Decizia nr. 409/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 43 din Legea contabilității nr. 82/1991 , excepție ridicată de Mirel Mircea Amariței în Dosarul nr. 344/121/2006 al Curții de Apel Galați - Secția penală.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că textul de lege criticat nu introduce privilegii sau discriminări și nu face distincție între contabilii angajați la agenți cu capital de stat ori la cei cu capital privat.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 5 decembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 344/121/2006, Curtea de Apel Galați - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 43 din Legea contabilității nr. 82/1991 . Excepția a fost ridicată de Mirel Mircea Amariței într-o cauză penală.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textul de lege criticat este contrar prevederilor art. 15 alin. (1), art. 16 alin. (1), art. 23 alin. (12) și art. 21 alin. (3) din Constituție. În acest sens, arată că reprezentanții societăților comerciale de drept privat nu pot fi sancționați și pedepsiți în cazul în care s-ar afla în situația descrisă de

art. 43 din Legea nr. 82/1991 , deoarece această prevedere este valabilă numai pentru entitățile la care se referă art. 145 din Codul penal.

Curtea de Apel Galați - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, sens în care arată că textul de lege criticat nu introduce privilegii sau discriminări și nu face distincție între contabilii angajați la instituțiile de stat prevăzute de art. 145 din Codul penal și instituțiile cu capital privat, fiind o singură lege a contabilității, care se aplică nediscriminatoriu. De asemenea, arată că

art. 43 din Legea nr. 82/1991

nu cuprinde norme derogatorii cu privire la elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual, ci doar se circumscriu la activitatea specifică de conducere a contabilității agenților economici, indiferent dacă sunt privați sau de stat.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Guvernul, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale, consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 43 din Legea contabilității nr. 82/1991 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 14 ianuarie 2005, dispoziții potrivit cărora "Efectuarea cu știință de înregistrări inexacte, precum și omisiunea cu știință a înregistrărilor în contabilitate, având drept consecință denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare, precum și a elementelor de activ și de pasiv ce se reflectă în bilanț, constituie infracțiunea de fals intelectual și se pedepsește conform legii".

Autorul excepției consideră că aceste prevederi de lege sunt contrare următoarelor articole din Constituție: art. 15 alin. (1) prin care se arată că "Cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea"; art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor; art. 23 alin. (12) prin care se arată că "Nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condițiile și în temeiul legii"; art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textul de lege criticat a mai constituit obiect al controlului de constituționalitate în raport cu aceleași texte din Constituție și aceleași critici ca și în prezenta cauză. Astfel, prin

Decizia nr. 279 din 26 mai 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 22 iulie 2005, Curtea a statuat că prevederile de lege criticate "nu introduc privilegii sau discriminări și nu fac distincție între contabilii angajați la agenți cu capital de stat sau la cei cu capital privat, iar acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu poate să o facă". De asemenea, Curtea a constatat că "textul criticat nu prevede alte elemente constitutive ale infracțiunii de fals intelectual reglementată de Codul penal, ci doar face precizări legate strict de obiectul reglementării legii în ansamblul ei, introducând unele noțiuni specifice, care, într-o formulare mai generală, sunt aceleași cu elementele constitutive ale infracțiunii din textul incriminator al Codului penal".

În ceea ce privește argumentele de neconstituționalitate ce privesc încălcarea dreptului la un proces echitabil, cu același prilej Curtea a reținut că "textul legal criticat nu conține norme de procedură penală, ci o normă de drept substanțial, iar aplicarea acesteia nu poate duce la încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (1)-(3) sau ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale".

În sfârșit, analizând

art. 43 din Legea nr. 82/1991

în raport cu art. 23 alin. (12) din Constituție, Curtea a reținut că dispozițiile acestui text constituțional nu sunt încălcate, "pedeapsa fiind stabilită și aplicată în temeiul dispozițiilor Codului penal la care se face trimitere prin textul criticat".

Întrucât în cauză nu au intervenit elemente noi de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței Curții în materie, soluția și considerentele deciziei mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 43 din Legea contabilității nr. 82/1991 , excepție ridicată de Mirel Mircea Amariței în Dosarul nr. 344/121/2006 al Curții de Apel Galați - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 aprilie 2008.