Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 461/2008

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41, art. 167^1 și art. 194 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale

prezumat în vigoare

Data actului
22 aprilie 2008
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 370 din 15 mai 2008
Citat de
5 acte
Citează
4 acte
Structură
0 articole · 14.189 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 19/2000 17 martie 2000 (prevederi anume) privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41, art. 167^1 și

art. 194 din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Marin Hălmăgean în Dosarul nr. 2.008/30/2007 al Curții de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, considerând că textele de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate de autorul excepției.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 7 noiembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 2.008/30/2007, Curtea de Apel Timișoara - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41, art. 167^1 și

art. 194 din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Excepția a fost ridicată de Marin Hălmăgean cu prilejul soluționării recursului formulat împotriva Sentinței nr. 890 din 19 aprilie 2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în Dosarul nr. 2.008/30/2007.

În motivarea excepției, autorul excepției arată, în esență, că textele de lege criticate sunt contrare art. 16 alin. (1), art. 41 alin. (2) și art. 53 din Constituție. În acest sens, arată că prin recunoașterea reciprocă a stagiilor de cotizare realizate între sistemul public de pensii și sistemul pensiilor militare nu este recunoscută și grupa de muncă realizată în cel de-al doilea sistem, astfel încât nu poate beneficia de dreptul de a ieși la pensie cu reducerea vârstelor standard de pensionare potrivit

art. 167^1 din Legea nr. 19/2000 . Astfel, foștii militari sunt discriminați în raport cu ceilalți contribuabili la sistemul public de pensii.

Curtea de Apel Timișoara - Secția de litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că asigurații care nu au stagiu complet de cotizare în sistemul public, dar au realizat stagii de cotizare, respectiv vechime în serviciu, în alte sisteme de pensii și asigurări sociale, așa cum este și sistemul pensiilor militare de stat, sunt într-o situație diferită și, în consecință, și tratamentul juridic este diferit, fără ca prin aceasta să se instituie o discriminare.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2),

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 41, art. 167^1 și

art. 194 din Legea nr. 19/2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările și completările ulterioare.

Textele de lege criticate au următoarea redactare:

- Art. 41: "(1) Pensia pentru limită de vârstă se acordă asiguraților care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public.

(2) Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați. Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creșterea vârstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei și de la 62 de ani pentru bărbați, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3.

(3) Stagiul minim de cotizare atât pentru femei, cât și pentru bărbați este de 15 ani. Creșterea stagiului minim de cotizare de la 10 ani la 15 ani se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3.

(4) Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei și de 35 de ani pentru bărbați. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creșterea acestuia, pornindu-se de la 25 de ani pentru femei și de la 30 de ani pentru bărbați, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3.

(5) Asigurații care îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege pentru obținerea unei pensii pentru limită de vârstă, cu excepția pensiei anticipate și a pensiei anticipate parțiale, își pot continua activitatea numai cu acordul angajatorului.

(6) În situația asiguraților care au depus cerere de pensionare, angajatorii acestora nu pot dispune încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a calității de membru cooperator, după caz, în vederea pensionării, decât după primirea deciziei de admitere a cererii de pensionare.";

- Art. 167^1: "(1) Într-un interval de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele care au desfășurat activități încadrate în grupa I de muncă, conform legislației anterioare, pot solicita pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstelor standard de pensionare, conform tabelului nr. 4.

TABELUL Nr. 4

Stagiul de cotizare realizat efectiv,

Reducerea vârstelor standard de

conform legislației anterioare, în

pensionare prevăzute în anexa nr. 3

grupa I de muncă (ani împliniți)

(ani)

(luni)

2

1

2

4

2

5

6

3

7

8

4

10

10

6

0

12

7

2

14

8

5

16

9

7

18

10

10

20

12

0

22

13

0

24

14

0

26 și peste

15

0

(2) Vârstele de pensionare reduse conform prevederilor alin. (1) nu pot fi mai mici de 50 de ani.

(3) Prevederile alin. (1) se aplică și în cazul asiguraților prevăzuți la art. 20, dacă acestea sunt mai avantajoase decât cele stipulate în anexele nr. 4 și 5.

(4) Vârstele standard de pensionare din care se face reducerea prevăzută în tabelul nr. 4 sunt cele corespunzătoare anului, respectiv lunii în care se deschide dreptul de pensie, prevăzute în anexa nr. 3, în condițiile realizării stagiului complet de cotizare corespunzător anului, respectiv lunii în care se deschide dreptul de pensie.

(5) Reducerea vârstelor standard de pensionare în baza tabelului nr. 4 nu poate fi cumulată cu celelalte reduceri prevăzute de prezenta lege sau de legile cu caracter special.";

- Art. 194: "(1) Între sistemul public și celelalte sisteme proprii de asigurări sociale, neintegrate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, inclusiv sistemul pensiilor militare, se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limită de vârstă, de invaliditate și de urmaș, precum și a altor drepturi de asigurări sociale prevăzute de prezenta lege.

(2) În situația prevăzută la alin. (1) prestațiile de asigurări sociale în sistemul public se stabilesc numai pentru stagiul de cotizare realizat în acest sistem.

(2^1) La acordarea indemnizațiilor de asigurări sociale prevăzute la art. 98 alin. (1) lit. a)-e), baza de calcul se constituie conform art. 99 alin. (1), (2) sau (3), după caz, numai din veniturile realizate în lunile în care persoana a fost asigurată în sistemul public de pensii.

(3) Perioadele asimilate stagiului de cotizare, prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. b) și c), care constituie și vechime în muncă sau în serviciu în sistemul pensiilor militare și în celelalte sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate, se iau în calcul, opțional, în unul dintre sisteme.

(4) Decontarea între sistemul public și celelalte sisteme de asigurări sociale neintegrate încetează începând cu data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanțe de urgență.

(5) În situațiile prevăzute la alin. (4) prevederile art. 180 se vor aplica doar pentru cuantumul pensiilor stabilit pe baza vechimii în muncă realizate în sectorul asigurărilor sociale de stat."

Autorul excepției consideră că textele de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi constituționale: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 41 alin. (2) privind dreptul salariaților la măsuri de protecție socială și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textele de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate în raport cu aceleași texte din Constituție și aceleași argumente ca și cele invocate în prezenta cauză. Astfel, prin

Decizia nr. 355 din 10 decembrie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 25 februarie 2003, Curtea, respingând ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41, art. 167^1 și

art. 194 din Legea nr. 19/2000 , a reținut că "asigurații în sistemul public de pensii, care îndeplinesc cumulativ condițiile prevăzute de textele criticate, beneficiază de tratament juridic egal în ceea ce privește dreptul la pensie pentru limită de vârstă. Asigurații care nu au stagiul complet de cotizare în sistemul public, dar au realizat stagii de cotizare, respectiv vechime în serviciu, în alte sisteme de pensii și asigurări sociale, cum este sistemul pensiilor militare de stat reglementat de

Legea nr. 164/2001 , sunt într-o situație diferită și, în consecință, și tratamentul juridic este diferit, fără ca prin aceasta să se instituie vreo discriminare. Astfel, deși cele două sisteme de pensii își recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, pensia pentru limită de vârstă, inclusiv alte drepturi de asigurări sociale în sistemul public, se acordă numai pentru stagiul de cotizare realizat în acest sistem, pe când dispozițiile

Legii nr. 164/2001

privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod egal tuturor asiguraților care se află în situațiile prevăzute de acestea".

Cu același prilej, Curtea a arătat și că prevederile

art. 194 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora prestațiile de asigurări sociale în sistemul public se stabilesc numai pentru stagiul de cotizare realizat în acest sistem, "reprezintă voința legiuitorului, care a înțeles ca persoanele care nu se află în asemenea situații să beneficieze de alte reglementări legale, în speță, de cele cuprinse în

Legea nr. 164/2001 ". Această reglementare a fost considerată ca fiind în perfect acord cu principiul egalității în drepturi a cetățenilor, care nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite.

Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie, soluția și considerentele deciziei amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 41, art. 167^1 și

art. 194 din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Marin Hălmăgean în Dosarul nr. 2.008/30/2007 al Curții de Apel Timișoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 22 aprilie 2008.

PREȘEDINTELE
CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.