Decizia nr. 1087/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 132 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Cicchine International" S.R.L. din Corunca în Dosarul nr. 475/2005 al Tribunalului Mureș și Asociația "Figaro Potra" în Dosarul nr. 1.392/318/2006 al Judecătoriei Târgu-Jiu.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 771D/2007 și nr. 1.093D/2007, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 1.093D/2007 la Dosarul nr. 771D/2007, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin Încheierea din 23 octombrie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 475/2005, Tribunalul Mureș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 132 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Cicchine International" S.R.L. din Corunca.

Prin Încheierea din 29 mai 2007, pronunțată în Dosarul nr. 1.392/318/2006, Judecătoria Târgu-Jiu a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 132 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Asociația "Figaro Potra".

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii susțin că textul de lege criticat încalcă dispozițiile art. 11, 16, 20, art. 21 alin. (3), art. 24 și 53 din Constituție, precum și pe cele ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens, arată că termenul pe care instanța îl acordă potrivit prevederilor criticate este un termen scurt, ce afectează, pe de-o parte, dreptul reclamantului de a beneficia de un termen rezonabil pentru a-și dovedi pretențiile și, pe de altă parte, dreptul pârâtului de a-și realiza apărarea. De asemenea, se arată că textul de lege criticat permite instanței de judecată să dea termen doar reclamantului, dezavantajând astfel pârâtul, care nu poate cere un termen de judecată în această fază a procesului. Se ajunge astfel la aplicarea unui tratament discriminatoriu părților din proces, ceea ce înfrânge dreptul pârâtului la un proces echitabil.

Tribunalul Mureș arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Judecătoria Târgu-Jiu arată că excepția de neconstitu ționalitate este neîntemeiată.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul arată că dispozițiile de lege criticate nu au un caracter imperativ și nu aduc atingere sub niciun aspect egalității în drepturi a cetățenilor, dreptului la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil, dreptului la apărare și nu constituie o restrângere a exercițiului unor drepturi, deoarece instanța judecătorească dispune amânarea cauzei și comunicarea către pârât a cererii modificate, el fiind în măsură să își facă apărările față de noile susțineri ale reclamantului.

Avocatul Poporului arată că dispozițiile de lege criticate se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice, fără nicio discriminare pe criterii arbitrare. De asemenea, dispozițiile criticate nu sunt de natură să îngrădească dreptul părților interesate de a apela la instanțele judecătorești și de a beneficia de toate garanțiile menite să le asigure dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil și la soluționarea acestuia într-un termen rezonabil. În plus, dispozițiile supuse controlului de constituționalitate reprezintă norme de procedură, a căror reglementare este de competența exclusivă a legiuitorului, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2),

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 132 din Codul de procedură civilă, cu următorul conținut: "(1) La prima zi de înfățișare instanța va putea da reclamantului un termen pentru întregirea sau modificarea cererii, precum și pentru a propune noi dovezi. În acest caz, instanța dispune amânarea pricinii și comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea facerii întâmpinării.

(2) Cererea nu se socotește modificată și nu se va da termen, ci se vor trece în încheierea de ședință declarațiile verbale făcute în instanță:

1. când se îndreaptă greșelile materiale din cuprinsul cererii;

2. când reclamantul mărește sau micșorează câtimea obiectului cererii;

3. când cere valoarea obiectului pierdut sau pierit;

4. când înlocuiește cererea în constatare printr-o cerere pentru realizarea dreptului sau dimpotrivă, în cazul în care cererea în constatare poate fi primită.

(3) Reclamantul va putea cere un termen pentru a depune întâmpinare la cererea reconvențională și a propune dovezile în apărare."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 11 referitoare la dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor, ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul părților la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, ale art. 24 referitoare la dreptul la apărare și ale art. 53 referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, se invocă prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că legiuitorul a prevăzut pentru reclamant posibilitatea de a cere, la prima zi de înfățișare, un nou termen pentru a întregi sau modifica cadrul inițial al procesului, pentru a suplini anumite lipsuri semnalate până la această dată sau pentru a propune noi dovezi. Aceasta deoarece până la prima zi de înfățișare pot interveni modificări, atât cu privire la introducerea altor persoane în proces, cât și cu privire la obiectul cauzei.

Norma procedurală criticată nu aduce însă, sub niciun aspect, atingere dreptului părților la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil sau dreptului la apărare al acestora. Astfel, reclamantul este cel care solicită acordarea unui nou termen, numai dacă consideră necesar.

Totodată, pe de-o parte, pârâtul are posibilitatea de a se apăra împotriva noilor elemente, cererea modificată comunicându-i-se în vederea formulării întâmpinării, iar, pe de altă parte, orice modificare făcută după prima zi de înfățișare sau după trecerea termenului acordat de instanță în acest scop nu poate fi primită decât dacă pârâtul consimte acest lucru.

În ceea ce privește invocarea principiului egalității în drepturi a cetățenilor, Curtea constată că nici aceasta nu poate fi primită.

În măsura în care reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, critica potrivit căreia prevederile criticate contravin art. 16 alin. (1) din Constituție nu este întemeiată.

Cât privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 53 din Constituție, Curtea reține că acestea sunt aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, restrângere care, astfel cum s-a arătat anterior, nu s-a constatat.

De altfel, prin

Decizia nr. 87 din 8 februarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 26 februarie 2007, Curtea a statuat că dispozițiile art. 132 alin. 1 sunt constituționale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 132 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Cicchine International" - S.R.L. din Corunca în Dosarul nr. 475/2005 al Tribunalului Mureș și Asociația "Figaro Potra" în Dosarul nr. 1.392/318/2006 al Judecătoriei Târgu Jiu.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 22 noiembrie 2007.