Decizia nr. 206/2008
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce i s-a întâmplat acestui act
Stă la baza 1
- Decizia nr. 364/2013 24 septembrie 2013 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 278^1 alin. 8 lit. b…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Ion Tiucă - procuror
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Rodica Baciu în Dosarul nr. 3/245/2006 al Curții de Apel Iași - Secția civilă.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.700 D/2007, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Elena Bursuc, Maria Popa, Săvel Bursuc și Lenuța Pintilie în Dosarul nr. 20.589/99/2006 al Curții de Apel Iași - Secția civilă.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor susmenționate, având în vedere obiectul identic al excepțiilor ridicate.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea.
Curtea, în temeiul dispozițiilor
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 1.700 D/2007 la Dosarul nr. 1.538 D/2007, care este primul înregistrat.
Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției, apreciind că se impune păstrarea jurisprudenței Curții în materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
Prin încheierile din 12 octombrie 2007 și 19 octombrie 2007, pronunțate în dosarele nr. 3/245/2006 și nr. 20.589/99/2006, Curtea de Apel Iași - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 282^1 din Codul de procedură civilă și
art. I pct. 94 din Legea nr. 219/2005
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2000
pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă.
Excepția a fost ridicată de Rodica Baciu și de Elena Bursuc, Maria Popa, Săvel Bursuc și Lenuța Pintilie în cauze în care s-a pus problema calificării căii de atac în funcție de prevederile art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispoziția legală criticată este neconstituțională, întrucât instituie o inegalitate în drepturi între justițiabili în funcție de valoarea obiectului litigiilor, astfel încât cei ale căror litigii nu depășesc valoarea de 1 miliard de lei sunt privați de calea de atac a apelului, restrângându-li-se astfel liberul acces la justiție.
Curtea de Apel Iași - Secția civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece dispozițiile legale criticate nu instituie discriminări pe criteriile stabilite de art. 4 din Constituție, iar criteriul valoric adoptat de legiuitor în reglementarea căilor de atac reflectă rațiunea legislativă privitoare la celeritatea soluționării cauzelor aflate pe rolul instanțelor. În ce privește critica întemeiată pe dispozițiile art. 21 din Legea fundamentală, se arată că aceste dispoziții au în vedere doar dreptul persoanei la un recurs efectiv în fața instanței naționale, iar nu și posibilitatea persoanei de a accede la toate gradele de jurisdicție.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie.
Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, așa cum a statuat și Curtea în jurisprudența sa.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum a fost formulat de autorul Rodica Baciu, îl constituie dispozițiile art. 282^1 din Codul de procedură civilă. În realitate, așa cum rezultă din încheierea de sesizare și concluziile acesteia, excepția are ca obiect art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă.
Totodată, autorii Elena Bursuc, Maria Popa, Săvel Bursuc și Lenuța Pintilie au ridicat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor " art. I pct. 94 din Legea nr. 219/2005 ". În realitate, autorii au în vedere prevederile art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă, cu modificările aduse prin
art. I pct. 94 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138/2000
și prin
art. I pct. 40 din Legea nr. 219/2005
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2000
pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă.
În consecință, prin prezenta decizie Curtea se va pronunța asupra dispozițiilor art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut: "Nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în cererile introduse pe cale principală privind pensii de întreținere, litigii al căror obiect are o valoare de până la 100.000 lei inclusiv, atât în materie civilă, cât și în materie comercială, acțiunile posesorii, precum și cele referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, luarea măsurilor asigurătorii și în alte cazuri prevăzute de lege."
Excepția de neconstituționalitate este raportată la prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, precum și la prevederile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Examinând excepția, Curtea Constituțională constată că asupra prevederilor legale criticate s-a pronunțat prin mai multe decizii, de exemplu prin
Decizia nr. 440 din 15 septembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 20 octombrie 2005.
Cu acel prilej, Curtea a reținut, în esență, că diferențierea hotărârilor care pot fi sau nu pot fi supuse apelului se face pe criteriul valorii obiectului litigiului, iar nu pe cel al averii și, prin urmare, textul legal criticat nu instituie discriminări pe criteriile prevăzute de art. 4 din Constituție, de natură să aducă atingere principiului egalității cetățenilor în fața legii.
Regimul juridic diferit este determinat de deosebirea de situații care impune soluții legislative diferite în vederea asigurării celerității soluționării cauzelor aflate pe rolul instanțelor.
Referitor la critica autorilor excepției privind încălcarea prevederilor art. 21 din Constituție, Curtea a stabilit în jurisprudența sa că accesul liber la justiție nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac.
Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa, a statuat că dreptul de acces la tribunale nu este absolut și că, fiind vorba despre un drept pe care convenția l-a recunoscut fără să îl definească în sensul restrâns al cuvântului, există posibilitatea limitărilor implicit admise chiar în afara limitelor care circumscriu conținutul oricărui drept (Cauza "Golder împotriva Regatului Unit", 1975). Pentru aceste motive nu poate fi reținută nici încălcarea prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Întrucât criticile de neconstituționalitate privesc, în esență, aceleași aspecte și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele cuprinse în decizia menționată își mențin valabilitatea și în cauza de față.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 282^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Rodica Baciu, Elena Bursuc, Maria Popa, Săvel Bursuc și Lenuța Pintilie în dosarele nr. 3/245/2006 și nr. 20.589/99/2006 ale Curții de Apel Iași - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 28 februarie 2008.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.