Ordinul nr. 4342/2008

Anexa REZOLUȚIA Nr. 733 (1992)

din 23 ianuarie 1992

Consiliul de Securitate,

luând în considerare cererea Somaliei ca situația din Somalia să fie analizată de Consiliul de Securitate,

după prezentarea raportului secretarului general privind situația din Somalia și apreciind inițiativa luată de acesta în domeniul umanitar,

fiind serios alarmat de deteriorarea rapidă a situației din Somalia, de pierderile grave de vieți omenești și de stricăciunile materiale pe scară largă provocate de conflictul din țară și fiind conștient de consecințele acestuia asupra stabilității și păcii din regiune,

fiind preocupat de faptul că, în cazul prelungirii situației, aceasta constituie o amenințare la adresa păcii și securității internaționale, așa cum afirmă raportul secretarului general,

amintind de responsabilitatea sa principală prevăzută de Carta Organizației Națiunilor Unite vizând menținerea păcii și securității internaționale,

amintind, de asemenea, prevederile cap. VIII al Cartei,

exprimându-și aprecierea față de organizațiile internaționale și regionale care au furnizat asistență populațiilor afectate de conflict și regretând faptul că unii membri ai personalului acestor organizații și-au pierdut viața în exercițiul sarcinilor lor umanitare,

luând notă de apelurile adresate părților de președintele Organizației Conferinței Islamice pe 16 decembrie 1991, de secretarul general al Organizației Unității Africane pe 18 decembrie 1991 și de Liga Statelor Arabe pe 5 ianuarie 1992:

1. ia notă de raportul secretarului general privind situația din Somalia și își exprimă îngrijorarea față de situația care predomină în această țară;

2. cere secretarului general să adopte imediat măsurile necesare pentru intensificarea asistenței umanitare acordate de Organizația Națiunilor Unite și de agențiile sale specializate populației afectate din toate regiunile Somaliei, în colaborare cu celelalte organizații umanitare internaționale și, în acest scop, să numească un coordonator care să supravegheze furnizarea efectivă a acestei asistențe;

3. cere, de asemenea, secretarului general al Organizației Națiunilor Unite, în colaborare cu secretarul general al Organizației Unității Africane și cu secretarul general al Ligii Statelor Arabe, să contacteze imediat toate părțile implicate în conflict, să urmărească angajamentul acestora de a înceta ostilitățile pentru a permite oferirea asistenței umanitare, să promoveze un acord de încetare a focului și respectarea imediată a acestuia și să sprijine procesul de rezolvare politică a conflictului din Somalia;

4. îndeamnă ferm toate părțile implicate în conflict să înceteze imediat ostilitățile, să cadă de acord asupra încetării focului și să promoveze un proces de reconciliere și rezolvare politică în Somalia;

5. hotărăște, conform cap. VII din Carta Organizației Națiunilor Unite, că, în scopul instaurării păcii și stabilității în Somalia, toate statele vor implementa imediat un embargo general și complet asupra tuturor livrărilor de arme și echipament militar către Somalia până când Consiliul va lua o altă decizie;

6. solicită tuturor statelor să se abțină de la orice acțiune care ar putea contribui la creșterea tensiunii, împiedicarea sau întârzierea soluționării pașnice și negociate a conflictului din Somalia, ceea ce ar permite tuturor somalezilor să hotărască asupra viitorului lor și să îl clădească în pace;

7. solicită tuturor părților să coopereze cu secretarul general în acest scop și să faciliteze furnizarea de către Organizația Națiunilor Unite, agențiile sale specializate și alte organizații umanitare de asistență umanitară tuturor celor care au nevoie de aceasta, sub supravegherea coordonatorului;

8. îndeamnă toate părțile să adopte măsurile necesare vizând siguranța personalului trimis să ofere asistență umanitară, să îl sprijine în sarcinile sale și să asigure respectarea regulilor și principiilor dreptului internațional privind protejarea populațiilor civile;

9. solicită tuturor statelor și organizațiilor internaționale să contribuie la eforturile de a oferi asistență umanitară populației din Somalia;

10. cere secretarului general să prezinte Consiliului de Securitate un raport privind această chestiune cât de curând posibil;

11. hotărăște să rămână activ sesizat cu această chestiune. Adoptată în unanimitate la cea de-a 3039-a întrunire.

REZOLUȚIA Nr. 1.356 (2001)

adoptată de Consiliul de Securitate în cadrul celei de-a

4.332-a întruniri, la 19 iunie 2001

Consiliul de Securitate,

reafirmând Rezoluția sa nr. 733 (1992) din 23 ianuarie 1992 și Rezoluția sa nr. 751 (1992) din 24 aprilie 1992,

exprimându-și dorința ca pacea și securitatea să fie restabilite în Somalia,

recunoscând eforturile permanente ale Organizației Națiunilor Unite, ale agențiilor și organizațiilor sale umanitare specializate de a oferi asistență umanitară în Somalia,

acționând în temeiul cap. VII din Carta Organizației Națiunilor Unite:

1. reiterează obligația tuturor statelor de a respecta măsurile impuse prin Rezoluția nr. 733 (1992) și îndeamnă fiecare stat să adopte măsurile necesare pentru a asigura implementarea și aplicarea deplină a embargoului asupra armelor;

2. hotărăște că măsurile impuse prin paragraful 5 al Rezoluției nr. 733 (1992) nu se aplică echipamentului de protecție, inclusiv jachetelor antiglonț și căștilor militare, exportate temporar în Somalia de către personalul Organizației Națiunilor Unite, reprezentanții presei, lucrătorii umanitari și de dezvoltare și de către personalul asociat numai pentru uzul lor personal;

3. hotărăște, de asemenea, că măsurile impuse prin paragraful 5 al Rezoluției nr. 733 (1992) nu se aplică furnizării de echipament militar neletal destinat exclusiv uzului umanitar și de protecție, conform aprobării prealabile a comitetului înființat potrivit Rezoluției nr. 751 (1992) (Comitetul);

4. solicită Comitetului să analizeze și să ia decizii privind cererile de derogări stabilite în paragraful 3;

5. hotărăște să rămână activ sesizat cu această chestiune.

REZOLUȚIA Nr. 1.425 (2002)

adoptată de Consiliul de Securitate în cadrul celei de-a

4.580-a întruniri, la 22 iulie 2002

Consiliul de Securitate,

reafirmând rezoluțiile sale anterioare referitoare la situația din Somalia, mai ales privind embargoul asupra armelor și echipamentului militar stabilit prin paragraful 5 al Rezoluției nr. 733 (1992) din 23 ianuarie 1992 (denumit în prezenta rezoluție embargoul asupra armelor), Rezoluția nr. 1.407 (2002) din 3 mai 2002 și declarația președintelui Consiliului din 28 martie 2002 (S/PRST/2002/8),

luând notă cu serioasă îngrijorare de continuarea furnizării de arme și muniție către și prin Somalia din surse din afara țării, cu încălcarea embargoului asupra armelor, ceea ce subminează grav pacea, securitatea și eforturile politice de reconciliere națională din Somalia,

reiterându-și cererea adresată tuturor statelor și altor actori să respecte scrupulos embargoul asupra armelor, insistă ca toate statele, în special cele din regiune, să nu se amestece în afacerile interne ale Somaliei. Asemenea imixtiuni nu fac altceva decât să destabilizeze suplimentar Somalia, contribuind la un climat de teamă și având un impact negativ asupra drepturilor omului, putând periclita suveranitatea, integritatea teritorială, independența politică și unitatea Somaliei,

subliniind rolul Autorității Interguvernamentale de Dezvoltare (AIGD), în special al statelor de pe linia frontului (Djibouti, Etiopia și Kenya) în instaurarea unei păci durabile în Somalia și exprimându-și sprijinul și dorința ca planurile pentru Conferința de Reconciliere Națională pentru Somalia, care urmează să fie organizată la Nairobi, să avanseze de urgență, cu implicarea pragmatică și orientată către rezultate a statelor de pe linia frontului,

salutând raportul secretarului general de pe 27 iunie 2002 (S/2002/709) și raportul echipei de experți numite de secretarul general (S/2002/722), care detaliază resursele și expertiza necesare unei comisii de experți pentru a oferi informații independente privind încălcările și pentru îmbunătățirea aplicării embargoului asupra armelor, conform Rezoluției nr. 1.407 (2002),

acționând în temeiul cap. VII din Carta Organizației Națiunilor Unite:

1. subliniază că embargoul asupra armelor din Somalia interzice finanțarea oricăror achiziții și livrări de arme și echipament militar;

2. hotărăște că embargoul asupra armelor interzice furnizarea directă sau indirectă către Somalia de consiliere tehnică, asistență financiară sau de altă natură și de instruire privind activitățile militare;

3. cere secretarului general să înființeze, în termen de o lună de la data adoptării prezentei rezoluții, prin consultarea comitetului înființat prin Rezoluția nr. 751 (1992) din 24 aprilie 1992 (denumit în prezenta rezoluție Comitetul), o comisie de experți alcătuită din 3 membri, care să aibă sediul la Nairobi, pe o perioadă de 6 luni, pentru a oferi informații independente privind încălcările embargoului și ca un pas înainte către aplicarea și întărirea embargoului, având următorul mandat:

- investigarea încălcărilor embargoului privind accesul în Somalia pe uscat, prin aer și pe mare, în special prin urmărirea oricăror surse care ar putea oferi informații legate de încălcări ale embargoului, inclusiv statele relevante, organizațiile interguvernamentale și instituțiile de cooperare pentru aplicarea dreptului internațional, organizațiile neguvernamentale, instituțiile și intermediarii financiari, alte agenții de brokeraj, companiile și autoritățile de aviație civilă, membrii guvernului național de tranziție, autoritățile locale, liderii politici și tradiționali, societatea civilă și comunitatea de afaceri;

- oferirea de informații detaliate din domenii de competență relevante legate de încălcări ale embargoului și privind măsurile pentru aplicarea și întărirea embargoului asupra armelor sub diversele sale aspecte;

- realizarea de cercetare de teren, dacă este posibil, în Somalia, în statele care se învecinează cu Somalia și în alte state, după necesitate;

- evaluarea capacității statelor din regiune să implementeze în totalitate embargoul asupra armelor, inclusiv printr-o verificare a regimului vămilor naționale și al controalelor la frontieră;

- oferirea de recomandări privind posibile măsuri practice pentru aplicarea și întărirea embargoului asupra armelor;

4. cere în continuare secretarului general să se asigure că această comisie de experți are la dispoziție și poate avea acces la suficientă expertiză în domeniile armamentului, finanțării acestuia, aviației civile, transportului maritim, afacerilor regionale, inclusiv la cunoștințe specializate despre Somalia, potrivit necesităților de resurse, aranjamentelor administrative și financiare rezumate în raportul echipei de experți potrivit Rezoluției nr. 1.407 (2002);

5. cere Comisiei de experți ca, în activitatea sa, conform mandatului său, să ia pe deplin în considerare recomandările din raportul echipei de experți conform Rezoluției nr. 1.407 (2002), inclusiv privind mijloacele de cooperare, metodologia și chestiunile legate de întărirea embargoului asupra armelor;

6. cere tuturor statelor, guvernului național de tranziție și autorităților locale din Somalia să coopereze pe deplin cu Comisia de experți în timpul căutării de informații de către aceasta potrivit prezentei rezoluții, inclusiv prin facilitarea vizitării locațiilor și actorilor implicați și prin oferirea unui acces total la oficialii și documentele guvernamentale, conform cererilor Comisiei de experți;

7. cere din nou tuturor statelor, în special celor din regiune, să ofere Comitetului toate informațiile disponibile privind încălcări ale embargoului asupra armelor;

8. îndeamnă toate celelalte persoane și entități contactate de Comisia de experți să coopereze pe deplin prin furnizarea de informații relevante și facilitarea investigațiilor sale, inclusiv liderii politici și tradiționali, membrii societății civile și ai comunității de afaceri, instituțiile și intermediarii financiari, alte agenții de brokeraj, companiile și autoritățile de aviație civilă, organizațiile neguvernamentale, organizațiile interguvernamentale și instituțiile de cooperare pentru aplicarea dreptului internațional;

9. cere Comisiei de experți să notifice Consiliului de Securitate, prin Comitet, orice lipsă de cooperare din partea statelor, autorităților, persoanelor și entităților menționate în paragrafele 6 și 8;

10. cere în continuare Comisiei de experți să ofere informații președintelui Comitetului pentru a-și prezenta misiunea în regiune, eveniment programat pentru octombrie 2002, și să prezinte Consiliului de Securitate, prin Comitet, o informare orală în noiembrie 2002;

11. cere Comisiei de experți să prezinte Consiliului de Securitate, prin Comitet, un raport final la sfârșitul perioadei mandatate pentru a fi analizat de acesta;

12. cere președintelui Comitetului ca, în termen de două săptămâni de la primirea raportului Comisiei de experți, să îl înainteze Consiliului de Securitate pentru a fi analizat;

13. își exprimă hotărârea de a lua în considerare raportul Comisiei de experți și orice propunere relevantă de acțiune ulterioară, precum și recomandările privind posibile măsuri practice vizând întărirea embargoului asupra armelor;

14. cere secretarului general ca în următorul său raport, programat pe 31 octombrie 2002, să includă informații de ultimă oră privind:

- acțiunile întreprinse în vederea coordonării inițiativelor de consolidare a păcii aflate în derulare și pentru dezvoltarea lor treptată, precum și informații privind acțiunile preliminare întreprinse pe teren în vederea pregătirii unei misiuni de consolidare a păcii, odată ce condițiile de securitate o vor permite, potrivit declarației președintelui din 28 martie 2002;

- asistența tehnică și cooperarea oferite pentru a mări capacitatea administrativă și judiciară pe întreg teritoriul Somaliei, pentru a contribui la monitorizarea și aplicarea pe deplin a embargoului asupra armelor, conform declarației președintelui de pe 28 martie 2002 și Rezoluției nr. 1.407 (2002);

- prezentarea de rapoarte de către state Comitetului privind măsurile adoptate pentru a asigura implementarea deplină și eficientă a embargoului asupra armelor, conform Rezoluției nr. 1.407 (2002);

15. cere în continuare secretarului general să invite statele membre să contribuie la Trust Fundul Organizației Națiunilor Unite pentru Consolidarea Păcii în Somalia, salutând contribuțiile deja făcute, și să asigure coordonarea adecvată a agențiilor Organizației Națiunilor Unite implicate, în vederea implementării sarcinilor ce trebuie îndeplinite conform declarației președintelui din 28 martie 2002;

16. solicită statelor membre să contribuie la activitățile Organizației Națiunilor Unite vizând sprijinul acordat Somaliei, inclusiv Apelul interagenții consolidat pentru 2002;

17. hotărăște să rămână activ sesizat cu această chestiune.

REZOLUȚIA Nr. 1.801 (2008)

adoptată de Consiliul de Securitate în cadrul celei de-a

5.842-a întruniri, la 20 februarie 2008

Consiliul de Securitate,

amintind rezoluțiile sale anterioare referitoare la situația din Somalia, mai ales Rezoluția sa nr. 733 (1992), Rezoluția sa nr. 1.356 (2001), Rezoluția sa nr. 1.425 (2002), Rezoluția sa nr. 1.725 (2006), Rezoluția sa nr. 1.744 (2007), Rezoluția sa nr. 1.744 (2007) și Rezoluția sa nr. 1.772 (2007), precum și declarațiile președintelui Consiliului, în special cele din 13 iulie 2006 (S/PRST/2006/31), 22 decembrie 2006 (S/PRST/2006/59), 30 aprilie 2007 (S/PRST/2007/13), 14 iunie 2007 (S/PRST/2007/19) și 19 decembrie 2007 (S/PRST/2007/49),

reafirmându-și respectul pentru suveranitatea, integritatea teritorială, independența politică și unitatea Somaliei,

reiterându-și angajamentul cu privire la o rezolvare completă și durabilă a situației din Somalia prin Carta Federală de Tranziție și subliniind importanța existenței unor instituții cu o largă reprezentare, instituite printr-un proces politic integrator, așa cum prevede Carta Federală de Tranziție, și reiterându-și sprijinul pentru instituțiile federale de tranziție ale Somaliei,

salutând numirea de către președintele Yusuf a primului-ministru Nur "Adde" Hassan Hussein, numirea ulterioară a unui nou cabinet al guvernului federal de tranziție și mutarea guvernului federal de tranziție la Mogadishu,

elogiind activitatea Reprezentantului Special al Secretarului General (RSSG), domnul Ahmedou Ould-Abdallah, și afirmându-și sprijinul ferm acordat eforturilor sale,

subliniind importanța instaurării și menținerii stabilității și securității pe întreg teritoriul Somaliei și accentuând importanța dezarmării, demobilizării și reintegrării miliției și foștilor combatanți din Somalia,

condamnând toate actele de violență și extremism din Somalia și exprimându-și îngrijorarea privind continuarea violențelor în Somalia,

subliniind îngrijorarea sa față de agravarea pirateriei pe lângă coasta somaleză, fenomen descris în paragraful 22 al raportului secretarului general și amintind de comunicatul comun al Organizației Maritime Internaționale și al Programului Alimentar Mondial din 10 iulie 2007,

reiterându-și aprecierea față de eforturile comunității internaționale, în special cele ale Uniunii Africane, precum și cele ale Ligii Statelor Arabe, ale Autorității Interguvernamentale pentru Dezvoltare și ale Uniunii Europene, de a promova pacea, stabilitatea și reconcilierea în Somalia și salutând continuarea angajamentului acestora,

salutând comunicatul Consiliului pentru Pace și Securitate al Uniunii Africane din 18 ianuarie 2008, care afirmă că Uniunea Africană va prelungi mandatul misiunii sale în Somalia (AMISOM) pentru încă 6 luni,

subliniind contribuția pe care AMISON și contingentele sale din Uganda și Burundi o au la instaurarea stabilității și păcii durabile în Somalia, inclusiv importantele eforturi ale forțelor ugandeze vizând furnizarea de asistență medicală cetățenilor somalezi, condamnând orice ostilitate față de aceștia și îndemnând toate părțile din Somalia și din regiune să sprijine și să coopereze cu AMISOM,

salutând angajamentul susținut al Guvernului Ugandei de a sprijini eforturile AMISOM în ultimul an și implicarea recentă a Guvernului din Burundi,

luând notă de Raportul secretarului general privind Somalia din 7 noiembrie 2007 (S/2007/658), în special paragraful 32, și exprimându-și aprecierea față de sprijinirea AMISOM de către acesta,

subliniind că mobilizarea totală a AMISOM va facilita retragerea completă a altor forțe străine din Somalia și va crea condițiile necesare păcii și stabilității durabile în Somalia,

observând că acel comunicat al Consiliului pentru Pace și Securitate al Uniunii Africane din 18 ianuarie 2008 cere Organizației Națiunilor Unite să trimită o operațiune de menținere a păcii în Somalia, care să sprijine stabilizarea pe termen lung și refacerea după conflict a țării,

amintind cererea sa din Declarația sa din 19 decembrie 2007 (S/PRST/2007/49) ca secretarul general să raporteze Consiliului de Securitate privind elaborarea unor planuri de urgență vizând posibila mobilizare a unei operațiuni de menținere a păcii a Organizației Națiunilor Unite care să succeadă AMISON, așa cum prevede Rezoluția nr. 1772 (2007),

hotărând că situația din Somalia continuă să constituie o amenințare la adresa păcii și securității internaționale din regiune,

acționând în temeiul cap. VII din Carta Organizației Națiunilor Unite:

1. hotărăște să înnoiască autorizația acordată statelor membre ale Uniunii Africane de a menține, pentru încă 6 luni, o misiune în Somalia, care va fi autorizată să adopte toate măsurile necesare pentru a îndeplini mandatul prevăzut în paragraful 9 al Rezoluției nr. 1.772 (2007) și subliniază, în special, că AMISOM este autorizată să adopte toate măsurile necesare pentru asigurarea securității infrastructurii-cheie și să contribuie, după necesitate și potrivit capacităților sale, la crearea condițiilor de securitate necesare oferirii de asistență umanitară;

2. afirmă că prevederile paragrafelor 11 și 12 ale Rezoluției nr. 1.772 (2007) se vor aplica în continuare misiunii menționate în paragraful 1;

3. îndeamnă statele membre ale Uniunii Africane să contribuie la AMISOM pentru a facilita retragerea completă a altor forțe străine din Somalia și pentru crearea condițiilor necesare păcii și stabilității durabile în Somalia;

4. îndeamnă statele membre să furnizeze resurse financiare, personal, echipament și servicii pentru mobilizarea totală a AMISOM;

5. își reafirmă intenția de a lua măsuri împotriva celor care încearcă să împiedice sau să blocheze procesul politic pașnic, împotriva celor care amenință prin forță instituțiile federale de tranziție sau AMISOM ori a celor care întreprind acțiuni care subminează stabilitatea în Somalia sau în regiune;

6. așteaptă cu nerăbdare raportul apropiat al secretarului general, planificat pe 10 martie 2008, privind inclusiv opțiunile specifice vizând întărirea capacității Oficiului Politic al Organizației Națiunilor Unite (OPONU) de a sprijini în continuarea mobilizarea totală a AMISON și de a pregăti o posibilă mobilizare a unei forțe de menținere a păcii a Organizației Națiunilor Unite care va succeda AMISOM și își afirmă intenția de a se întruni din nou, imediat după publicarea raportului, pentru a stabili ce acțiuni va întreprinde în continuare în lumina opțiunilor și recomandărilor conținute de acesta;

7. solicită secretarului general să continue și să își intensifice eforturile de a promova continuarea procesului politic, inclusiv al tuturor, și prin sprijinirea instituțiilor federale de tranziție în vederea realizării acestuia și a serviciilor oferite poporului somalez, precum și prin colaborarea cu comunitatea internațională, inclusiv Uniunea Africană, Liga Statelor Arabe, Autoritatea Interguvernamentală pentru Dezvoltare, Uniunea Europeană și Grupul Internațional de Contact privind Somalia și membrii acestuia;

8. cere tuturor organizațiilor internaționale și statelor membre să sprijine acțiunile RRSG vizând consolidarea securității și instaurarea unei păci totale și durabile în Somalia și le solicită acestora să acționeze permanent prin el, astfel încât să se ajungă la un efort unitar;

9. îndeamnă instituțiile federale de tranziție și toate părțile din Somalia să respecte concluziile Congresului de Reconciliere Națională (CRN) și să susțină continuarea procesului politic, inclusiv al tuturor de după momentul respectiv, implicându-i, până la urmă, pe toți cei interesați, inclusiv pe liderii politici, liderii de clan, liderii religioși, comunitatea de afaceri, pe reprezentanți ai societății civile, cum ar fi grupurile femeilor, și îi încurajează pe aceștia să se unească în vederea promovării unui asemenea dialog inclusiv;

10. salută eforturile guvernului federal de tranziție de a elabora un plan pentru implementarea concluziilor CRN, inclusiv pentru finalizarea procesului constituțional, și reiterează necesitatea unui acord vizând încetarea totală și de durată a ostilităților și a unui plan privind traseul critic pentru etapa rămasă din procesul de tranziție, incluzând alegeri libere și democratice în 2009, după cum prevede Carta Federală de Tranziție a Somaliei;

11. subliniază contribuția permanentă la pacea și securitatea din Somalia a embargoului asupra armelor impus prin Rezoluția nr. 733 (1992), extinsă și amendată de rezoluțiile ulterioare, cere ca toate statele membre, în special cele din regiune, să îl aplice în totalitate și își reiterează intenția de a analiza modalități de a-i spori eficiența;

12. încurajează statele membre ale căror vase și aeronave militare operează în apele internaționale și în spațiul aerian adiacent coastei Somaliei să urmărească toate incidentele de piraterie din aceste spații și să acționeze corespunzător pentru protejarea transporturilor comerciale, în special a transportării de ajutoare umanitare, de orice astfel de acte, conform dreptului internațional relevant, și salută contribuția Franței la protejarea convoaielor navale ale Programului Alimentar Mondial și sprijinul acordat acum de Danemarca în acest scop;

13. reafirmă Rezoluția sa anterioară nr. 1.325 (2000) privind femeile, pacea și securitatea, Rezoluția sa nr. 1.674 (2006) și Rezoluția sa nr. 1.738 (2006) privind protejarea civililor în conflictul armat și subliniază responsabilitatea tuturor părților și a grupărilor armate din Somalia de a adopta măsurile corespunzătoare pentru a apăra populația civilă din țară, conform dreptului umanitar internațional, drepturilor omului și dreptului privind refugiații, în special prin evitarea tuturor atacurilor fără discernământ asupra zonelor populate;

14. sprijină ferm și încurajează continuarea eforturilor umanitare în Somalia, amintește Rezoluția sa nr. 1.502 (2003) privind apărarea personalului umanitar și al Organizației Națiunilor Unite, solicită tuturor părților și grupărilor armate din Somalia să ia măsurile corespunzătoare pentru asigurarea siguranței și securității personalului umanitar și al AMISOM și să ofere acces rapid, sigur și neobstrucționat în vederea acordării de asistență umanitară tuturor celor care au nevoie de ea și îndeamnă țările din regiune să faciliteze oferirea de asistență umanitară pe uscat, prin aer sau prin porturile maritime;

15. reafirmă Rezoluția sa anterioară nr. 1.612 (2005) privind copiii și conflictele armate și amintește concluziile ulterioare ale Grupului de Lucru al Consiliului de Securitate privind Copiii în Conflictul Armat relevante pentru părțile din conflictul armat din Somalia (S/AC.51/2007/14);

16. hotărăște să rămână activ sesizat cu această chestiune.

------