Decizia nr. 771/2007
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 19/2000 17 martie 2000 (prevederi anume) privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Antonia Constantin - procuror
Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 38 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Dumitru Holban în Dosarul nr. 9.936/3/2007 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.
La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției, lipsind partea Casa de Pensii a Municipiului București, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Autorul excepției solicită admiterea acesteia, sens în care arată că textul de lege criticat este neconstituțional, întrucât nu prevede că perioadă asimilată stagiului de cotizare și perioada cursurilor universitare fără frecvență, ceea ce îi situează într-o poziție defavorizată pe cei care au absolvit astfel de cursuri în raport cu cei care au absolvit cursuri universitare la zi.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, arătând că persoanele care au absolvit cursuri universitare la zi se află într-o situație obiectiv diferită față de cei care au urmat cursurile fără frecvență, deoarece aceștia din urmă au fost, de regulă, încadrați în muncă pe perioada studiilor.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 5 iunie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 9.936/3/2007, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 38 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Excepția a fost ridicată de Dumitru Holban cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de pensionare.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textul de lege criticat, prevăzând asimilarea stagiului de cotizare a perioadei necontributive în care titularul dreptului la pensie a urmat cursurile de zi ale învățământului superior, instituie o discriminare în defavoarea celor care au absolvit învățământul superior la seral sau fără frecvență. Consideră că toți absolvenții învățământului superior, indiferent de forma acestuia, se află în aceeași situație și ar trebui să beneficieze de aceleași drepturi.
Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, deoarece tratamentul juridic diferențiat este justificat de situațiile distincte care îl generează. Mai observă că autorul excepției critică textul de lege pentru omisiunile din cuprinsul său, iar Curtea Constituțională, potrivit
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , nu poate modifica sau completa prevederea supusă controlului.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatul Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Astfel, arată că autorul excepției solicită, de fapt, o completare a textului de lege criticat, aspect ce nu poate fi soluționat de Curtea Constituțională.
Avocatul Poporului consideră că
art. 38 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000
este constituțional, iar, în speță, autorul excepției solicită completarea acestui text de lege, aspect care, potrivit
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , nu este de competența Curții Constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 38 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, modificate prin articolul unic pct. 10 din
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2001
pentru modificarea și completarea
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 25 iunie 2002.
Textul de lege criticat are următoarea redactare:
Articolul 38
alin. (1) lit. b): "(1) În sistemul public se asimilează stagiului de cotizare și perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul:[...]
b) a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora."
În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție, ce se referă la egalitatea în drepturi a cetățenilor.
Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că legiuitorul a optat pentru asimilarea stagiului de cotizare numai a perioadei studiilor universitare la cursurile de zi, luând în considerare faptul că cei care au absolvit alte forme ale învățământului superior au avut posibilitatea să se încadreze în muncă și să realizeze stagiu de cotizare și în perioada studiilor. Astfel, este evident că cele două categorii de persoane se află în situații obiectiv diferite, față de care instituirea tratamentului juridic diferențiat nu reprezintă nici privilegii și nici discriminări.
De altfel, Curtea observă că autorul excepției solicită în mod expres modificarea
art. 38 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000
"în sensul includerii tuturor formelor de învățământ sau să se anuleze mențiunea " de zi ", pentru ca legea să fie interpretată că toți absolvenții de studii superioare beneficiază de perioada asimilată". Această solicitare, potrivit
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , excedează competenței Curții Constituționale, excepția de neconstituționalitate fiind inadmisibilă pentru acest motiv.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 38 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Dumitru Holban în Dosarul nr. 9.936/3/2007 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 18 septembrie 2007.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.