Decizia nr. 1176/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Agenția de Pază Profesional Style" - S.R.L. din Drobeta-Turnu Severin în Dosarul nr. 10.261/325/2006 al Judecătoriei Timișoara.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cererii de recuzare a întregului complet de judecată, cerere transmisă la dosar, prin fax, de către autorul excepției de neconstituționalitate.

Având cuvântul asupra cererii de recuzare, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea acesteia, întrucât în fața Curții Constituționale nu sunt aplicabile regulile Codului de procedură civilă referitoare la recuzare.

Curtea, având în vedere dispozițiile

art. 55 din Legea nr. 47/1992 , respinge cererea de recuzare formulată de autorul excepției de neconstituționalitate.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, făcând referire la jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 6 septembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 10.261/325/2006, Judecătoria Timișoara a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Agenția de Pază Profesional Style" - S.R.L. din Drobeta-Turnu Severin în dosarul cu numărul de mai sus, având ca obiect soluționarea unei acțiuni în pretenții.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, întrucât, pe de-o parte, nu permit recuzarea tuturor judecătorilor unei instanțe, iar, pe de altă parte, stabilesc că judecarea cererii de recuzare se face de judecătorii aceleiași instanțe.

Judecătoria Timișoara și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale atacate cuprind norme de procedură pe care legiuitorul este competent să le adopte în baza art. 126 alin. (2) din Constituție, iar acestea nu contravin Legii fundamentale.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, așa cum a statuat și Curtea Constituțională.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, cu referire la jurisprudența Curții Constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 28 din Codul de procedură civilă, având următorul cuprins:

"1. Nu se pot recuza judecătorii, rude sau afini ai acelora care stau în judecată ca tutore, curator, consiliu judiciar sau director al unei instituții publice sau societăți comerciale, când aceștia nu au interes personal în judecarea pricinii.

2. Nu se pot recuza toți judecătorii unei instanțe sau ai unei secții a acesteia.

2^1. Cererile de recuzare a instanțelor ierarhic superioare formulate la instanța care soluționează litigiul sunt inadmisibile.

3. Pentru aceleași motive de recuzare nu se poate formula o nouă cerere împotriva aceluiași judecător."

Excepția de neconstituționalitate este raportată la prevederile constituționale ale art. 16, 20, 21, 24, 30, 51, 53 și 126 și la cele ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a pronunțat în numeroase cazuri asupra dispozițiilor art. 28 din Codul de procedură civilă, raportate la prevederile art. 21 și ale art. 24 din Constituție și la cele ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, constatând că acestea sunt constituționale. De exemplu, prin

Decizia nr. 197/2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 24 aprilie 2007, Curtea a reținut că instituția recuzării în procesele judiciare se justifică prin imperativul asigurării unei judecăți imparțiale, în care părțile să fie protejate de eventuala părtinire a judecătorului, cauzată de legătura de rudenie sau afinitate cu una dintre părți, interesul personal pe care îl are în soluționarea cauzei deduse judecății sau alte asemenea împrejurări, expres prevăzute de lege. Recuzarea nu poate fi, în consecință, decât individuală, și nu colectivă, și nici nu poate conduce, în sistemul nostru juridic, la împiedicarea tuturor judecătorilor unei instanțe de a judeca procesele cu care au fost învestiți în condițiile legii.

Totodată, Curtea a statuat că, prin reglementarea criticată, legiuitorul nu a înțeles să restrângă accesul liber la justiție sau dreptul la apărare, ci să asigure un climat de ordine, indispensabil exercitării, în condiții optime, a acestor drepturi constituționale.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru juridic, stabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, de natură a preveni eventualele abuzuri și tergiversarea soluționării cauzelor deduse judecății.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Cu privire la celelalte prevederi din Legea fundamentală invocate de autorul excepției de neconstituționalitate în susținerea acesteia, Curtea constată, pe de-o parte, că dispozițiile art. 53 din Constituție nu au aplicabilitate în cauza de față, nefiind constatată vreo îngrădire a exercițiului unui drept sau al unei libertăți, iar, pe de alt parte, că dispozițiile constituționale ale art. 30 referitoare la libertatea de exprimare și ale art. 51 privind dreptul de petiționare nu au relevanță în cauza de față.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Agenția de Pază Profesional Style" - S.R.L. din Drobeta-Turnu Severin în Dosarul nr. 10.261/325/2006 al Judecătoriei Timișoara.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 decembrie 2007.