Decizia nr. 698/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 45 alin. (1) din Legea nr. 317/2004

privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepție ridicată de Mihai Rotaru în Dosarul nr. 11.805/1/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 9 judecători.

La apelul nominal răspunde autorul excepției, Mihai Rotaru, lipsă fiind Consiliul Superior al Magistraturii, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având cuvântul, autorul excepției de neconstituționalitate, Mihai Rotaru, solicită admiterea acesteia, deoarece dispozițiile criticate contravin principiului separației puterilor în stat, prin faptul că din comisia de disciplină face parte un judecător sau procuror, membru al Consiliului Superior al Magistraturii. De asemenea, arată că se încalcă și imparțialitatea judecătorului sau procurorului respectiv, ceea ce contravine art. 21 alin. (3) din Constituție. Apreciază că sesizarea ar trebui făcută de către o comisie aparținând Ministerului Justiției, Înaltei Curți de Casație și Justiție sau unei curți de apel.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției ca fiind neîntemeiată, întrucât există obligația abținerii sau a recuzării membrului Consiliului Superior al Magistraturii care face parte din comisia de disciplină.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 19 februarie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 11.805/1/2006, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 9 judecători a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 45 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 . Excepția a fost ridicată de Mihai Rotaru - judecător la Tribunalul București - într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului declarat de acesta împotriva hotărârii Consiliul Superior al Magistraturii - Secția pentru judecători prin care i s-a aplicat o sancțiune disciplinară.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, deoarece sesizarea uneia dintre secțiile Consiliului Superior al Magistraturii ar trebui făcută fie de către o autoritate fără legătură cu această instituție, cum ar fi Ministerul Justiției, fie de către colegiile de conducere ale instanțelor. În condițiile în care comisiile de disciplină au în componența lor un membru al secției pentru judecători sau pentru procurori, nu poate fi asigurată imparțialitatea soluționării cauzei.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 9 judecători și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât, potrivit art. 134 alin. (2) din Constituție, Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor și, mai mult, hotărârea acestuia este supusă recursului la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că dispozițiile criticate nu contravin Constituției, întrucât Consiliul Superior al Magistraturii este instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor. Totodată, dispozițiile legale privind procedura disciplinară se completează cu cele ale Codului de procedură civilă privind cazurile de incompatibilitate, abținere și recuzare.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor, Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul de instanță de judecată, iar hotărârile acestuia pot fi atacate cu recurs, ceea ce reprezintă o garanție a respectării prevederilor art. 124 alin. (2) din Constituție.

Președinții celor două Camere nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2) și ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 45 alin. (1) din Legea nr. 317/2004

privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, având următorul cuprins: "Acțiunea disciplinară se exercită de comisiile de disciplină ale Consiliului Superior al Magistraturii, formate din un membru al Secției pentru judecători și 2 inspectori ai Serviciului de inspecție judiciară pentru judecători și, respectiv, un membru al Secției pentru procurori și 2 inspectori ai Serviciului de inspecție judiciară pentru procurori."

Excepția de neconstituționalitate se raportează la prevederile constituționale ale art. 124 alin. (2) potrivit cărora justiția este unică, imparțială și egală pentru toți.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile criticate din Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii stabilesc titularul acțiunii disciplinare a judecătorilor sau procurorilor - comisia de disciplină a Consiliului Superior al Magistraturii - și prevăd componența acestei comisii.

În ceea ce privește susținerea autorului excepției în sensul că o altă autoritate ar trebui să fie titular al acțiunii disciplinare a judecătorilor și procurorilor, Curtea constată că aceasta nu poate fi primită, în condițiile

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora Curtea nu poate modifica sau completa prevederile legale supuse controlului, aceste chestiuni ținând de competența legiuitorului.

Referitor la critica privind încălcarea dispozițiilor art. 124 alin. (2) din Constituție, Curtea constată că, ținând seama de situația de incompatibilitate în care se află judecătorul sau procurorul, membru al comisiei de disciplină a Consiliului Superior al Magistraturii care a exercitat acțiunea disciplinară, prin art. 33 alin. (1) teza a doua din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin

Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 326/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 867 din 27 septembrie 2005, s-a stabilit că acesta nu poate face parte din completul de judecată care soluționează acțiunea. În consecință, nu se poate susține că dispozițiile procedurale criticate ar contraveni imparțialității justiției.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 45 alin. (1) din Legea nr. 317/2004

privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepție ridicată de Mihai Rotaru în Dosarul nr. 11.805/1/2006 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul de 9 judecători.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 septembrie 2007.