Decizia nr. 594/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 14 alin. (1) și (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Consiliul Județean Timiș în Dosarul nr. 7.161/30/2007 al Tribunalului Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, apreciind că textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 9 ianuarie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 7.161/30/2007, Tribunalul Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 14 alin. (1) și (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 . Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Consiliul Județean Timiș într-un litigiu de contencios administrativ având ca obiect soluționarea cererii de suspendare a unei autorizații de construire.

În motivarea excepției se susține că textul de lege criticat încalcă principiul separației puterilor în stat, acordând instanței judecătorești posibilitatea de a interveni în exercițiul puterii executive înainte de a fi sesizată cu acțiunea de contencios administrativ, într-un interval de timp în care chiar autoritatea emitentă poate dispune revocarea sau anularea actului administrativ. Se mai arată că, întrucât instanța este obligată să soluționeze cauza cu urgență, nu are posibilitatea de a analiza temeinic situațiile de fapt deduse judecății, măsurile luate de aceasta "întemeindu-se, mai degrabă, pe aparențe de drept decât pe un probatoriu care să lămurească situația de fapt". Susține că în acest fel sunt nesocotite atât dreptul la apărare, cât și dreptul la un proces echitabil.

Tribunalul Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că dispozițiile de lege prin care se instituie posibilitatea suspendării executării actului administrativ până la pronunțarea instanței de fond, precum și cele privind soluționarea de urgență și cu citarea părților a cererii de suspendare sunt norme de procedură, care, în conformitate cu art. 126 alin. (2) din Constituție, se stabilesc de legiuitor. În opinia sa, această măsură reprezintă o garanție pentru respectarea drepturilor și libertăților cetățenești, care nu contravine dispozițiilor din Legea fundamentală menționate în motivarea excepției.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile

art. 14 alin. (1) și (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

sunt constituționale, precizând că nu conțin prevederi de natură să aducă atingere textelor și principiilor constituționale invocate de autorul excepției.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 14 alin. (1) și (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004. Ca urmare a modificărilor aduse prin

Legea nr. 262/2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 30 iulie 2007, textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 14 alin. (1) și (2): "Suspendarea executării actului

(1) În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fără nicio formalitate.

(2) Instanța soluționează cererea de suspendare, de urgență și cu precădere, cu citarea părților."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate contravin următoarelor dispoziții din Legea fundamentală: art. 1 alin. (4) care consacră principiul separației puterilor în stat, art. 21 alin. (3) privind dreptul părților la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 24 care garantează dreptul la apărare și art. 124 alin. (1) și (2) privind înfăptuirea justiției.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că este neîntemeiată critica referitoare la încălcarea principiului separației puterilor în stat. Cu privire la acest aspect, Curtea a statuat în jurisprudența sa, concretizată, de exemplu, prin

Decizia nr. 637 din 3 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 914 din 9 noiembrie 2006, că "separația puterilor în stat nu înseamnă lipsa unui mecanism de control între puterile statului, dimpotrivă presupune existența unui control reciproc, precum și realizarea unui echilibru de forțe între acestea. Actele puterii executive sunt cenzurate pe calea contenciosului administrativ, iar aceasta presupune, printre altele, și posibilitatea instanței de judecată de a suspenda executarea actului pretins nelegal, chiar cât timp autoritatea publică emitentă a actului atacat are încă facultatea de a dispune revocarea sau anularea acestuia, mai ales că în acest interval de timp actul în cauză își produce efectele. Această măsură reprezintă o garanție pentru respectarea drepturilor și libertăților cetățenești, precum și a valorilor constituționale".

În ceea ce privește pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (2) din Legea nr. 554/204, Curtea constată că sunt, de asemenea, neîntemeiate criticile autorului excepției. Prin soluționarea de urgență a cererii de suspendare a executării actului administrativ nu sunt afectate garanțiile ce caracterizează un proces echitabil într-o societate democratică, urgența fiind impusă tocmai de necesitate evitării eventualei produceri a unor consecințe negative ale suspendării executării actului. În plus, fiind citate, părțile își pot face apărările pe care le consideră necesare, personal sau prin avocat, și pot propune probele pe care le apreciază ca fiind utile, astfel încât nu se poate susține că textul de lege criticat ar nesocoti dispozițiile constituționale privind dreptul la un proces echitabil sau pe cele care garantează dreptul la apărare.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 14 alin. (1) și (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Consiliul Județean Timiș în Dosarul nr. 7.161/30/2007 al Tribunalului Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 20 mai 2008.