Decizia nr. 1167/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Ion Neguș în Dosarul nr. 1.406/109/2007 al Tribunalului Argeș - Secția civilă - Completul specializat de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, doamna avocat Elena Iulia Ștefănescu, apărător ales, cu delegație la dosar. Se constată lipsa părții Consiliul Local al Municipiului Pitești, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în dosarele nr. 1.246D/2007, nr. 1.384D/2007, nr. 1.411D/2007, nr. 1.491D/2007 și nr. 1.551D/2007, având ca obiect aceeași excepție, ridicată de Elisaveta Popa în Dosarul nr. 4.328/62/2007 al Tribunalului Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, de Adrian Cruceru, Gheorghe Bălan, Valerică Palaș și Gheorghe Moraru în dosarele nr. 3.889/120/2007, nr. 3.891/120/2007, nr. 3.890/120/2007 și, respectiv, nr. 3.888/120/2007 ale Tribunalului Dâmbovița - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal răspunde, pentru Elisaveta Popa, autoare a excepției de neconstituționalitate în Dosarul nr. 1.246D/2007, domnul avocat Valeriu Stoica, apărător ales, cu delegație la dosar. De asemenea, în același dosar, răspunde pentru partea Consiliul Județean Brașov, domnul consilier juridic Dănuț Băncilă, cu împuternicire depusă la dosar.

În toate celelalte dosare, se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.

Reprezentanții părților prezente și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea.

Curtea, în temeiul art. 14 și al

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 1.246D/2007, nr. 1.384D/2007, nr. 1.411D/2007, nr. 1.491D/2007 și nr. 1.551D/2007 la Dosarul nr. 1.164D/2007, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul părților prezente. Apărătorul autorului excepției de neconstituționalitate ce face obiectul Dosarului nr. 1.164D/2007 solicită admiterea acesteia. Arată că, în prezent, art. 37 din Constituție ar trebui interpretat din perspectiva votului uninominal, astfel încât o reglementare care presupune pierderea calității de consilier local ca urmare a pierderii calității de membru al partidului pe listele căruia a fost ales este neconstituțională. Depune, în acest sens, și note scrise.

Apărătorul autorului excepției de neconstituționalitate ce face obiectul Dosarului nr. 1.246D/2007 solicită admiterea acesteia, susținând că prevederile

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

contravin dispozițiilor art. 53 din Constituție. Arată, în esență, că noua cauză de încetare de drept a mandatului consilierilor locali și județeni, prevăzută de textul de lege criticat, conduce direct la restrângerea dreptului acestora de a-și exercită mandatul acordat prin vot de comunitatea locală, fără ca această restrângere să îndeplinească în mod cumulativ condițiile imperative stabilite de dispoziția menționată din Legea fundamentală.

Reprezentantul Consiliului Județean Brașov solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca neîntemeiată, precizând că textul de lege criticat nu pune în discuție restrângeri ale exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale, ci sancționează o conduită a alesului local aflată în contradicție cu voința exprimată de alegători cu prilejul scrutinului prin care l-au desemnat în funcția de consilier local sau județean.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate. Arată, în acest sens, că prevederile

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

nu contravin niciuneia dintre dispozițiile din Legea fundamentală și din celelalte documente internaționale invocate de autorii excepției.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 2 iulie 2007, 29 mai 2007, 18 septembrie 2007, 20 septembrie 2007, 15 octombrie 2007 și 18 octombrie 2007, pronunțate de Tribunalul Argeș - Secția civilă - Completul specializat de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 1.406/109/2006, de Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 4.328/62/2007 și de Tribunalul Dâmbovița - Secția comercială și de contencios administrativ în dosarele nr. 3.889/120/2007, nr. 3.891/120/2007, nr. 3.890/120/2007 și nr. 3.888/120/2007, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali. Excepția a fost ridicată de Ion Neguș, Elisaveta Popa, Adrian Cruceru, Gheorghe Bălan, Valerică Palaș și, respectiv, Gheorghe Moraru în litigii de contencios administrativ având ca obiect soluționarea contestațiilor formulate împotriva hotărârilor unor consilii locale prin care s-a constatat încetarea de drept a mandatelor de consilier ale autorilor excepției.

În motivările excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile constituționale care prevăd dreptul de a fi ales, coroborate cu cele ale art. 15 alin. (1) din Legea fundamentală, potrivit cărora cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea, conduc la concluzia că alesul local trebuie să beneficieze și de dreptul de a-și exercită netulburat funcția publică pentru care a fost ales prin votul electoratului. De asemenea, se mai susține că prevederile de lege criticate contravin art. 53 din Constituție, întrucât instituirea unui nou caz de încetare a mandatului, înainte de expirarea duratei normale, aduce atingere dreptului de exercitare a mandatului, "fără ca această restrângere să derive din necesitatea protejării unuia din interesele generale enumerate în art. 53 din Constituție".

Tribunalul Argeș - Secția civilă - Completul specializat de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată în parte. Precizează că textul de lege criticat nu distinge între situațiile în care pierderea calității de membru de partid este urmarea excluderii sau a demisiei, fiind aplicabil doar în cazul pierderii prin demisie a acestei calități. În schimb, arată că "nu este aplicabil în ipoteza în care pierderea calității de membru de partid a intervenit prin excluderea din partid, iar cel în cauză își exercită mandatul aferent funcției în care a fost ales consilier local, ca independent". Apreciază că, dacă textul de lege ar fi aplicabil și acestei din urmă situații, atunci ar urma să se aplice numai după ce s-a făcut dovada că cel exclus a epuizat căile de atac împotriva măsurii de excludere, iar aceasta a rămas definitivă. Or, textul de lege criticat reglementează o încetare de drept a mandatului fără să permită celui exclus exercitarea căilor de atac împotriva măsurii excluderii din partid. În plus, instanța mai arată că, în opinia sa, textul de lege ce formează obiectul excepției ar fi aplicabil numai consilierilor aleși pentru mandatul 2008-2012, întrucât, în caz contrar, ar însemna să li se impună celor aleși pentru mandatul 2004-2008 "o obligație, o conduită și o sancțiune inexistente la data alegerii".

Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal și Tribunalul Dâmbovița - Secția comercială și de contencios administrativ consideră că excepția este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că autorilor excepției nu le-a fost nesocotit dreptul prevăzut de art. 37 din Constituție, de vreme ce au fost aleși într-o funcție pe baza votului electoratului. Arată că textul de lege criticat nu restrânge un drept, ci reglementează o situație care poate avea loc numai după alegerea în una din funcțiile care beneficiază de statutul de "ales local", iar, în cauză, nu este vorba de neconstituționalitate, ci de aplicarea strictă a legii "în raport cu situația de fapt reținută de către instanța de judecată".

Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este constituțional. Consideră că prevederile

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

nu contravin dispozițiilor din Legea fundamentală referitoare la dreptul de a fi ales, întrucât legiuitorul are competența exclusivă de a stabili modalitățile și condițiile de funcționare a sistemului electoral. De asemenea, apreciază că textul de lege criticat nu contravine în niciun mod principiului constituțional al universalității drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004. Textul de lege criticat a fost introdus prin

art. I pct. 3 din Legea nr. 249/2006

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 27 iunie 2006, și are următorul cuprins:

- Art. 9 alin. (2) lit. h^1): "(2) Calitatea de consilier local sau de consilier județean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: [...]

h^1) pierderea calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales."

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, aceste prevederi de lege contravin următoarelor dispoziții din Constituție: ale art. 15 alin. (1) privind universalitatea, ale art. 37 referitoare la dreptul de a fi ales și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, pe lângă cazurile în care calitatea de consilier local sau de consilier județean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, dispozițiile

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali instituie un nou caz, constând în pierderea calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales.

Curtea constată că acesta este o consecință a dispozițiilor art. 8 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora partidele politice contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor. Electoratul acordă votul său unei persoane, pentru a îndeplini o funcție publică la nivelul administrației locale, în considerarea programului politic al partidului din rândurile căruia face parte la momentul alegerii și pe care această persoană urmează să îl promoveze pe perioada mandatului său de consilier local sau județean. De vreme ce alesul local nu mai este membru al partidului pe listele căruia a fost ales, înseamnă că nu mai întrunește condițiile de reprezentativitate și legitimitate necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegătorii au optat. Prin urmare, nu se mai justifică menținerea acestuia în funcția publică. Altfel spus, pierderea calității de membru al unui partid politic pe a cărui listă a candidat și a fost ales de corpul electoral are drept consecință și pierderea calității de consilier local sau consilier județean.

Din această perspectivă nu are așadar importanță dacă pierderea calității de membru al partidului politic are loc ca urmare a demisiei sau a excluderii.

În plus, criticile de neconstituționalitate formulate în prezenta cauză vizează și aspecte ce țin de interpretarea și aplicarea textului de lege ce formează obiectul excepției de neconstituționalitate. Or, instanțele de judecată sunt singurele în măsură să stabilească dacă și în ce măsură textul de lege criticat se aplică, în funcție de circumstanțele specifice ale litigiilor deduse judecății, acestea având posibilitatea să aprecieze inclusiv cu privire la perioada pentru care acesta este aplicabil.

În fine, constituționalitatea unui text de lege se examinează numai prin raportarea sa la texte sau principii din Legea fundamentală, așa că nu se poate susține că acesta devine neconstituțional prin coroborarea sa cu alte dispoziții legale, în speță, cu prevederile

art. 16 alin. (3) din Legea partidelor politice nr. 14/2003 , potrivit cărora dobândirea sau pierderea calității de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicției interne a partidului respectiv, potrivit statutului partidului.

Oricum, inexistența unei reglementări referitoare la o eventuală cale de atac împotriva măsurii excluderii din partid reprezintă o omisiune legislativă pe care Curtea Constituțională nu este competentă să o complinească, întrucât, potrivit art. 61 din Constituție, "Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a țării", astfel încât modificarea sau completarea normelor juridice constituie atribuții exclusive ale acestuia.

De altfel, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 , iar prin

Decizia nr. 915 din 18 octombrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 14 noiembrie 2007, a statuat că "aceste dispoziții au ca finalitate prevenirea migrației politice a aleșilor locali de la un partid politic la altul, asigurarea unei stabilități în cadrul administrației publice locale, care să exprime configurația politică, așa cum aceasta a rezultat din voința electoratului".

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Cu majoritate de voturi, respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004

privind statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Ion Neguș în Dosarul nr. 1.406/109/2007 al Tribunalului Argeș - Secția civilă - Completul specializat de contencios administrativ și fiscal, de Elisaveta Popa în Dosarul nr. 4.328/62/2007 al Tribunalului Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, de Adrian Cruceru, Gheorghe Bălan, Valerică Palaș și Gheorghe Moraru în dosarele nr. 3.889/120/2007, nr. 3.891/120/2007, nr. 3.890/120/2007 și, respectiv, nr. 3.888/120/2007 ale Tribunalului Dâmbovița - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 decembrie 2007.