Decizia nr. 555/2008

Acsinte Gaspar - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 60 alin. (1) lit. d) din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997

privind regimul drumurilor, excepție invocată de Societatea Comercială "Sonisim Prest" - S.R.L. în Dosarul nr. 395/212/2007 al Judecătoriei Constanța.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Ministerul Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 26 noiembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 395/212/2007, Judecătoria Constanța a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 60 alin. (1) lit. d) din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997

privind regimul drumurilor, excepție invocată de Societatea Comercială "Sonisim Prest" - S.R.L.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că

art. 60 alin. (1) lit. d) din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997

este neconstituțional, deoarece impune ca amenda contravențională să fie aplicată transportatorului sau deținătorului autovehiculului, în condițiile în care nu aceștia se fac vinovați de săvârșirea contravenției. În opinia autorului excepției, "ar trebui să fie sancționați beneficiarii transportului, în speță destinatarul sau expeditorul".

Judecătoria Constanța opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât "prin dispozițiile

Ordonanței Guvernului nr. 43/1997

nu se încalcă dreptul petentei privitor la liberul acces la muncă".

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că "aplicarea unei amenzi contravenționale pentru nerespectarea condițiilor impuse de lege pentru efectuarea anumitor categorii de transporturi nu îngrădește în niciun fel dreptul la muncă al operatorului de transport sau al deținătorului vehiculului. Acesta își poate desfășura în continuare activitatea cu respectarea condițiilor impuse de lege pentru această activitate, statul având însă obligația de a asigura desfășurarea traficului în condiții de siguranță".

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile legale criticate nu aduc nicio atingere normelor constituționale referitoare la dreptul la muncă. Se arată, totodată, că textul legal criticat aparține normelor de sancționare contravențională, a căror adoptare este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reglementări speciale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției îl constituie dispozițiile

art. 60 alin. (1) lit. d) din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997

privind regimul drumurilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 29 iunie 1998, cu modificările și completările ulterioare, având următorul cuprins: "(1) Constituie contravenții și se sancționează următoarele fapte:

[...] d) încălcarea prevederilor art. 41 alin. (1) prin efectuarea transporturilor cu depășirea masei totale și/sau a dimensiunilor maxime admise, fără autorizație specială de transport eliberată de administratorul drumului, se sancționează cu amendă de la 50.000.000 lei la 60.000.000 lei, aplicată operatorului de transport, astfel cum este menționat în licența de transport, sau deținătorului vehiculului, astfel cum este menționat în certificatul de înmatriculare a vehiculului;".

Se susține că, prin textul de lege criticat, se încalcă art. 41 din Constituție privind "Munca și protecția socială a muncii".

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată.

Astfel, sancționarea transportatorului sau deținătorului vehiculului pentru efectuarea transporturilor cu depășirea masei totale și/sau a dimensiunilor maxime admise, fără autorizație specială de transport eliberată de administratorul drumului, a fost reglementată pentru a asigura respectarea obligației de obținere a autorizației menționate, prevăzută de

art. 41 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 , în considerarea obiectivelor stabilite de legiuitor în art. 40 alin. (1) din același act normativ, respectiv menținerea drumurilor în stare tehnică corespunzătoare și desfășurarea traficului în condiții de siguranță.

Nu se poate susține încălcarea, prin reglementarea criticată, a prevederilor art. 41 din Legea fundamentală, întrucât aplicarea unei amenzi contravenționale pentru nerespectarea condițiilor impuse de lege pentru efectuarea anumitor categorii de transporturi nu îngrădește în niciun fel dreptul la muncă al operatorului de transport sau al deținătorului vehiculului, care își pot desfășura activitatea în continuare, cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.

În plus, așa cum a mai statut Curtea Constituțională în jurisprudența sa, de exemplu prin

Decizia nr. 10 din 18 ianuarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 28 februarie 2005, instituirea condițiilor de transport a căror neîndeplinire constituie contravenție este un atribut exclusiv al legiuitorului care a reglementat regimul de circulație pe drumurile publice astfel încât desfășurarea traficului să aibă loc în deplină siguranță.

Cât privește susținerile autoarei excepției, care propune o altă soluție legislativă în locul celei criticate, respectiv sancționarea pentru săvârșirea contravenției prevăzute de textul de lege ce face obiectul excepției a beneficiarilor transportului, acestea excedează competenței Curții Constituționale, care, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 60 alin. (1) lit. d) din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997

privind regimul drumurilor, excepție invocată de Societatea Comercială "Sonisim Prest" - S.R.L. în Dosarul nr. 395/212/2007 al Judecătoriei Constanța.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 mai 2008.