Decizia nr. 1065/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 975 din Codul civil, excepție ridicată de Marcel Vințeler în Dosarul nr. 1.234/320/2006 al Judecătoriei Târgu Mureș.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 20 aprilie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 1.234/320/2006, Judecătoria Târgu Mureș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 975 din Codul civil, excepție ridicată de Marcel Vințeler.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 44 alin. (2), referitoare la garantarea dreptului de proprietate, întrucât dau posibilitatea creditorilor de a exercita acțiunea pauliană împotriva actelor juridice încheiate de debitor cu terțe persoane, creând condițiile unei imixtiuni vătămătoare în dreptul de proprietate al acestora, drept dobândit cu bună-credință.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 44 alin. (2), referitoare la garantarea dreptului de proprietate, întrucât dau posibilitatea creditorilor de a exercita acțiunea pauliană împotriva actelor juridice încheiate de debitor cu terțe persoane, creând condițiile unei imixtiuni vătămătoare în dreptul de proprietate al acestora, drept dobândit cu bună-credință.

Judecătoria Târgu Mureș apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, textul de lege criticat reglementând unul dintre mijloacele juridice pe care creditorul le are la dispoziție împotriva debitorului care, în mod culpabil, nu își îndeplinește obligațiile ce îi incumbă, precum și împotriva terțului complice, beneficiar al acestor acte frauduloase.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în această materie.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale referitoare la garantarea dreptului de proprietate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 975 din Codul civil, care au următorul cuprins: "Ei [n.r. creditorii] pot asemenea, în numele lor personal, să atace actele viclene, făcute de debitor în prejudiciul drepturilor lor."

Autorii excepției susțin că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 44 alin. (2), care consacră garantarea proprietății private.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textul de lege criticat reglementează un mijloc juridic procedural, acțiunea pauliană, prin care creditorul poate cere anularea actelor juridice încheiate de către debitor în frauda drepturilor sale. Posibilitatea recunoscută creditorului este subsecventă întrunirii a două condiții cumulative: actele juridice să fi fost întocmite cu rea-credință și, ca urmare a încheierii lor, creditorii să fi fost prejudiciați în propriile drepturi. Poziția subiectivă a debitorului nu presupune în mod necesar intenția directă de a vătăma, fiind suficient ca acesta să aibă cunoștință de faptul că actele sale sunt de natură a prejudicia pe creditori, provocând sau agravând insolvabilitatea sa. Într-o astfel de situație, sarcina probării existenței condițiilor menționate incumbă titularului dreptului la acțiunea pauliană, așadar creditorului.

Analizând susținerile autorilor criticii de neconstituționalitate, Curtea apreciază că art. 975 din Codul civil, departe de a veni în contradicție cu textul constituțional de referință pretins a fi încălcat, constituie tocmai expresia valorificării lui în cadrul raporturilor juridice concrete. Posibilitatea recunoscută creditorilor ca în anumite condiții, expres și limitativ prevăzute de lege, să poată interveni pentru a-și apăra drepturile și interesele legitime, în virtutea principiului că patrimoniul debitorului constituie obiectul dreptului de gaj general al creditorilor chirografari, nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate a debitorului, așa cum consideră autorii excepției, ci exclusiv o garanție a asigurării echilibrului între persoane cu interese contrare, prin determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor lor legitime.

De altfel, asupra constituționalității art. 975 din Codul civil Curtea s-a mai pronunțat, de exemplu, prin

Decizia nr. 256/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 25 iulie 2003, rațiunile care au stat la baza adoptării soluției anterioare păstrându-și valabilitatea și în prezent.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 975 din Codul civil, excepție ridicată de Marcel Vințeler în Dosarul nr. 1.234/320/2006 al Judecătoriei Târgu Mureș.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 20 noiembrie 2007.