Decizia nr. 684/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Valentin Zoltan Puskas - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (7), art. 18, art. 80 alin. (1) lit. b) și d) și

art. 83 alin. (2) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Valmet Production" - S.R.L. din Hunedoara în Dosarul nr. 76/120/ F/2006 al Tribunalului Dâmbovița - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal răspunde partea Maria Ștefan, reprezentată prin avocatul Ion Stoichiță, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsă fiind autorul excepției și cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având cuvântul, apărătorul părții Maria Ștefan solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, depunând concluzii scrise în acest sens.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției ca fiind neîntemeiată, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 13 martie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 76/120/F/2006, Tribunalul Dâmbovița - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (7), art. 18, art. 80 alin. (1) lit. b) și d),

art. 83 alin. (2) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Valmet Production" - S.R.L. din Hunedoara - pârât într-o cerere introdusă de lichidatorul Societății Comerciale "B.A. Production" - S.R.L., aflată în faliment, de constatare a nulității contractelor de vânzare-cumpărare încheiate între autorul excepției și debitor.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că, în cazul acțiunilor introduse de lichidator în baza art. 79 și

art. 80 din Legea nr. 85/2006 , este îngrădit accesul liber la justiție pentru debitor, deoarece acesta nu poate fi reprezentat nici de administratorul special - având mandatul limitat, nici de lichidator - fiind titularul acțiunii în anulare. Totodată, se încalcă și dreptul la un proces echitabil al terțului contractant, prin inexistența egalității armelor, acesta fiind în imposibilitate să-și formuleze apărarea în contradictoriu cu debitorul.

Cu privire la dispozițiile art. 80 alin. (1) lit. b) și d) și art. 83 alin. (2) din Legea insolvenței, autorul excepției susține că acestea contravin art. 44 alin. (2) și (8) din Constituție, deoarece sancționează buna-credință a terțului dobânditor și înfrâng principiul securității circuitului civil. Totodată, instituie și o inegalitate între proprietarul ce a dobândit un bun în mod licit și care se înscrie la masa credală cu suma prețului plătit și creditorii cu drept de gaj general asupra patrimoniului debitorului.

Referitor la dispozițiile art. 8 alin. (7) din aceeași lege, autorul excepției susține că acestea instituie o inegalitate între cei ce invocă excepții de neconstituționalitate în dreptul comun și cei ce invocă astfel de excepții în procedura insolvenței, deoarece aceștia din urmă nu beneficiază de suspendarea cauzei.

Tribunalul Dâmbovița - Secția comercială și de contencios administrativ și-a exprimat opinia în sensul că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, așa cum a statuat și Curtea Constituțională în jurisprudența sa.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale, scopul reglementării fiind acela de a institui criterii corecte de operare și tratament față de debitorul insolvent. Astfel, potrivit art. 5 din lege, debitorul, în situațiile descrise, va fi citat în calitate de pârât, prin administratorul special. Cu privire la dispozițiile art. 80 alin. (1) lit. b) și d) și ale art. 83 alin. (2), arată că acestea constituie o aplicare a prevederilor art. 975 din Codul civil privind acțiunea pauliană, fiind în deplină concordanță cu prevederile constituționale.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile criticate nu instituie privilegii sau discriminări, nu contravin sub niciun aspect dreptului părților la un proces echitabil, fiind în deplină concordanță și cu prevederile art. 44 alin. (1) teza finală din Constituție, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite prin lege.

Președinții celor două Camere nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2),

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 8 alin. (7), art. 18, art. 80 alin. (1) lit. b) și d) și

art. 83 alin. (2) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006.

Dispozițiile de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 8 alin. (7): "Prin derogare de la

art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, judecătorul-sindic va putea să nu dispună suspendarea cauzei, în situația în care dispozițiile a căror neconstituționalitate se invocă au făcut obiectul cel puțin al unei decizii pronunțate de Curtea Constituțională.";

- Art. 18: "(1) După deschiderea procedurii, adunarea generală a acționarilor/asociaților debitorului, persoană juridică, va desemna, pe cheltuiala acestora, un reprezentant, persoană fizică sau juridică, administrator special, care să reprezinte interesele societății și ale acestora și să participe la procedură, pe seama debitorului. După ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator care îi conduce și activitatea comercială, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele acționarilor/asociaților.

(2) Administratorul special are următoarele atribuții:

a) exprimă intenția debitorului de a propune un plan, potrivit art. 28 alin. (1) lit. h), coroborat cu art. 33 alin. (2);

b) participă, în calitate de reprezentant al debitorului, la judecarea acțiunilor prevăzute la art. 79 și 80;

c) formulează contestații în cadrul procedurii reglementate de prezenta lege;

d) propune un plan de reorganizare;

e) administrează activitatea debitorului, sub supravegherea administratorului judiciar, după confirmarea planului;

f) după intrarea în faliment, participă la inventar, semnând actul, primește raportul final și bilanțul de închidere și participă la ședința convocată pentru soluționarea obiecțiunilor și aprobarea raportului;

g) primește notificarea închiderii procedurii.";

- Art. 80 alin. (1) lit. b) și d): "Administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul-sindic acțiuni pentru anularea constituirilor ori a transferurilor de drepturi patrimoniale către terți și pentru restituirea de către aceștia a bunurilor transmise și a valorii altor prestații executate, realizate de debitor prin următoarele acte:

....................................................................

b) operațiuni comerciale în care prestația debitorului depășește vădit pe cea primită, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii;

....................................................................

d) acte de transfer de proprietate către un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau în folosul acestuia, efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, dacă suma pe care creditorul ar putea să o obțină în caz de faliment al debitorului este mai mică decât valoarea actului de transfer;";

- Art. 83 alin. (2): "Terțul dobânditor, care a restituit averii debitorului bunul sau valoarea bunului ce-i fusese transferat de către debitor, va avea împotriva averii o creanță de aceeași valoare, cu condiția ca terțul să fi acceptat transferul cu bună-credință și fără intenția de a-i împiedica, întârzia ori înșela pe creditorii debitorului. În caz contrar, terțul dobânditor pierde creanța sau bunul rezultat din repunerea în situația anterioară, în favoarea averii debitorului. Reaua-credință a terțului dobânditor trebuie dovedită."

Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în fața legii, ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 referitoare la accesul liber la justiție, ale art. 44 alin. (2) referitoare la garantarea și ocrotirea în mod egal a proprietății private și alin. (8) referitoare la prezumția dobândirii licite a averii, precum și pe cele ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la aceeași Convenție și ale art. 6 din Declarația Universală a Drepturilor Omului referitoare la principiul egalității.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

Asupra constituționalității dispozițiilor art. 80 și

art. 83 din Legea nr. 85/2006 , Curtea s-a pronunțat prin

Decizia nr. 748/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 990 din 12 decembrie 2006, statuând că acestea constituie o aplicare a prevederilor art. 975 din Codul civil privind acțiunea pauliană, prin care se stabilește dreptul creditorilor de a ataca actele frauduloase încheiate de debitori în dauna lor. Spre deosebire de titularii acțiunii pauliene, și anume creditorii, titularii acțiunii în anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor săi pot fi administratorul sau lichidatorul desemnat în cauză. Totodată, Curtea a reținut că dispozițiile legale criticate sancționează tocmai reaua-credință în exercitarea de către debitori a drepturilor lor, prin acte juridice încheiate în dauna creditorilor. Dacă scopul părților contractante sau cel puțin al debitorului la încheierea actului juridic respectiv l-a constituit fraudarea creditorilor, atunci actul are o cauză ilicită, iar, potrivit art. 966 din Codul civil, acesta nu poate avea niciun efect.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie, atât soluția, cât și considerentele acestei decizii își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.

Referitor la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 8 alin. (7) din Legea nr. 85/2006

raportată la prevederile art. 16 din Constituție, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece aceste dispoziții instituie, cu îndeplinirea anumitor condiții, o excepție de la regula cuprinsă în

art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , excepție ce corespunde scopului și caracterului special al procedurii insolvenței, asigurând celeritatea necesară acestei proceduri. Suspendarea cauzei ca urmare a ridicării unei excepții de neconstituționalitate nu poate fi considerată un "beneficiu", așa cum susține autorul excepției, decât dacă se urmărește tergiversarea cauzei. Totodată, observăm că soluționarea cauzei în care s-a ridicat această excepție de neconstituționalitate a fost suspendată de instanța de judecată care a sesizat Curtea Constituțională.

În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 18 din lege, Curtea reține că nici aceasta nu poate fi primită astfel cum a fost formulată, întrucât autorul excepției are calitatea de pârât - terț contractant, iar el susține că dispozițiile criticate încalcă accesul liber la justiție al debitorului, nejustificând astfel niciun interes personal în invocarea unei asemenea excepții de neconstituționalitate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (7), art. 18, art. 80 alin. (1) lit. b) și d) și

art. 83 alin. (2) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Valmet Production" - S.R.L. din Hunedoara în Dosarul nr. 76/120/F/2006 al Tribunalului Dâmbovița - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 septembrie 2007.