Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 628/2007

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1523 pct. 2 din Codul civil, ale art. 254 din Codul comercial și ale art. 49-56 din Codul de procedură civilă

prezumat în vigoare

Data actului
26 iunie 2007
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 593 din 28 august 2007
Citat de
6 acte
Citează
2 acte
Structură
1 articol · 11.965 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1523 pct. 2 din Codul civil, ale art. 254 din Codul comercial și ale art. 49-56 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Biroul de Turism pentru Tineret" - S.A. - Sucursala Brăila în Dosarul nr. 2.896/2005 al Tribunalului Brăila - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de către autorul excepției prin care solicită amânarea judecății, deoarece are conturile blocate și a fost în imposibilitate de a-și angaja un apărător, anexând în acest sens copia încheierii Tribunalului Brăila - Secția comercială prin care s-a dispus înființarea popririi asupra conturilor sale.

Având cuvântul asupra cererii de amânare, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea acesteia, întrucât încheierea Tribunalului Brăila este din data de 14 iunie 2007, iar sesizarea Curții Constituționale a avut loc la data de 17 ianuarie 2007.

Curtea, deliberând, în temeiul

art. 14 din Legea nr. 47/1992 , coroborat cu art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă, respinge cererea de acordare a unui termen de judecată, astfel cum a fost formulată.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, deoarece dispozițiile art. 1523 din Codul civil reprezintă o soluție firească, având în vedere că obiectul societății s-a desființat, iar dispozițiile art. 254 din Codul comercial reprezintă o consecință a existenței asocierii în participațiune. Totodată, dispozițiile art. 49-56 din Codul de procedură civilă sunt constituționale, așa cum a statuat și Curtea în jurisprudența sa.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 19 ianuarie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 2.896/1/2005, Tribunalul Brăila - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1523 pct. 2 din Codul civil, ale art. 254 din Codul comercial și ale art. 49-56 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Biroul de Turism pentru Tineret" - S.A. - Sucursala Brăila într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Brăila de constatare a încetării contractului de asociere în participațiune și de obligare a autorului excepției la predarea spațiului.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că instituirea prin lege a unei proceduri de intervenție în cadrul unui proces deja început încalcă dreptul la un proces echitabil, deoarece se creează premisele ca persoana care dorește să intervină să evite astfel procedura concilierii prealabile. De asemenea, susține că art. 1523 pct. 2 din Codul civil încalcă art. 44 din Constituție, deoarece prevede că asocierea încetează la desființarea obiectului, iar că art. 254 din Codul comercial îl lipsește de posibilitatea de a-și relua bunurile. În final, arată că art. 1523 pct. 2 din Codul civil conferă posibilitatea oricărei autorități publice de a proteja un element al patrimoniului public cu încălcarea drepturilor terților din sfera privată.

Tribunalul Brăila - Secția comercială și de contencios administrativ și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile criticate nu încalcă drepturile garantate prin Constituție.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că dispozițiile criticate nu contravin prevederilor art. 21 alin. (3), ale art. 44 alin. (1) sau celor ale art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituție, iar dispozițiile art. 53 alin. (1) nu sunt incidente în cauză.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile art. 49-56 din Codul de procedură civilă sunt constituționale, așa cum a statuat și Curtea prin

Decizia nr. 10/2007 , iar celelalte dispoziții criticate referitoare la modul de încetare a unei societăți și la regimul juridic al bunurilor aduse într-o asociere în participațiune sunt în concordanță cu art. 44 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1523 pct. 2 din Codul civil, ale art. 254 din Codul comercial și ale art. 49-56 din Codul de procedură civilă, având următorul cuprins:

- Art. 1523 pct. 2 din Codul civil: "Societatea încetează:

[...] 2. prin desființarea obiectului sau desăvârșirea afacerii.";

- Art. 254 din Codul comercial: "Participanții nu au niciun drept de proprietate asupra lucrurilor puse în asociațiune, chiar dacă au fost procurate de dânșii. Cu toate acestea, întrucât privește raporturile lor între dânșii, asociații pot să stipuleze că lucrurile ce au adus să li se restituie în natură, având dreptul, în caz când restituțiunea nu s-ar putea face, la reparațiunea daunelor suferite. Afară de aceste cazuri, drepturile asociaților se mărginesc în a li se da cont de lucrurile ce au pus în asociațiune și de beneficii și pierderi."

Articolul 49

56 din Codul de procedură civilă reglementează instituția intervenției în procesul civil.

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 44 alin. (1) referitoare la dreptul de proprietate privată, ale art. 53 alin. (1) referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 135 alin. (2) lit. a) referitoare la obligația statului de a asigura libertatea comerțului, protecția concurenței loiale și crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra dispozițiilor din Codul de procedură civilă referitoare la instituția intervenției - raportate la prevederile

art. 21 din Constituție - s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 10/2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 14 februarie 2007, statuând că acestea reprezintă norme de procedură care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, sunt stabilite prin lege. Astfel, dispozițiile art. 49-56 din Codul de procedură civilă fac parte din Secțiunea I - "Intervenția" a Capitolului III - "Alte persoane care pot lua parte la judecată" din Titlul I - "Părțile" al Cărții a doua - "Procedura contencioasă". Prin dispozițiile criticate nu se limitează drepturile părților, deoarece nimic nu le împiedică pe acestea să se adreseze instanțelor judecătorești, să folosească toate mijloacele de apărare prevăzute de lege și să beneficieze de garanțiile procesului echitabil.

Neintervenind elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie, atât soluția, cât și considerentele din decizia menționată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.

Totodată, Curtea constată că faptul că terțul poate evita procedura concilierii prealabile, intervenind deja în cadrul unui proces deja început, nu este o chestiune care poate conduce la neconstituționalitatea textelor criticate din Codul de procedură civilă.

În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1523 pct. 2 din Codul civil, Curtea reține că acestea prevăd încetarea contractului de societate civilă prin desființarea obiectului sau desăvârșirea afacerii, soluție legislativă firească având în vedere, pe de o parte, imposibilitatea desăvârșirii societății - în cazul în care obiectul acesteia a fost desființat - și, pe de altă parte, inexistența rațiunii pentru care s-a încheiat contractul - în cazul în care a fost îndeplinit scopul acestuia. Așadar, aceste moduri de încetare a societății civile nu sunt de natură să aducă atingere dreptului de proprietate privată, garantat prin dispozițiile constituționale ale art. 44, și nici principiului libertății comerțului, prevăzut de dispozițiile art. 135 alin. (2) lit. a) din Legea fundamentală.

Referitor la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 254 din Codul comercial, Curtea constată că acestea consacră regula conform căreia, de la data încheierii contractului de asociere în participațiune, asociatul pierde dreptul de proprietate asupra bunurilor aduse în asociere, însă asociații pot conveni ca aceste bunuri să li se restituie în natură, având dreptul la repararea daunelor, în cazul în care aceasta nu s-ar putea face.

Curtea observă, pe de o parte, că asocierea în participațiune este un contract încheiat prin învoiala părților, iar, pe de altă parte, că asociații participă la beneficiile ce se vor obține. Așadar, dispozițiile din Codul comercial ce reglementează regimul juridic al bunurilor aduse într-o asociere în participațiune sunt în deplină concordanță cu prevederile art. 44 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora dreptul de proprietate este garantat, iar conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege.

Având în vedere toate aceste motive, Curtea constată că raportarea autorului excepției la prevederile art. 53 alin. (1) din Constituție a rămas fără obiect, deoarece nu a fost reținută restrângerea sau încălcarea vreunui drept sau al vreunei libertăți.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1523 pct. 2 din Codul civil, ale art. 254 din Codul comercial și ale art. 49-56 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Biroul de Turism pentru Tineret" - S.A. - Sucursala Brăila în Dosarul nr. 2.896/2005 al Tribunalului Brăila - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 26 iunie 2007.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.