Decizia nr. 1092/2007
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 321 alin. 1 din Codul penal
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Marinela Mincă - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 321 alin. 1 din Codul penal, excepție ridicată de Viorel Ionel Cordomeanu în Dosarul nr. 3.958/44/2006 al Curții de Apel Galați - Secția penală.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
La dosar, autorul excepției a depus o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării unui apărător.
Reprezentantul Ministerului Public se opune acordării unui nou termen de judecată.
Curtea, deliberând, în temeiul
art. 14 din Legea nr. 47/1992
și al art. 156 din Codul de procedură civilă, respinge cererea formulată, deoarece de la data încheierii de sesizare a instanței de contencios constituțional, respectiv 31 mai 2007, și până în prezent, autorul excepției a avut la dispoziție un interval de timp suficient de mare pentru a întreprinde demersurile necesare în vederea angajării unui apărător.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 31 mai 2007, pronunțată în Dosarul nr. 3.958/44/2006, Curtea de Apel Galați - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 321 alin. 1 din Codul penal, excepție ridicată de Viorel Ionel Cordomeanu în dosarul de mai sus, având ca obiect soluționarea unei cauze penale.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 30 alin. (1) referitoare la inviolabilitatea libertății de exprimare, deoarece a fost trimis în judecată și condamnat pentru săvârșirea de acte și gesturi prin care s-a adus atingere bunelor moravuri.
Curtea de Apel Galați - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece libertatea de exprimare nu este absolută, sens în care chiar Constituția a instituit anumite limite în art. 30 alin. (7), potrivit căruia sunt interzise "manifestările obscene, contrare bunelor moravuri".
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece, dimpotrivă, dispozițiile legale criticate care protejează relațiile sociale referitoare la bunele moravuri și ordinea publică sunt în consens cu limitările impuse de Legea fundamentală în art. 30 alin. (7).
Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prin dispozițiile legale criticate nu se înfrânge libertatea de exprimare, ci se sancționează exercitarea ei fără respectarea limitelor prevăzute de Constituție. De altfel, Curtea Constituțională a statuat că este de principiu că unei obligații legale privind limitarea libertății de exprimare, și cu atât mai mult unei obligații de ordin constituțional, trebuie să îi corespundă o sancțiune legală, în cazul nerespectării sale. În caz contrar, obligațiile juridice ar fi reduse la semnificația unor simple deziderate, fără niciun rezultat practic în cadrul relațiilor sociale ( Decizia nr. 51/1999 ).
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 321 alin. 1 din Codul penal, cu denumirea Ultrajul contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice, care au următorul conținut: "Fapta persoanei care, în public, săvârșește acte sau gesturi, proferează cuvinte ori expresii, sau se dedă la orice alte manifestări prin care se aduce atingere bunelor moravuri sau se produce un scandal public ori se tulbură, în alt mod, liniștea și ordinea publică, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani".
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:
Autorul excepției consideră că incriminarea unor acte și gesturi prin care s-a adus atingere bunelor moravuri contravine libertății de exprimare, care este inviolabilă. O asemenea susținere nu poate fi primită, deoarece libertatea de exprimare, ca și celelalte drepturi fundamentale, nu este absolută, ea fiind supusă unor limitări menite să protejeze atât drepturile și libertățile celorlalți cetățeni, cât și celelalte valori sociale ocrotite. Aceasta presupune că exercitarea libertății de exprimare este inviolabilă numai în măsura în care, potrivit art. 30 alin. (7) din Constituție, nu aduce atingere bunelor moravuri. Or, textul legal criticat nu face decât să dea expresie acestei cerințe constituționale.
De asemenea, prevederile art. 321 alin. 1 din Codul penal impun, în sarcina fiecărui cetățean, obligația de a adopta un anumit comportament, stabilind și caracteristicile acestuia, și anume să se abțină de la săvârșirea în public a unor acte sau gesturi menite să aducă atingere bunelor moravuri, să producă scandal public sau să tulbure, în alt mod, liniștea și ordinea publică. Această exigență este în spiritul legilor țării și al normelor de conviețuire socială și se înscrie în coordonatele stabilite de art. 57 din Legea fundamentală, referitor la exercitarea cu bună-credință a drepturilor și libertăților constituționale, cu respectarea drepturilor și a libertăților celorlalți. Este evident că libertatea de exprimare trebuie să se subordoneze acestor cerințe constituționale. În acest context, prevederile art. 321 alin. 1 din Codul penal sunt în deplin acord cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Constituție, invocate de autorul excepției.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 321 alin. 1 din Codul penal, excepție ridicată de Viorel Ionel Cordomeanu în Dosarul nr. 3.958/44/2006 al Curții de Apel Galați - Secția penală.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 22 noiembrie 2007.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.