Decizia nr. 359/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona Ricu - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent-șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 79 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Dumitru-Lucian Sabou în Dosarul nr. 2.566/63/2006 (număr în format vechi 127/F/2006) al Tribunalului Dolj - Secția comercială.

La apelul nominal răspunde autorul excepției, personal, și prin reprezentant avocat Viorel Gâlcă din cadrul Baroului Argeș, precum și avocat Ion Ghigeanu din cadrul Baroului București pentru Societatea Comercială Agromec - S.A. Dăbuleni, constatându-se lipsa celorlalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, se dă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care solicită admiterea acesteia, sens în care reiterează motivele de neconstituționalitate invocate în fața instanței de judecată. Autorul excepției depune concluzii scrise prin care solicită admiterea acesteia.

Având cuvântul, reprezentantul Societatea Comercială Agromec - S.A. Dăbuleni solicită, de asemenea, admiterea excepției de neconstituționalitate. În acest sens, în esență, arată că

art. 79 din Legea nr. 85/2006

încalcă principiul constituțional al neretroactivității legii, prin aceea că stabilește că administratorul sau lichidatorul poate cere anularea actelor frauduloase încheiate de debitor "în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii". Mai consideră că încalcă și art. 78 din Constituție referitor la intrarea în vigoare a legii, întrucât dispune cu privire la acte juridice încheiate anterior apariției legii. Depune concluzii scrise.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Consideră că textul de lege criticat nu este contrar art. 15 alin. (2) din Constituție și, de altfel, potrivit Codului civil, anularea unui act fraudulos poate fi cerută oricând, iar stabilirea caracterului fraudulos al acestuia este de competența judecătorului.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 6 noiembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 2.566/63/2006 (număr în format vechi 127/F/2006), Tribunalul Dolj - Secția comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 79 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței. Excepția a fost ridicată de Dumitru-Lucian Sabou într-o cauză în care lichidatorul judiciar solicită anularea unor contracte de vânzare-cumpărare a unor imobile dobândite de acesta.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că "efectele juridice ale unui text de lege curg numai pentru viitor", astfel că " Legea nr. 85/2006

nu poate avea efecte juridice decât din anul 2006 în continuare, iar nu și pentru anii anteriori promulgării", întrucât "altfel ar însemna să existe un haos și o nesiguranță a actelor juridice încheiate legal". Mai arată că în cazul său lichidatorul judiciar a solicitat nulitatea actelor de cumpărare a unor imobile, "pe motiv că

art. 79 din Legea nr. 85/2006

are efecte retroactive pe ultimii 3 ani".

Tribunalul Dolj - Secția comercială consideră că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată, întrucât

art. 79 din Legea nr. 85/2006

nu contravine principiului neretroactivității legii, ci "sancționează reaua credință în exercitarea de către debitori a drepturilor lor prin acte juridice încheiate în dauna creditorilor".

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile

art. 79 din Legea nr. 85/2006

sunt constituționale, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, de exemplu,

Decizia nr. 849/2006 .

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părților prezente și ale reprezentantului Ministerului Public, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 79 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, text de lege care are următorul cuprins: "Administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul-sindic acțiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii."

În susținerea neconstituționalității acestui text de lege invocă art. 78 din Constituție, care dispune că "Legea se publică în Monitorul Oficial al României și întră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei", precum și art. 1 din Codul civil și "art. 23 și

art. 5 Titlul X din Legea nr. 247/2005 " privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, și practica judiciară privind pronunțarea unor hotărâri care să țină loc de acte de vânzare-cumpărare autentice.

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele:

În esență, autorul excepției este nemulțumit că, în temeiul art. 79 din legea criticată, lichidatorul judiciar poate promova acțiune în justiție pentru anularea actelor juridice frauduloase încheiate de debitor în ultimii 3 ani anteriori deschiderii procedurii, deși consideră că

Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței nu poate produce efecte juridice decât după intrarea sa în vigoare.

Din analiza acestor susțineri, Curtea constată că soluția legislativă cuprinsă în prevederile

art. 79 din Legea nr. 85/2006

era reglementată și de dispozițiile art. 44 ( art. 39 în redactarea inițială) din Legea nr. 64/1995

privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, dispoziții care au făcut obiectul controlului de constituționalitate și sub aspectele criticate în prezentul dosar. Astfel, prin mai multe decizii, de exemplu prin

Decizia nr. 849 din 28 noiembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 18 ianuarie 2007, făcând trimitere la jurisprudența sa anterioară, Curtea, respingând excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 79 din Legea nr. 85/2006 , prin raportare și la art. 15 alin. (2) din Constituție, a reținut: prevederile art. 79 dispun cu privire la dreptul administratorului sau lichidatorului judiciar de a promova acțiuni în anularea unor acte frauduloase încheiate de debitor în paguba creditorilor săi, în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii falimentului, sancționând astfel actele juridice încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor. Această soluție legislativă constituie o aplicare, în cadrul procedurii falimentului, a prevederilor art. 975 din Codul civil privind acțiunea pauliană, prin care se stabilește dreptul creditorilor de a ataca actele frauduloase încheiate de debitori în dauna lor. Spre deosebire de titularii acțiunii pauliene (art. 975 din Codul civil), și anume creditorii, titularii acțiunii în anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor săi pot fi administratorul sau lichidatorul desemnat în cauză. Totodată, Curtea a mai reținut că, în acest fel, este sancționată tocmai reaua-credință în exercitarea de către debitori a drepturilor lor, prin acte juridice încheiate în dauna creditorilor. Dacă scopul părților contractante sau cel puțin al debitorului la încheierea actului juridic respectiv l-a constituit fraudarea creditorilor, atunci actul are o cauză ilicită, iar, potrivit art. 966 din Codul civil, acesta nu poate avea nici un efect.

Întrucât nu există elemente noi, de natură a determina schimbarea jurisprudenței Curții, considerentele și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

În legătură cu invocarea încălcării prin textul de lege criticat a prevederilor art. 1 din Codul civil, ale "art. 23 și

art. 5 Titlul X din Legea nr. 247/2005 " privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, și a practicii judiciare privind pronunțarea unor hotărâri care să țină loc de acte de vânzare-cumpărare autentice, Curtea constată că acestea nu pot fi reținute. Aceasta deoarece, în temeiul

art. 2 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea lui doar cu dispozițiile sau principiile Constituției, iar nu și cu alte acte normative.

Față de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 79 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Dumitru-Lucian Sabou în Dosarul nr. 2.566/63/2006 (număr în format vechi 127/F/2006) al Tribunalului Dolj - Secția comercială.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 20 martie 2008.