Normele din 23 octombrie 2007

Prezentele Norme metodologice de aplicare a prevederilor

Legii nr. 223/2007

privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, denumită în continuare Lege, se aplică tuturor persoanelor care dețin sau au deținut calitatea de personal aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, denumit în continuare personal aeronavigant.

Perioada în care o persoană are calitatea de personal aeronavigant este perioada în care este angajată cu contract de muncă de către o persoană fizică sau juridică română și este remunerată pentru prestarea activităților aeronautice civile de zbor executate în baza documentelor nominale individuale de certificare, autorizare, licență, atestat, brevet și altele asemenea, emise sau recunoscute de către Regia Autonomă "Autoritatea Aeronautică Civilă Română", denumită în continuare AACR, sau, înainte de înființarea acesteia prin

Hotărârea Guvernului nr. 405/1993 , de către instituția care avea atribuții de autoritate de stat în domeniul aviației civile în România, conform legislației în vigoare.

Prin angajator, în sensul prezentelor norme metodologice, se înțelege orice persoană fizică sau juridică română, indiferent de forma de organizare, care are sau a avut personal aeronavigant angajat cu contract de muncă pentru prestarea activităților aeronautice civile de zbor executate în baza documentelor prevăzute la alin. (2).

Atribuțiile AACR, prevăzute de Lege, sunt exercitate de către aceasta în mod direct ori prin persoane fizice sau juridice autorizate în acest scop, conform legilor și reglementărilor specifice în vigoare.

Revocarea prevăzută la art. 33 lit. b) din Lege reprezintă retragerea documentelor nominale individuale de certificare și licențiere ale personalului aeronavigant, exclusiv pentru acțiunile sau inacțiunile sale în executarea sarcinilor de serviciu, care au determinat ori pot determina producerea de accidente.

Prin salariu, în sensul prezentelor norme, se înțelege salariul de încadrare lunar/salariul tarifar lunar/salariul de bază lunar/salariul de bază negociat sau altfel denumit, așa cum este definit și stabilit prin contractele colective și/sau individuale de muncă, pentru societățile comerciale/regiile autonome, respectiv prin acte normative, pentru unitățile bugetare.

Prin salarizare specială, cu încadrare într-o grupă distinctă de salarizare, în sensul prezentelor norme, se înțelege salariul prevăzut la alin. (1) la care se adaugă sporurile specifice, sporul de vechime și, după caz, indemnizațiile prevăzute la alin. (5) și (6).

Sporurile specifice care se acordă tuturor categoriilor de personal aeronavigant de către angajatori, indiferent de forma de organizare juridică a acestora, sunt: spor de aviație, spor pentru condiții speciale de muncă, spor pentru condiții grele de muncă, spor de periculozitate și spor de stres.

Sporurile specifice care se acordă diferențiat personalului aeronavigant sunt: spor de radiații, pentru piloții care își desfășoară activitatea la bordul aeronavelor civile de transport; spor de radiații cosmice, pentru personalul care efectuează zboruri la altitudini de peste 8.000 m; spor de cască radio, pentru piloți; spor de condiții nocive, pentru personalul care efectuează zboruri la orice altitudine, având la bord substanțe nocive/toxice, și pentru personalul care efectuează zboruri la altitudini de peste 3000 m; spor de ecran, pentru piloții care execută zboruri pe aeronave civile care sunt dotate cu aparatură de bord cu ecran cu afișaj electronic al datelor și parametrilor de zbor; spor pentru zborul la joasă înălțime, pentru piloții care execută zboruri la joasă înălțime, conform reglementărilor aeronautice specifice; spor de tratamente aviochimice, pentru personalul care execută zboruri de tratamente aviochimice; spor de acrobație, pentru piloții care execută zboruri acrobatice; spor pentru condiții deosebite de muncă, pentru categoriile de personal stabilite prin contractele colective și/sau individuale de muncă.

Indemnizația orară de zbor cuprinde drepturile bănești privind plata fiecărei ore de zbor efectuate cu aeronavele civile, fiecărui start efectuat cu planorul și fiecărui salt efectuat cu parașuta. Timpul privind plata orelor de zbor reprezintă timpul scurs din momentul în care o aeronavă civilă începe procedura de pornire a motorului/motoarelor în scopul executării unui zbor sau se pune în mișcare pentru prima dată în vederea decolării și până în momentul în care aceasta se oprește în poziția desemnată pentru parcare și are toate motoarele oprite.

Indemnizația pe ora de serviciu pentru zbor cuprinde drepturile bănești privind plata fiecărei ore de serviciu efectuate în perioadele de timp în care personalul aeronavigant, în calitate de membru de echipaj, este solicitat să execute o misiune/misiuni de zbor care conține/conțin unul sau mai multe zboruri. O perioadă de timp pentru executarea unei misiuni de zbor începe din momentul în care membrul de echipaj se prezintă la locul stabilit de angajator, în vederea începerii unui serviciu care cuprinde unul sau mai multe zboruri, și se termină la sfârșitul ultimului zbor, după efectuarea tuturor activităților și procedurilor necesare încheierii misiunii de zbor. Această perioadă de timp cuprinde: timpul necesar pregătirii zborului/zborurilor; timpul necesar executării zborului/zborurilor; timpul cuprins între zboruri, dacă acesta nu reprezintă timp de odihnă conform reglementărilor specifice aplicabile; timpul de după ultimul zbor, alocat efectuării tuturor activităților și procedurilor necesare încheierii misiunii de zbor.

Sporurile specifice prevăzute la alin. (3) și (4) se aplică la salariul prevăzut la alin. (1) și pot fi evidențiate separat sau pot fi incluse în acesta, fapt stabilit prin negociere între angajator și reprezentanții personalului aeronavigant, pentru societățile comerciale/regiile autonome, respectiv prin acte normative specifice, pentru unitățile bugetare.

Cheltuielile aferente concediului de odihnă suplimentar, prevăzut la art. 42 lit. d) din Lege, necesar pentru refacerea capacității de zbor și pentru prevenirea îmbolnăvirilor profesionale ca urmare a activității de zbor, respectiv plata concediului de odihnă suplimentar, transportul, tratamentul, cazarea și masa, se suportă integral de angajator.

Concediul de odihnă suplimentar se efectuează în stațiuni balneoclimaterice care să asigure tratamentul necesar pentru refacerea capacității de zbor și prevenirea îmbolnăvirilor profesionale ca urmare a activității de zbor.

Stațiunile balneoclimaterice de tratament se stabilesc de angajator cu consultarea reprezentanților personalului aeronavigant.

Costurile aferente încheierii asigurărilor prevăzute la art. 42 lit. f) și art. 55 din Lege se suportă de angajator.

Compensația bănească acordată în urma decesului unei persoane care deține calitatea de personal aeronavigant se acordă beneficiarului poliței de asigurare, în conformitate cu prevederile legale în domeniu.

Alimentația de întărire și protecție a organismului, necesară desfășurării activităților aeronautice civile în mediul aerian, se asigură de către angajator, la nivelul caloric zilnic prevăzut de Lege, prin masă/mese servită/servite la bordul aeronavei sau într-o locație stabilită de angajator, la locul de muncă.

În situația în care masa/mesele nu poate/pot fi asigurată/asigurate în locațiile prevăzute la alin. (1) sau nivelul caloric al acesteia/acestora nu acoperă nivelul caloric zilnic prevăzut de Lege, angajatorul va acorda alimente care să asigure nivelul caloric zilnic prevăzut de Lege sau care să asigure completarea până la nivelul caloric zilnic prevăzut de Lege.

Conținutul caloric al alimentației acordate se stabilește, prin grija angajatorului, de către nutriționiști specializați în domeniu, iar alimentele se stabilesc cu acordul personalului aeronavigant.

Angajatorul poate acorda contravaloarea în tichete de masă a alimentelor prevăzute la alin. (1), (2) și (3), cu acordul reprezentanților personalului aeronavigant, situație în care responsabilitatea procurării alimentelor necesare și corespunzătoare desfășurării activităților aeronautice civile în mediul aerian revine personalului aeronavigant.

Diurna prevăzută la art. 42 lit. h) din Lege se acordă pentru fiecare zi calendaristică și pentru fiecare misiune. În cazul misiunilor de zbor a căror durată nu însumează 12 ore, diurna se calculează și se acordă conform reglementărilor specifice în vigoare.

Diurna prevăzută la alin. (1) se acordă în mod diferențiat, pe categorii de personal aeronavigant, iar cuantumul acesteia pentru fiecare categorie se stabilește:

a) prin negociere între angajator și reprezentanții personalului aeronavigant, pentru societățile comerciale/regiile autonome;

b) prin acte normative, pentru unitățile bugetare.

Pensia de serviciu se acordă la cererea persoanei îndreptățite, a mandatarului desemnat de acesta prin procură specială, a tutorelui, a reprezentantului legal sau a curatorului acesteia.

Cererea de înscriere la pensia de serviciu, însoțită de documentația necesară, se depune la casa teritorială de pensii în a cărei rază își are domiciliul persoana îndreptățită sau, după caz, mandatarul, tutorele, curatorul sau reprezentantul legal.

În vederea stabilirii pensiei de serviciu, dosarul de pensie trebuie să cuprindă următoarele documente:

a) cererea de acordare a pensiei de serviciu, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 1;

b) actele necesare stabilirii pensiei conform prevederilor

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, prevăzute în normele de aplicare a prevederilor

Legii nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, aprobate prin

Ordinul ministrului muncii și solidarității sociale nr. 340/2001 , cu modificările și completările ulterioare, sau, după caz, copia ultimei decizii de pensionare ori talonul de pensie;

c) adeverința-tip cu elementele necesare stabilirii pensiei de serviciu, respectiv vechimea totală în activitate în calitate de personal aeronavigant și baza de calcul, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 2;

d) comunicarea emisă de AACR privind angajatorul indicat să emită adeverința-tip cu elementele necesare stabilirii pensiei de serviciu, întocmită conform modelului prevăzut în anexa nr. 3, după caz;

e) decizia asupra capacității de muncă, care să certifice cauzele care au determinat pierderea totală a capacității de muncă, eliberată de medicul expert al asigurărilor sociale, după caz;

f) alte documente necesare stabilirii pensiei.

Adeverința-tip, prevăzută la art. 12 alin. (3) lit. c), cu elementele necesare stabilirii pensiei de serviciu, respectiv vechimea totală în activitate în calitate de personal aeronavigant și baza de calcul privind media lunară a veniturilor totale brute realizate pe ultimele 3 luni, emisă și calculată de angajator conform Legii, se solicită, de persoana îndreptățită, astfel:

a) ultimului angajator la care deține sau a deținut calitatea de personal aeronavigant;

b) în cazul în care ultimul angajator nu mai există sau nu mai desfășoară activități aeronautice civile de zbor, solicitarea pentru emiterea adeverinței-tip se adresează unui alt angajator care are în exploatare un tip de aeronavă civilă cu greutatea maximă la decolare cea mai apropiată de aeronava civilă pe care persoana în cauză a deținut ultima calificare și licență și are angajat personal aeronavigant.

Pentru obținerea adeverinței-tip de la un alt angajator, în conformitate cu alin. (1) lit. b), persoana în cauză va solicita AACR, în scris, anexând documente cu privire la ultima funcție la bord și tipul/clasa de aeronavă civilă pe care a deținut ultima calificare și licență, emiterea unei comunicări care va cuprinde lista angajatorilor care pot elibera astfel de adeverințe, precum și funcția la bord și tipul/clasa de aeronavă civilă care vor sta la baza emiterii adeverinței-tip. AACR va emite comunicarea în maximum 5 zile lucrătoare de la solicitare, după verificarea datelor cuprinse în documentele depuse.

În termen de 10 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice, AACR va solicita tuturor angajatorilor care desfășoară activități aeronautice civile de zbor cu sediul sau filiale în România datele necesare privind tipurile/clasele de aeronave civile deținute în exploatare și funcțiile la bordul aeronavelor civile deținute de personalul aeronavigant aflat în activitate, în vederea întocmirii bazei de date necesare eliberării comunicării prevăzute la alin. (2). Toți angajatorii vor transmite la AACR datele în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii solicitării și ulterior în termen de 3 zile de la data apariției unei modificări a datelor respective.

În situația în care, la data solicitării adeverinței-tip, persoana în cauză nu este salariat la angajatorul căruia i s-a adresat solicitarea, aceasta va depune la angajatorul respectiv toate actele necesare determinării vechimii totale în activitate în calitate de personal aeronavigant.

Vechimea în activitate în calitate de personal aeronavigant, care se are în vedere la calculul pensiei de serviciu, reprezintă vechimea totală în activitate în această calitate, la un angajator persoană juridică sau fizică română, indiferent dacă aceasta reprezintă vechime întreruptă sau neîntreruptă. Vechimea totală în activitate se determină prin însumarea tuturor anilor, lunilor și zilelor lucrate în calitate de personal aeronavigant, inclusiv perioada de studii și pregătire necesare obținerii primei calificări și licențe în profesia de pilot, conform diplomei sau oricărui alt document care certifică absolvirea unei școli de specialitate.

Vechimea totală în activitate ca personal aeronavigant se determină pe baza oricăruia dintre următoarele documente:

a) carnetul de muncă, în care sunt menționate perioadele în care persoana în cauză a fost angajată și remunerată pentru prestarea activităților aeronautice civile de zbor, potrivit art. 1 alin. (2);

b) înregistrările întocmite de angajatori privind evidența activității de zbor;

c) carnetul individual de zbor;

d) orice alte documente legale care fac dovada vechimii în activitate în calitate de personal aeronavigant, prezentate de persoana care solicită acordarea pensiei de serviciu.

În cazul în care vechimea totală nu este menționată în mod explicit în totalitate într-un singur document, angajatorul va cumula documentele prevăzute la alin. (2) în vederea calculării vechimii totale în activitate ca personal aeronavigant.

În cazul în care angajatorul nu deține suficiente documente justificative necesare stabilirii vechimii totale în activitate ca personal aeronavigant, acesta va solicita de la angajatorii anteriori ai persoanei în cauză sau de la AACR orice înscrisuri relevante care să conducă la stabilirea vechimii în activitate pentru perioadele respective.

Baza de calcul necesară pentru determinarea cuantumului pensiei de serviciu reprezintă:

a) media veniturilor totale brute realizate în ultimele 3 luni de activitate anterioare lunii în care s-a solicitat acordarea pensiei de serviciu, de către persoanele care dețin calitatea de personal aeronavigant la data solicitării pensiei de serviciu;

b) media veniturilor totale brute realizate în ultimele 3 luni anterioare lunii în care s-a solicitat acordarea pensiei de serviciu, de către tot personalul aeronavigant aflat în activitate, corespunzător ultimei funcții la bord deținute de persoana în cauză pe tipul respectiv de aeronavă civilă, în cazul persoanelor care nu mai dețin calitatea de personal aeronavigant la data solicitării pensiei de serviciu. În cazul în care tipul respectiv de aeronavă civilă nu se mai află în exploatare, se va lua în calcul un alt tip de aeronavă civilă aflată în exploatare, cu greutatea maximă la decolare cea mai apropiată de aeronava civilă pe care persoana în cauză a deținut ultima calificare și licență.

c) media veniturilor totale brute realizate în ultimele 3 luni anterioare lunii în care s-a solicitat acordarea pensiei de serviciu, calculată pentru pilotul comandant, în aceleași condiții de vârstă și vechime, corespunzător tipului de aeronavă civilă aflată în exploatare, cu greutatea maximă la decolare cea mai apropiată de aeronava civilă pe care persoana în cauză a deținut ultima calificare și licență, în cazul personalului aeronavigant din cadrul aviației civile de transport aerian prevăzut la art. 4 lit. b) din Lege, a cărui funcție nu mai există la data intrării în vigoare a Legii, datorită evoluției tehnicii aeronautice și a concepției de exploatare la sol și în zbor a aeronavelor civile.

Venitul total brut lunar realizat utilizat la stabilirea bazei de calcul a pensiei de serviciu reprezintă suma veniturilor prevăzute la art. 5 alin. (2).

Cuantumul pensiei de serviciu se calculează prin aplicarea procentului de 80% asupra bazei de calcul determinate conform prevederilor art. 17.

Pentru fiecare an complet în plus peste vechimea în activitate prevăzută la art. 43 alin. (1) din Lege, respectiv 20 de ani sau, după caz, 25 de ani, cuantumul pensiei de serviciu se majorează cu 1%.

Cuantumul pensiei de serviciu se diminuează cu 2% pentru fiecare an complet în minus față de vechimea în activitate prevăzută la art. 43 alin. (1) din Lege.

În situația persoanelor prevăzute la art. 49 lit. a) și b) din Lege, pensia de serviciu reprezintă 80% din baza de calcul determinată conform prevederilor art. 17, indiferent dacă vechimea realizată ca personal aeronavigant este mai mică sau egală cu cea prevăzută la art. 43 alin. (1) din Lege.

Majorarea prevăzută la art. 44 alin. (3) din Lege se aplică și pensiei de serviciu calculate în condițiile alin. (4), dacă vechimea realizată în calitate de personal aeronavigant este mai mare de 20 de ani, sau, după caz, de 25 de ani.

În situația persoanelor prevăzute la art. 51 din Lege, cuantumul pensiei de serviciu reprezintă 50% din cuantumul pensiei de serviciu calculate pentru pilotul comandant, în aceleași condiții de vârstă și vechime, corespunzător tipului de aeronavă civilă aflată în exploatare, cu greutatea maximă la decolare cea mai apropiată de aeronava civilă pe care persoanele în cauză au deținut ultima calificare și licență.

Pentru personalul aeronavigant prevăzut la art. 49 lit. a) și b) din Lege, odată cu pensia de serviciu se stabilește pensia de invaliditate, sau, după caz, pensia pentru limită de vârstă din sistemul public, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de

Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.

În situația persoanelor de la alin. (1) care nu îndeplinesc condițiile de acordare a pensiei de invaliditate sau, după caz, a pensiei pentru limită de vârstă din sistemul public, pensia de serviciu se suportă integral din bugetul de stat.

Personalul aeronavigant care se pensionează din cauza pierderii totale a capacității de muncă și care necesită îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane beneficiază, pe lângă pensia de serviciu, de o singură indemnizație de însoțitor, în cuantumul prevăzut de

Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.

În situația persoanelor prevăzute la alin. (1) care nu îndeplinesc și condițiile pentru acordarea pensiei de invaliditate gradul I din sistemul public de pensii, indemnizația de însoțitor se suportă integral din bugetul de stat.

Odată cu stabilirea pensiei de serviciu se stabilește și pensia pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii, conform

Legii nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare, considerându-se îndeplinite condițiile necesare deschiderii dreptului la pensie.

La determinarea punctajului mediu anual se are în vedere stagiul complet de cotizare corespunzător anului, respectiv lunii, în care se deschide dreptul de pensie, prevăzut în anexa nr. 3 la

Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare.

Prevederile alin. (1) și (2) nu se aplică persoanelor pensionate pentru limită de vârstă anterior datei intrării în vigoare a Legii.

În cazul în care cuantumul pensiei de serviciu este mai mic decât cel al pensiei din sistemul public de pensii, se acordă cuantumul cel mai avantajos.

Partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul public de pensii se suportă din bugetul de stat.

Prin incident sau accident de aviație, în sensul aplicării prevederilor Legii, se înțelege acel eveniment definit ca atare de Codul aerian civil și care are ca rezultat o acțiune asupra corpului uman care determină decesul sau pierderea totală a capacității de muncă a unei persoane. Pierderea totală a capacității de muncă se dovedește prin documentele emise de instituții abilitate în acest sens, conform legislației muncii și legislației asigurărilor sociale.

Bolile profesionale sau afecțiunile medicale dobândite ca urmare a activității de zbor sau ca urmare a exercitării funcției care determină pierderea totală a capacității de muncă, în sensul prezentelor norme metodologice, sunt acele boli sau afecțiuni medicale dobândite de o persoană, care determină pierderea totală a capacității de muncă a acesteia și care apar ca efect al activității de zbor asupra corpului uman sau ca efect al unor acțiuni externe asupra corpului uman pe durata programului de lucru ori pe durata deplasării de la domiciliu, respectiv de la locul de cazare la locul de muncă și retur, astfel cum sunt definite de legislația muncii și de legislația asigurărilor sociale sau de alte reglementări în domeniu.

În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentelor norme metodologice, AACR va întreprinde toate demersurile necesare pentru ca bolile profesionale și afecțiunile medicale prevăzute la alin. (2) să fie stabilite conform reglementărilor în vigoare.

Concediul de recuperare prevăzut la art. 17 din Lege reprezintă perioada de timp necesară recuperării capacității/aptitudinii medicale de zbor, în cazul pierderii temporare a acesteia în conformitate cu art. 53 din Lege. Concediul de recuperare și drepturile prevăzute de Lege pe perioada recuperării se acordă de angajator la solicitarea persoanei în cauză, pe baza documentului care face dovada pierderii capacității/aptitudinii medicale de zbor, emis de Institutul Național de Medicină Aeronautică și Spațială sau de alte instituții medicale abilitate în acest sens.

Recuperarea și tratamentul necesar se efectuează în locațiile recomandate de medicul specialist.

Prin pierderea definitivă a capacității/aptitudinii medicale de zbor, prevăzută la art. 53 lit. b) din Lege, se înțelege acea pierdere a capacității/aptitudinii medicale de zbor care este stabilită și certificată ca fiind definitivă de către instituțiile abilitate în acest sens, în perioada maximă de 2 ani prevăzută de Lege pentru recuperarea capacității de zbor.

Compensația bănească acordată în cazul pierderii definitive a capacității/aptitudinii medicale de zbor, prevăzută la art. 53 lit. b) din Lege, se suportă de angajatorul unde persoana în cauză este salariată în momentul pierderii definitive a capacității/aptitudinii medicale de zbor.

Prin venitul lunar obținut ca urmare a imposibilității continuării activității de zbor, prevăzut la art. 53 lit. b) din Lege, se înțelege venitul lunar obținut în baza unui contract de muncă pentru desfășurarea unei activități, alta decât activitatea de zbor, venitul din activități efectuate ca persoană fizică autorizată, venitul din ajutorul de șomaj sau alte venituri din asigurări sociale.

Inaptitudinea psihomedicală temporară de zbor prevăzută de Lege este acea inaptitudine temporară de zbor, fizică și psihică, constatată de către instituțiile medicale abilitate în acest sens sau declarată pe propria răspundere de persoana în cauză.

Inaptitudinea temporară de zbor declarată pe propria răspundere de o persoană nu poate depăși 48 de ore, în caz contrar fiind obligatorie confirmarea de către instituțiile medicale abilitate în acest sens.

Angajatorul nu poate lua nicio măsură de sancționare împotriva persoanei care nu execută o misiune de zbor din cauza incapacității temporare de zbor constatate sau declarate.