatorilor, precum și de cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot.
(2) Cetățenii care inițiază revizuirea Constituției trebuie să provină din cel puțin jumătate din județele țării, iar în fiecare din aceste județe sau în municipiul București trebuie să fie înregistrate cel puțin 20.000 de semnături în sprijinul acestei inițiative".
Curtea reține că sub aspectul competenței sale sunt, de asemenea, aplicabile dispozițiile
art. 48 din Legea nr. 47/1992 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 16 iulie 2004, precum și dispozițiile
art. 7 din Legea nr. 189/1999 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 8 iunie 2004, care, utilizând aceiași termeni, stabilesc obiectul verificării pe care Curtea o realizează în exercitarea atribuției sale constituționale.
Articolul 48
din legea organică a Curții Constituționale prevede următoarele: "Curtea Constituțională, din oficiu sau pe baza sesizării președintelui Camerei Parlamentului la care s-a înregistrat inițiativa legislativă a cetățenilor, se pronunță asupra:
a) caracterului constituțional al propunerii legislative ce face obiectul inițiativei cetățenilor;
b) îndeplinirii condițiilor referitoare la publicarea acestei propuneri și dacă listele de susținători sunt atestate de către primarii unităților administrativ-teritoriale ori de către împuterniciții acestora;
c) întrunirii numărului minim de susținători pentru promovarea inițiativei, prevăzut la art. 74 alin. (1) sau, după caz, la art. 150 alin. (1) din Constituție, republicată, precum și asupra respectării dispersiei teritoriale în județe și în municipiul București, prevăzută de aceleași articole."
În exercitarea atribuției prevăzute la art. 146 lit. j) din Constituție de a verifica inițiativa legislativă a cetățenilor, Curtea are în vedere dispozițiile art. 150 din Constituție, ale
art. 48 din Legea nr. 47/1992 , precum și ale
art. 7 din Legea nr. 189/1999 , republicată, și reține următoarele:
1. În ceea ce privește îndeplinirea condițiilor referitoare la publicarea propunerii legislative:
Curtea constată că propunerea legislativă ce face obiectul inițiativei cetățenilor, ca și expunerea de motive care o însoțește, semnată de Comitetul de inițiativă format din 10 membri, au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 21 iunie 2006, în cadrul termenului de maximum 30 de zile de la emiterea Avizului nr. 782 din 2 iunie 2006 al Consiliului Legislativ, fiind astfel respectate dispozițiile
art. 3 din Legea nr. 189/1999 , republicată. Înregistrarea propunerii ca inițiativă legislativă s-a făcut în condițiile art. 6 al aceleiași legi. Astfel, Comitetul de inițiativă a înregistrat propunerea legislativă la Senat la data de 21 decembrie 2006, chiar în ziua împlinirii termenului de 6 luni de la data publicării propunerii.
2. În ceea ce privește îndeplinirea condițiilor referitoare la atestarea listelor de susținători potrivit cerințelor
art. 48 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 47/1992
și ale
art. 5 din Legea nr. 189/1999 , republicată:
Pentru verificarea listelor de susținători transmise Curții, prin rezoluția președintelui Curții Constituționale a fost constituit un colectiv de magistrați-asistenți care a verificat cele 1.807 de dosare cu semnături ale susținătorilor inițiativei legislative provenind din 37 de județe și 4 sectoare ale municipiului București.
În urma verificărilor făcute, Curtea constată că există cazuri în care listele de susținători nu sunt atestate, cum de pildă este cazul municipiului Timișoara sau al celor 4 sectoare ale municipiului București.
De asemenea, se constată că Ministerul Internelor și Reformei Administrative a verificat îndeplinirea condițiilor de domiciliu și a dreptului de vot ale susținătorilor inițiativei legislative și a selecționat listele care privesc atestări nelegale, pe care le-a îndosariat separat. Aceste adeziuni atestate eronat, în număr de 2.189, nu sunt incluse în numărul susținătorilor atestați de primarii unităților administrativ-teritoriale.
Pe baza verificărilor întreprinse se mai reține că atestarea listelor de susținători nu s-a făcut în toate cazurile cu respectarea dispozițiilor
art. 5 din Legea nr. 189/1999 , republicată, de către primarii unităților administrativ-teritoriale sau, în localitățile urbane, și de funcționari ai primăriei împuterniciți în acest scop de primar.
Astfel, se constată situații în care atestarea calității de cetățean cu drept de vot și a domiciliului susținătorilor, prevăzută de
art. 5 din Legea nr. 189/1999 , republicată, s-a făcut în mediul rural prin semnătură, fără a se menționa calitatea de primar, aplicându-se ștampila consiliului local, iar nu a primarului, sau situații în care atestarea a fost făcută de secretarul consiliului local. Ținând seama de dispozițiile art. 5 alin. (1) ale aceleiași legi, în mediul urban atestarea este validă numai dacă este făcută de primar, având în vedere că el nu are dreptul să împuternicească funcționari ai autorității locale să exercite atribuția de atestare a calității de cetățean cu drept de vot și a domiciliului susținătorilor inițiativei legislative. Aceste atestări se consideră ca fiind nelegale, astfel încât nici acestea nu sunt incluse în numărul total al atestărilor, potrivit mențiunilor cuprinse în listele centralizatoare ale adeziunilor din județe.
3. Cu privire la întrunirea numărului minim de susținători pentru promovarea inițiativei de revizuire a Constituției, prevăzut de art. 150 din Constituție, precum și la respectarea dispersiei teritoriale în județe și în municipiul București, prevăzute de același text:
În conformitate cu prevederile art. 150 din Constituție, inițiativa legislativă pentru revizuirea Constituției aparține unui număr de 500.000 de cetățeni cu drept de vot, care trebuie să provină din cel puțin jumătate din județele țării, iar în fiecare din aceste județe, respectiv în municipiul București, trebuie să fie înregistrate cel puțin 20.0000 de semnături în sprijinul acestei inițiative.
Pe baza examinării dosarelor cu susținătorii inițiativei legislative, Curtea Constituțională reține că din totalul de 612.251 semnături înregistrate pe liste, care provin din 37 de județe și 4 sectoare ale municipiului București, au fost atestate, cu respectarea dispozițiilor
art. 48 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 47/1992
și ale
art. 5 din Legea nr. 189/1999 , republicată, un număr de 509.975 de semnături.
Așa fiind, Curtea constată că este îndeplinită condiția referitoare la numărul minim al cetățenilor cu drept de vot care pot iniția revizuirea Constituției.
În ceea ce privește însă condiția cumulativă privind dispersia teritorială, Curtea constată că aceasta nu este îndeplinită, întrucât doar în 10 județe ale țării sunt legal atestate cîte cel puțin 20.000 de susținători în sprijinul inițiativei. Aceste județe sunt următoarele: Alba, Arad, Bihor, Botoșani, Brăila, Galați, Iași, Mureș, Neamț și Suceava.
În consecință, Curtea reține că listele legal atestate provenind din celelalte 27 de județe, care nu au înregistrat cel puțin 20.000 de semnături, nu pot fi luate în considerare și pe cale de consecință, susținătorii cuprinși în aceste liste nu pot fi incluși în numărul total al susținătorilor inițiativei legislative, deoarece condițiile prevăzute de art. 150 din Constituție sunt cumulative.
Județele în care au fost înregistrate mai puțin de 20.000 de semnături pentru susținerea inițiativei atestate legal sunt: Bacău, Bistrița-Năsăud, Buzău, Brașov, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Maramuraș, Mehedinți, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Timiș, Vaslui, Vâlcea și Vrancea. Municipiul București nu este inclus printre unitățile administrativ-teritoriale menționate, deoarece niciunul dintre susținătorii înscriși pe liste nu este atestat legal.
Față de cele expuse, Curtea Constituțională constată că inițiativa legislativă a cetățenilor de revizuire a Constituției nu întrunește condiția cumulativă a dispersiei teritoriale în județe și în municipiul București, prevăzută de art. 150 alin. (2) din Constituție.
Având în vedere aceste considerente, dispozițiile art. 146 lit. j) și ale
art. 150 din Constituție, prevederile Legii nr. 47/1992 , republicată, precum și dispozițiile
Legii nr. 189/1999 , republicată,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
HOTĂRĂȘTE:
Constată că inițiativa legislativă a cetățenilor de revizuire a Constituției României, privind articolul 48, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 21 iunie 2006, nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 150 din Constituție.
Definitivă și general obligatorie.
Hotărârea se comunică președintelui Senatului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Dezbaterea a avut loc la data de 4 iulie 2007 și la aceasta au participat: Ioan Vida, președinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Kozsokf2âr Gâbor, Petre Ninosu, Ion Predescu, Șerban Viorel Stănoiu și Tudorel Toader, judecători.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Prim-magistrat-asistent, Claudia Miu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.