Normele nr. 2083/1997
pentru aplicarea Ordonanței Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, cu modificările și completările ulterioare
prezumat în vigoare 1 act modificator
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Modificat prin 1
- Normele nr. 169/2001 1 august 2001 privind modificarea și completarea Normelor metodologice nr. 2.083/1997 pentru aplicarea O…
Articolul 1
Timbrul judiciar, instituit prin
Ordonanța Guvernului nr. 32/1995 , aprobată și modificată prin
și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 30 august 1995, modificată și completată și prin
Legea nr. 123/1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 11 iulie 1997, se aplică acțiunilor, cererilor, actelor și serviciilor de competența tuturor instanțelor judecătorești, Ministerului Justiției, Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție, precum și actelor notariale ce se îndeplinesc de către notarii publici.
Instanțelor judecătorești sunt, potrivit
art. 10 din Legea nr. 92/1992
pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, judecătoriile, tribunalele, curțile de apel, Curtea Suprema de Justiție și instanțele militare.
Timbrul judiciar se aplică în toate cazurile prevăzute la alin. (1), pentru care se percep taxe judiciare de timbru, potrivit
privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, precum și pentru cazurile în care se percep taxe de timbru notariale de către notarii publici, potrivit
Ordonanței Guvernului nr. 37/1995
privind stabilirea taxelor de timbru pentru activitatea notarială, aprobată și modificată prin
și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 1 septembrie 1995, cu modificările ulterioare.
Scutirile, reducerile, esalonarile sau amanarile pentru plata taxelor judiciare de timbru, acordate de Ministerul Finanțelor potrivit prevederilor
art. 21 din Legea nr. 146/1997 , precum și pentru plata taxelor de timbru notariale, nu se aplică în ceea ce privește timbrul judiciar.
Valoarea timbrului judiciar aplicat și anulat nu se restituie chiar dacă taxele judiciare de timbru aferente se înapoiază petitionarului, la cerere, potrivit
Articolul 2
Până la realizarea noilor emisiuni, timbrele judiciare existente în stoc, în valoare de 500 lei, 1.000 lei, 5.000 lei și 10.000 lei, vor fi aplicate în continuare, în număr corespunzător realizării valorii prevăzute la
art. 3 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 32/1995 , modificate și completate prin
Articolul 3
Cererilor de acordare a cetateniei sau de renunțare la cetățenie li se aplică timbrul judiciar în valoare de 15.000 lei.
Prin cereri de acordare a cetateniei se înțelege și cererile pentru redobandirea cetateniei, formulate de persoanele care au renunțat la cetățenia română după data de 22 decembrie 1989, și pentru care se plătesc aceleași taxe ca și pentru persoanele care solicită acordarea cetateniei.
Articolul 4
Supralegalizarea de semnături la Ministerul Justiției se timbrează cu timbre judiciare în valoare de 1.500 lei pentru fiecare exemplar.
Supralegalizarea poate viza semnatura președintelui unei instanțe judecătorești sau a unui notar public, precum și sigiliile instanțelor judecătorești și ale notarilor publici.
Timbrele judiciare prevăzute la alin. (1) se aplică pe fiecare exemplar al actului ale cărui semnături și sigiliu se supralegalizeaza. În cazul în care spațiile libere de pe actul care se supralegalizeaza nu sunt suficiente pentru aplicarea și anularea timbrelor judiciare, acestea se aplică pe orice parte a actului, astfel încât sa nu fie afectat conținutul acestuia.
Matca timbrului judiciar se aplică și se anulează pe versoul cererii solicitantului, sub semnatura funcționarului public care a efectuat lucrarea și cu menționarea numărului de exemplare pentru care s-a solicitat supralegalizarea. Cererea astfel timbrata rămâne și se păstrează în arhiva Ministerului Justiției.
Articolul 5
Actele notariale care se îndeplinesc de către notarii publici sunt supuse timbrului judiciar în mod diferențiat, în raport cu modul de aplicare a taxelor judiciare de timbru.
Actelor notariale pentru care legea prevede taxa de timbru notarială în suma fixa li se aplică timbru judiciar în valoare de 1.500 lei.
Timbrul judiciar în valoarea prevăzută la alin (2) se aplică și în cazul actelor notariale care au o valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv.
În cazul actelor notariale care au ca obiect o valoare mai mare de 1.000.000 lei se aplică timbre judiciare de 15.000 lei, pentru cele care depășesc 10.000.000 lei se aplică timbre judiciare de 30.000 lei, iar dacă valoarea este de peste 100.000.000 lei, se aplică timbre judiciare de 50.000 lei.
Timbrul judiciar se aplică pe primul exemplar al actului notarial original și se fac mențiuni despre aceasta pe fiecare copie de pe act.
Dacă eliberarea de copii este supusă taxei de timbru notariale, se aplică aceeași regula și pentru timbrul judiciar.
Articolul 6
Acțiunile și cererile pentru care se datorează timbre judiciare nu vor fi primite și înregistrate de organele și instituțiile prevăzute la art. 1 alin. (1) din prezentele norme metodologice, dacă nu sunt timbrate cu timbrul judiciar corespunzător.
Articolul 7
În cazul în care actul ori serviciul solicitat se eliberează ori se prestează în baza unei cereri, matca timbrului judiciar se aplică și se anulează pe cerere, iar funcționarul public care a eliberat actul ori a prestat serviciul menționează: "Aplicat timbru judiciar în valoare de ..... lei", după care datează și semnează.
Anularea timbrului judiciar și a matcii acestuia se efectuează numai prin aplicarea ștampilei instanței judecătorești, a Ministerului Justiției, a Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție ori a notarului public, după caz.
În toate cazurile [altele decât cele prevăzute la alin. (1)], persoana legal investită cu primirea cererii ori a acțiunii sau cu eliberarea actului face mențiunea despre aplicarea timbrului judiciar, datează și semnează.
Timbrul judiciar, va fi anulat în momentul primirii cererii sau a acțiunii ori, după caz, în momentul prestării serviciului ori al eliberării actului solicitat.
Se interzic dezlipirea timbrelor judiciare și a matcilor acestora, precum și folosirea unor timbre sau a unor matci ce prezintă urme de alterare sau de dezlipire.
Cei care primesc cereri sau acțiuni, care eliberează acte ori prestează servicii supuse plății timbrului judiciar pot aplica, prin aditionarea valorilor susceptibile de taxare, un singur timbru judiciar, reprezentând valoarea totală a operațiunilor taxabile. Despre aceasta operațiune se face mențiune pe cererea solicitantului, cu precizarea valorii timbrului judiciar pentru fiecare solicitare. Timbrul judiciar se lipește pe originalul sau pe primul exemplar al actului, iar pe celelalte exemplare se face mențiunea: "Aplicat timbrul judiciar pe originalul actului, prin aditionarea valorilor".
Articolul 8
Valoarea timbrului judiciar ce urmează a se aplică se determina de către organele și instituțiile obligate la încasarea acesteia.
Articolul 9
Dacă, în cursul procesului sau cu ocazia îndeplinirii actului ori serviciului solicitat, apar elemente care configureaza o alta valoare a obiectului cererii, acțiunii, actului sau serviciului, partea va fi obligată la timbrarea corespunzătoare ca și în cazul taxei judiciare de timbru.
Articolul 10
Instanța sesizată într-o cale de atac ordinară cu o cerere legal timbrata cu timbru judiciar, dacă constata ca timbrul judiciar nu a fost perceput ori valoarea acestuia a fost insuficienta în fazele de judecată anterioare, va obliga la timbrarea cu timbru judiciar la valoarea corespunzătoare și pentru acele faze de judecată.
Articolul 11
Magistratul care a primit o acțiune sau o cerere, notarul public sau, după caz, funcționarul public care a primit, a cercetat, a rezolvat, a efectuat sau a eliberat un act ori a prestat serviciul supus timbrului judiciar, fără ca obligația de timbrare sa fi fost îndeplinită în totalitate sau în parte, răspunde potrivit legii.
Articolul 12
Președinții instanțelor judecătorești, conducătorii compartimentelor interesate din Ministerul Justiției, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție, precum și notarii publici au obligația să asigure instruirea personalului din subordine și sa supravegheze aplicarea corecta a dispozițiilor legale privind timbrul judiciar (inclusiv a prezentelor norme metodologice) și sa organizeze verificări periodice în acest domeniu.
Președinții instanțelor judecătorești au obligația de a organiza ținerea unei evidente riguroase privind aplicarea timbrelor judiciare și valoarea acestora, prin grefierul-șef sau prin primul grefier, după caz, date ce vor fi comunicate Ministerului Justiției, trimestrial, prin statistica judiciară.
Aceleași obligații le revin și notarilor publici.
Persoanele prevăzute la alin. (1) au obligația să prezinte, la solicitarea organelor de control ale Ministerului Justiției, toate documentele și evidentele din care să se poată stabili ce acțiuni, cereri, acte sau servicii taxabile au fost primite sau efectuate și modul cum s-a perceput timbrul judiciar, precum și orice alte informații necesare pentru verificarea îndeplinirii cerințelor legale în aceasta materie.
Pentru înlăturarea deficiențelor constatate și pentru recuperarea eventualelor prejudicii, persoanele prevăzute la alin. (1) au obligația de a lua măsurile administrative, disciplinare, civile sau penale, după caz, potrivit legii.
Articolul 13
Controlul asupra modului cum se aplică prevederile
Ordonanței Guvernului nr. 32/1995 , cu modificările și completările ulterioare, precum și ale prezentelor norme metodologice, la Curtea Suprema de Justiție și la Parchetul de pe lângă aceasta, se efectuează de către organele de control ale Ministerului Justiției, împreună cu un împuternicit anume desemnat de președintele Curții, respectiv de către procurorul general al acestui parchet.
La birourile notarilor publici, controlul se efectuează de către organele de control ale Ministerului Justiției, împreună cu un reprezentant anume desemnat de președintele fiecărei camere a notarilor publici.
Articolul 14
Pentru a asigura aplicarea corecta și uniforma a dispozițiilor legale privind stabilirea și perceperea timbrului judiciar, organele și instituțiile prevăzute la art. 1 alin. (1) au obligația de a solicita lămuriri, ori de câte ori este cazul, la Ministerul Justiției.
Articolul 15
Răspunderea pentru realizarea emisiunilor și pentru circulația timbrului judiciar, ca și pentru gestionarea fondurilor obținute din vânzarea acestuia, revine Ministerului Justiției, precum și președintelui instanței și contabilului-șef al tribunalului în ceea ce privește sumele încasate și utilizate din vânzarea timbrului judiciar.
Articolul 16
Vânzarea timbrului judiciar se face de către instanțele judecătorești, Ministerul Justiției, Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiție, precum și de către notarii publici sau prin unități autorizate sa vândă timbre fiscale, pe bază de convenție, cu un comision de până la 5% din valoarea acestuia.
Persoana căreia urmează sa i se încredințeze vânzarea timbrelor judiciare trebuie să îndeplinească condițiile cerute de lege pentru calitatea de gestionar și sa constituie o garanție materială corespunzătoare.
Articolul 17
Sumele încasate din vânzarea timbrului judiciar se constituie ca venituri extrabugetare la dispoziția Ministerului Justiției și se utilizează potrivit anexei la bugetul aprobat Ministerului Justiției.
Articolul 18
Veniturile încasate din vânzarea timbrului judiciar se vor folosi pentru buna funcționare a judecătoriilor, tribunalelor, curților de apel, Curții Supreme de Justiție, a parchetelor de pe lângă aceste instanțe, pentru administrarea justiției prin organul de specialitate al administrației publice centrale, pentru realizarea de noi emisiuni ale timbrului judiciar, pentru achiziționarea de publicații și lucrări de specialitate din țara și din străinătate, de sisteme moderne de informatizare, precum și pentru acordarea de stimulente magistraților, asimilatilor acestora și celorlalte categorii de personal din cadrul instanțelor judecătorești, parchetelor și Ministerului Justiției.
Pentru stimulentele acordate din veniturile încasate din vânzarea timbrului judiciar nu se datorează contribuția pentru asigurări sociale, contribuția la Fondul pentru plata ajutorului de șomaj și contribuția pentru pensia suplimentară.
Articolul 19
Sumele încasate din vânzarea timbrului judiciar, reprezentând venituri extrabugetare la dispoziția Ministerului Justiției, se vărsa de către instituțiile prevăzute la
art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 32/1995 , cu modificările și completările ulterioare, sau de unitățile autorizate sa vândă timbre fiscale și cu care Ministerul Justiției a încheiat convenție, astfel:
- instanțele judecătorești (judecătoriile, tribunalele, curțile de apel, Curtea Suprema de Justiție și instanțele militare), în contul 50.03 "Disponibil din mijloace extrabugetare ale ministerelor și instituțiilor subordonate", deschis la trezoreria statului pe seama acestor instituții, iar în județul Ilfov și în municipiul București, în contul 64.51 "Disponibil din activități autofinanțate", deschis la unitățile Băncii Comerciale Române - S.A. unde au deschise și conturile de cheltuieli bugetare.
Chenzinal, instituțiile respective virează cu ordin de plată sumele încasate în contul 64.51, deschis pe seama Ministerului Justiției la Sucursala municipiului București a Băncii Comerciale Române - S.A.;
- Ministerul Justiției, Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiție, notarii publici, precum și Regia Autonomă "Posta Română", în contul 64.51 "Disponibil din activități autofinanțate", deschis pe seama Ministerului Justiției la Sucursala municipiului București a Băncii Comerciale Române - S.A.
Articolul 20
Pentru reflectarea modului de formare, de administrare și de utilizare a mijloacelor extrabugetare din vânzarea timbrului judiciar, se întocmește la toate nivelurile, anual, bugetul de venituri și cheltuieli, astfel:
A. La partea de venituri se înscriu sumele provenite din vânzarea timbrului judiciar la capitolul 23.03 "Veniturile instituțiilor publice și activităților autofinanțate", subcapitolul 23.03.97 "Venituri din timbrul judiciar", potrivit clasificației și veniturilor și cheltuielilor instituțiilor publice și activităților autofinanțate.
Totodată, la venituri se cuprinde și soldul disponibil rămas din anul precedent din execuția bugetului de venituri și cheltuieli al mijloacelor extrabugetare.
B. Cheltuielile vor fi cuprinse la capitolul 51.03 "Autorități publice", subcapitolul 51.03.03 "Autorități judecătorești", pe structura economică, astfel:
a) cheltuieli de personal:
- cheltuieli cu salariile (pentru stimulente) (art. 10 din Clasificatia bugetară);
b) cheltuieli materiale și servicii:
- cheltuieli pentru întreținere și gospodărie (art. 24 din Clasificatia bugetară);
- materiale și prestări de servicii cu caracter funcțional (cheltuieli de procedura) (art. 25 din Clasificatia bugetară);
- cărți, publicații - abonamente (art. 29 din Clasificatia bugetară);
- alte cheltuieli (pentru tipărirea unor emisiuni de timbru judiciar numai în bugetul Ministerului Justiției) (art. 30 din Clasificatia bugetară);
c) cheltuieli de capital:
- cheltuieli pentru dotări cu sisteme moderne de informatizare și aparate de multiplicat.
În cursul anului, bugetul de venituri și cheltuieli poate fi modificat conform prevederilor legale în vigoare.
Articolul 21
Cheltuielile de capital din mijloace extrabugetare constituite potrivit prevederilor
Ordonanței Guvernului nr. 32/1995 , cu modificările și completările ulterioare, se efectuează pe bază de liste de dotări, aprobate de ordonatorul principal de credite, potrivit
Ordinului ministrului de stat, ministrul finanțelor nr. 2.487/1996 , modificat și completat prin
Ordinul ministrului de stat, ministrul finanțelor, nr. 1.169/1997 .
Articolul 22
Ministerul Justiției, prin Direcția economică, cu aprobarea ministerului, va repartiza sume provenite din vânzarea timbrului judiciar Curții Supreme de Justiție și Ministerului Public.
Articolul 23
Modul de repartizare a veniturilor obținute din timbrul judiciar, pe categorii de cheltuieli și pe beneficiari, se stabilește prin ordin al ministrului justiției.
Articolul 24
Pentru sumele repartizate Curții Supreme de Justiției și Ministerului Public, răspunderea pentru utilizarea acestor sume, conform prevederilor legale și prezentelor norme metodologice, revine ordonatorilor principali de credite respectivi.
Articolul 25
În baza bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate și a cererilor fundamentate, primite de la tribunale, Ministerul Justiției va vira periodic, cu ordin de plată, din contul 64.51 "Disponibil din activități autofinanțate", sumele repartizate judecătoriilor, tribunalelor și curților de apel, în contul 50.03 "Disponibil din mijloace extrabugetare ale ministerelor și instituțiilor subordonate", deschis la trezoreriile statului, iar în municipiul București și județul Ilfov, în contul 64.51 "Disponibil din activitatea autofinantata", deschis la unitățile Băncii Comerciale Române - S.A. unde au deschis conturile de cheltuieli bugetare.
Articolul 26
Pentru Curtea Suprema de Justiție și pentru Ministerul Public, sumele repartizate vor fi virate cu ordin de plată în contul 64.51 "Disponibil din activități autofinanțate", deschis la Sucursala municipiului București a Băncii Comerciale Române - S.A.
Articolul 27
Cheltuielile proprii ale Ministerului Justiției din aceste venituri extrabugetare se efectuează direct din contul 64.51 "Disponibil din activități autofinanțate", deschis pe seama Ministerului Justiției la Sucursala municipiului București a Băncii Comerciale Române - S.A., în limita bugetului de venituri și cheltuieli aprobat.
Articolul 28
După utilizarea ultimei transe de fonduri primite, unitățile beneficiare au obligația de a prezenta justificarea sumelor primite și cheltuite, precum și soldul contului.
Articolul 29
Sumele neutilizate din mijloace extrabugetare rămase la sfârșitul anului la instanțe vor putea fi utilizate în anul următor după aprobarea data de Ministerul Justiției, în baza bugetului de venituri și cheltuieli privind mijloacele extrabugetare ale instanțelor respective pentru anul în curs.
Articolul 30
Ministerul Justiției, care gestionează mijloacele extrabugetare, constituite în baza
Ordonanței Guvernului nr. 32/1995 , cu modificările și completările ulterioare, va organiza evidenta veniturilor și cheltuielilor, cu ajutorul următoarelor conturi:
120 - "Disponibil al instituției din venituri extrabugetare";
420 - "Cheltuielile instituției finanțate din mijloace extrabugetare";
520 - "Venituri extrabugetare ale instituțiilor publice";
528 - "Venituri din anii precedenti și alte surse".
Articolul 31
Evidenta analitica a plăților de casa și a cheltuielilor efective în cadrul conturilor de disponibil și cheltuieli se organizează distinct, pe capitole, subcapitole, articole și alineate, conform Clasificatiei bugetare.
Articolul 32
Execuția bugetului de venituri și cheltuieli privind mijloacele extrabugetare realizate din vânzarea timbrului judiciar se raportează de către fiecare ordonator principal de credite prin darea de seama contabila asupra execuției bugetare.
Articolul 33
Prezentele norme metodologice se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Articolul 34
Pe data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice,
Normele metodologice nr. 51.169/1995
pentru aplicarea
Ordonanței Guvernului nr. 32/1995
privind timbrul judiciar, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 14 din 22 ianuarie 1996, își încetează aplicabilitatea.
Ministrul justiției, Valeriu Stoica
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.