Decizia nr. 548/2008

Acsinte Gaspar - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 5 din Legea nr. 35/2007

privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ, excepție ridicată de Vlada Vișatovici în Dosarul nr. 2.619/115/2007 al Tribunalului Caraș-Severin - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției, apreciind că nu sunt încălcate prevederile Legii fundamentale invocate de autorul excepției.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 23 noiembrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 2.619/115/2007, Tribunalul Caraș-Severin - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 5 din Legea nr. 35/2007

privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Vlada Vișatovici într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a unui act administrativ.

În motivarea excepției autorul acesteia susține, în esență, că impunerea unor cheltuieli suplimentare în sarcina părinților, constând în achitarea contravalorii semnelor distinctive alese de către unitățile de învățământ, contravine principiului constituțional al gratuității învățământului de stat. Arată că, în cazul în care părinții nu achiziționează semnele distinctive, elevilor nu le mai este permis accesul în unitățile de învățământ, ajungându-se, astfel, la o "încălcare flagrantă a dreptului copiilor de a urma învățământul general obligatoriu". De asemenea, susține că "prin instituirea acestor semne distinctive, dar fără asigurarea pentru părinți a posibilităților financiare de achiziționare a lor, se creează artificial și vizibil o categorie de copii care vor fi considerați inferiori de către colegii lor, cu repercusiuni ireparabile asupra dezvoltării psihice a primilor". În continuare, precizează că

Legea nr. 35/2007 , care este o lege ordinară, atribuie Consiliului profesoral competențe administrative, contrazicând astfel o lege organică, și anume

Legea învățământului nr. 84/1995 , care prevede că numai domeniul instructiv-educativ aparține acestuia. În fine, susține că legea nu poate acționa retroactiv, în sensul că nu poate fi aplicată acelor elevi care au optat, anterior intrării în vigoare a acesteia, pentru un anumit liceu care nu impunea folosirea niciunui semn distinctiv sau uniformă.

Tribunalul Caraș-Severin - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, dispozițiile de lege criticate instituind măsuri legale de protecție și siguranță a elevilor și cadrelor didactice.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, prevederile ce formează obiectul acesteia fiind în concordanță cu dispozițiile constituționale la care își raportează critica autorul său.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituțional, necontravenind niciuneia dintre prevederile Legii fundamentale invocate de autorul excepției.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 5 din Legea nr. 35/2007

privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 8 martie 2007, care au următorul cuprins: "Consiliile profesorale, cu acordul consiliului reprezentativ al părinților și cu consultarea reprezentanților elevilor, stabilesc pentru elevii unității de învățământ respective cel puțin un semn distinctiv, cum ar fi: ecuson, uniformă, eșarfă sau altele asemenea."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine următoarelor dispoziții din Legea fundamentală: art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) care consacră principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, art. 32 alin. (1) care stabilește formele prin care se asigură dreptul la învățătură, art. 32 alin. (4) teza întâi privind gratuitatea învățământului de stat, art. 49 alin. (1) potrivit căruia copiii și tinerii se bucură de un regim special de protecție și de asistență în realizarea drepturilor lor, art. 49 alin. (5) care impune autorităților publice obligația de a contribui la asigurarea condițiilor pentru participarea liberă a tinerilor la viața politică, socială, economică, culturală și sportivă a țării, art. 53 alin. (1) privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 73 alin. (3) lit. n) care stabilește că organizarea generală a învățământului se reglementează prin lege organică.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul excepției critică prevederile

art. 5 din Legea nr. 35/2007 , deoarece, în opinia sa, acestea ar încălca textul constituțional care consacră gratuitatea învățământului de stat. Curtea nu poate reține această critică, întrucât stabilirea unui semn care să individualizeze și să diferențieze elevii diverselor unități de învățământ nu afectează caracterul gratuit al învățământului. Norma constituțională care prevede gratuitatea învățământului trebuie înțeleasă în sensul că procesul de învățământ în unitățile de învățământ de stat nu poate să fie condiționat de niciun fel de taxe de școlarizare. Or, sumele necesare transpunerii în practică a textului de lege criticat nu au o asemenea destinație, ci au ca finalitate îndeplinirea scopului declarat al legii în care sunt cuprinse, și anume creșterea siguranței în unitățile de învățământ.

De altfel, Curtea observă că textul de lege criticat oferă atât elevilor, cât și părinților acestora posibilitatea de a participa la luarea deciziei finale. În acest scop, stabilirea semnului distinctiv se face numai după obținerea acordului consiliului reprezentativ al părinților și după ce elevii își exprimă opinia cu privire la această problemă prin consultarea reprezentaților lor. Așadar, decizia finală este rezultatul acordului tuturor celor implicați, nefiind impusă de un singur organism. În plus, această modalitate de stabilire a semnului distinctiv dă expresie dreptului tinerilor de a participa în mod liber la viața socială a țării, potrivit art. 49 alin. (5) din Constituție.

Curtea constată că, de fapt, autorul excepției deduce neconstituționalitatea textului de lege criticat din modalitatea de interpretare și aplicare concretă a acestuia. Astfel, precizează că elevilor cărora părinții nu le achiziționează semnele distinctive stabilite li se încalcă dreptul prevăzut de art. 32 alin. (1) din Constituție de a urma învățământul general obligatoriu, întrucât nu le este permis accesul în incinta unităților de învățământ. Or, aceasta nu este o consecință a legii, ci a interpretării date acesteia de către cei care o aplică. Sub acest aspect, precum și în ceea ce privește problema cuantumului sumei necesare acoperirii cheltuielilor pentru achiziționarea semnului distinctiv, care pot deveni împovărătoare pentru părinți, dar și a legalității modalității concrete de stabilire a semnului distinctiv, instanța de judecată pe rolul căreia se află litigiul în cadrul căruia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate are competența exclusivă de a se pronunța.

În continuare, Curtea constată că, prin el însuși, textul de lege criticat nu încalcă principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Textul implică, așa cum s-a arătat mai sus, dialogul între profesori, părinți și elevi în procesul de deliberare cu privire la stabilirea unui anumit semn distinctiv care să fie caracteristic fiecărei instituții de învățământ. Or, decizia finală va reflecta un echilibru între opțiunile tuturor acestora. Așadar, nu se poate imputa legii instituirea unei discriminări pe criterii de avere. O asemenea consecință ar putea fi doar rezultatul aplicării textului de lege cu ignorarea principiilor constituționale.

În ceea ce privește critica formulată de autorul excepției prin raportare la prevederile art. 73 alin. (3) lit. n) din Constituție, Curtea observă că este posibil ca o lege organică să cuprindă, din motive de politică legislativă, și norme de natura legii ordinare, dar fără ca acestea să capete natură de lege organică, întrucât, altfel, s-ar extinde domeniile rezervate de Constituție legii organice. De aceea, printr-o lege ordinară se pot modifica dispoziții dintr-o lege organică, dacă acestea nu conțin norme de natura legii organice, întrucât se referă la aspecte care nu sunt în directă legătură cu domeniul de reglementare al legii organice.

Or, prevederile din

Legea învățământului nr. 84/1995

care stabilesc competențele consiliilor profesionale și ale consiliilor de administrație în domeniul instructiv-educativ, respectiv în cel administrativ, deși cuprinse într-o lege organică, nu au caracterul acesteia, întrucât nu vizează organizarea generală a învățământului, care, așa cum stabilesc prevederile constituționale menționate, trebuie reglementată prin lege organică. Ca urmare, acestea pot fi modificate sau completate printr-o lege ordinară, cum este

Legea nr. 35/2007 .

În fine, Curtea constată că nu poate fi reținută nici critica privitoare la pretinsul caracter retroactiv al

Legii nr. 35/2007 , autorul excepției raportându-se în mod eronat, în ceea ce privește momentul de la care legea începe să își producă efectele, la un alt moment decât cel al intrării în vigoare a legii.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 5 din Legea nr. 35/2007

privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ, excepție ridicată de Vlada Vișatovici în Dosarul nr. 2.619/115/2007 al Tribunalului Caraș-Severin - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 mai 2008.