Decizia nr. 384/2008
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 250 din Codul de procedură penală
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Marinela Mincă - procuror
Marieta Safta - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 250 din Codul de procedură penală, excepție invocată de Mircea Surcel în Dosarul nr. 1.666/116/2007 al Tribunalului Călărași - Secția penală.
La apelul nominal este prezent apărătorul ales al autorului excepției, dl avocat Ion Gureșoae din cadrul Baroului București, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Având cuvântul, acesta solicită admiterea excepției așa cum a fost formulată, susținând că textul de lege criticat, în actuala redactare, încalcă dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil. Arată în ce a constat încălcarea acestor drepturi în situația de fapt dedusă judecății instanței în fața căreia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate.
Ministerul Public solicită respingerea excepției ca inadmisibilă, arătând că este criticat art. 250 din Codul de procedură penală din perspectiva caracterului incomplet al acestuia.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 15 noiembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 1.666/116/2007, Tribunalul Călărași - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 250 din Codul de procedură penală, excepție ridicată în dosarul menționat de Mircea Surcel.
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că "art. 250 din Codul de procedură penală, în redactarea actuală, nu asigură inculpatului dreptul la un proces echitabil, în sensul că, din moment ce nu există nicio prevedere care să cenzureze, mai precis să oblige organul de anchetă în momentul prezentării materialului de urmărire penală, dosarul, cu întreg materialul, ar trebui să fie înregistrat și numerotat, nemaifiind suspiciunea că parchetul ar avea posibilitatea să adauge noi probe. Prin aceasta se îngrădește posibilitatea învinuitului sau inculpatului să își formuleze apărările în mod corespunzător și, implicit, prin aceasta se încalcă și dreptul la apărare".
Tribunalul Călărași - Secția penală consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Apreciază că inculpatului nu i-a fost încălcat dreptul la apărare și i-a fost prezentat în mod legal materialul de urmărire penală, arătând totodată că nu există nicio prevedere legală care să oblige organul de anchetă ca, în momentul prezentării materialului de urmărire penală, să aibă dosarul numerotat, "acesta fiind un aspect de ordine interioară".
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că prevederile criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate. Se face referire la jurisprudența Curții Constituționale în materie și se arată că, în realitate, excepția de neconstituționalitate invocată vizează aspecte legate de interpretarea legii, ceea ce excedează competenței Curții Constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie art. 250 din Codul de procedură penală, având următorul conținut: "După punerea în mișcare a acțiunii penale, dacă au fost efectuate toate actele de urmărire necesare, organul de cercetare penală cheamă pe inculpat în fața sa și:
a) îi pune în vedere că are dreptul de a lua cunoștință de materialul de urmărire penală, arătându-i și încadrarea juridică a faptei săvârșite;
b) îi asigură posibilitatea de a lua de îndată cunoștință de material. Dacă inculpatul nu poate să citească, organul de cercetare penală îi citește materialul;
c) îl întreabă, după ce a luat cunoștință de materialul de urmărire penală, dacă are de formulat cereri noi sau dacă voiește să facă declarații suplimentare."
Dispozițiile constituționale pretins încălcate sunt cele ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 24 referitoare la dreptul la apărare.
Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că s-a mai pronunțat, în jurisprudența sa, asupra constituționalității art. 250 din Codul de procedură penală, prin raportare la dispozițiile art. 21 și 24 din Legea fundamentală, reținând că aceste prevederi legale constituie veritabile garanții ale dreptului la apărare și ale dreptului la un proces echitabil.
În acest sens sunt, de exemplu,
Decizia nr. 95 din 15 februarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 14 martie 2005, și
Decizia nr. 636 din 3 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 875 din 26 octombrie 2006, ale căror considerente sunt valabile și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea jurisprudenței Curții.
În plus, prin criticile formulate în prezenta cauză se solicită, în realitate, modificarea textului de lege criticat, în sensul că acesta să reglementeze obligația numerotării dosarului, respectiv a materialului de urmărire penală. Asemenea critici excedează însă competenței Curții Constituționale, care, potrivit
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată.
Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 250 din Codul de procedură penală, excepție invocată de Mircea Surcel în Dosarul nr. 1.666/116/2007 al Tribunalului Călărași - Secția penală.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 25 martie 2008.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Marieta Safta
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.