Decizia nr. 801/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 13 alin. (1) și ale

art. 16 din titlul VII al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Vasile Crețan în Dosarul nr. 9.810/95/2007 al Curții de Apel Craiova Secția civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate. Textul de lege criticat, prin aceea că reglementează regimul stabilirii, sursa de finanțare și cuantumul despăgubirilor cuvenite proprietarilor pentru imobilele preluate în mod abuziv, nu încalcă liberul acces la justiție și nici principiul egalității în drepturi, deoarece acesta se aplică tuturor celor vizați de ipoteza normei, iar persoana în cauză are posibilitatea de a ataca în justiție atât deciziile adoptate de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, cât și hotărârea judecătorească pronunțată de prima instanță.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 31 martie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 9.810/95/2007, Curtea de Apel Craiova - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 alin. (1) și ale

art. 16 din titlul VII al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

Excepția a fost ridicată de Vasile Crețan într-o cauză privind soluționarea unui apel declarat împotriva unei sentințe civile, apel motivat prin neconstituționalitatea și greșita aplicare a

Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prin reglementarea în

art. 13 din Legea nr. 247/2005

a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, aflate în subordinea Cancelariei PrimuluiMinistru, s-a creat un sistem de justiție paralelă, contrar prevederilor art. 1 alin. (4), ale art. 21 alin. (1) și (2), ale art. 44 alin. (3) și (6), ale art. 52 alin. (1) și ale art. 124 alin. (2) din Constituție. Astfel, stabilirea modalității de plată și a nivelului despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, fără consultarea voinței proprietarului "unilateral", determină, în opinia autorului excepției, o înfrângere a principiului constituțional al garantării și ocrotirii dreptului de proprietate privată, a accesului liber la justiție, a drepturilor omului, în general, și a principiului separației puterilor în stat. Totodată, acordarea despăgubirilor sub forma titlurilor de despăgubiri, și nu sub formă bănească, fără consimțământul proprietarului, reprezintă o "brutală" intervenție a statului în "relațiile de proprietate" ale titularului dreptului de creanță asupra statului, ceea ce echivalează cu o "întoarcere la comunism."

Curtea de Apel Craiova - Secția civilă își exprimă opinia în sensul netemeiniciei excepției de neconstituționalitate. Textele de lege criticate, prin aceea că reglementează înființarea Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor și atribuțiile acesteia, precum și sursele de finanțare, cuantumul și procedura de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, nu încalcă liberul acces la justiție și nici principiul garantării și ocrotirii dreptului de proprietate privată, deoarece deciziile adoptate de Comisia Centrală pot fi atacate în contencios administrativ, iar hotărârea pronunțată de prima instanță poate fi atacată cu recurs.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 13 alin. (1) și ale

art. 16 din titlul VII al Legii nr. 247/2005

sunt constituționale. Se arată, în esență, că deciziile adoptate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor pot fi atacate în condițiile legii contenciosului administrativ, astfel că nu se poate reține pretinsa contrarietate față de prevederile art. 21 alin. (1) și (2) și ale art. 52 alin. (1) din Constituție, sub aspectul accesului liber la justiție al persoanei vătămate printr-un act al autorității publice, și nici față de cele ale art. 124 alin. (2), privind principiul constituțional de organizare și funcționare a justiției, potrivit căruia justiția este unică, imparțială și egală pentru toți. În legătură cu prevederile art. 44 alin. (3) și (6) din Legea fundamentală, de asemenea invocate, Avocatul Poporului apreciază că acestea nu au incidență în cauza de față.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 13 alin. (1) și ale art. 16 din titlul VII "Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" din

Legea nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, în ceea ce privește art. 16 din legea criticată, au intervenit următoarele modificări și completări: alin. (2) a fost modificat prin pct. 23 al alin. (1) din articolul unic al titlului I din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2007

pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 29 iunie 2007; alin. (2^1) și (2^) au fost introduse prin pct. 24 al alin. (1) din articolul unic al titlului I din aceeași ordonanță de urgență; alin. (6^)-(6^) au fost introduse prin pct. 2 al alin. (1) din articolul unic al titlului III din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2005

pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul proprietății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.194 din 30 decembrie 2005, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 263/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 3 iulie 2006, iar alin. (9) a fost modificat prin pct. 3 al alin. (1) din articolul unic al titlului III din același act normativ.

Textele de lege criticate au în prezent următorul conținut:

- Art. 13, cuprins la cap. III "Măsuri instituționale", prevede la alin. (1): "Pentru analizarea și stabilirea cuantumului final al despăgubirilor care se acordă potrivit prevederilor prezentei legi, se constituie în subordinea Cancelariei Primului-Ministru, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, denumită în continuare Comisia Centrală, care are, în principal, următoarele atribuții:

a) dispune emiterea deciziilor referitoare la acordarea de titluri de despăgubire;

b) ia alte măsuri legale, necesare aplicării prezentei legi."

- Art. 16 din cap. V "Procedurile administrative pentru acordarea despăgubirilor" reglementează astfel: "(1) Deciziile/ dispozițiile emise de entitățile învestite cu soluționarea notificărilor, a cererilor de retrocedare sau, după caz, ordinele conducătorilor administrației publice centrale învestite cu soluționarea notificărilor și în care s-au consemnat sume care urmează a se acordă ca despăgubire, însoțite, după caz, de situația juridică actuală a imobilului obiect al restituirii și întreaga documentație aferentă acestora, inclusiv orice înscrisuri care descriu imobilele construcții demolate depuse de persoana îndreptățită și/sau regăsite în arhivele proprii, se predau pe bază de proces-verbal de predare-primire Secretariatului Comisiei Centrale, pe județe, conform eșalonării stabilite de aceasta, dar nu mai târziu de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(2) Notificările formulate potrivit prevederilor

Legii nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care nu au fost soluționate în sensul arătat la alin. (1) până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se predau pe bază de proces-verbal de predare-primire Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, însoțite de deciziile/dispozițiile emise de entitățile învestite cu soluționarea notificărilor, a cererilor de retrocedare sau, după caz, ordinelor conducătorilor administrației publice centrale conținând propunerile motivate de acordare a despăgubirilor, după caz, de situația juridică actuală a imobilului obiect al restituirii și de întreaga documentație aferentă acestora, inclusiv orice acte juridice care descriu imobilele construcții demolate depuse de persoana îndreptățită și/sau regăsite în arhivele proprii, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a deciziilor/dispozițiilor sau, după caz, a ordinelor.

(2^1) Dispozițiile autorităților administrației publice locale vor fi centralizate pe județe la nivelul prefecturilor, urmând a fi înaintate de prefect către Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, însoțite de referatul conținând avizul de legalitate al instituției prefectului, ulterior exercitării controlului de legalitate de către acesta.

(2^2) Deciziile/dispozițiile sau, după caz, ordinele prevăzute la alin. (2) vor fi însoțite de înscrisuri care atestă imposibilitatea atribuirii, în compensare, total sau parțial, a unor alte bunuri sau servicii disponibile, deținute de entitatea învestită cu soluționarea notificării.

(3) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Biroul Central constituit prin

Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.329/2003

va proceda la predarea, pe bază de proces-verbal de predare-primire, către Secretariatul Comisiei Centrale a tuturor documentațiilor depuse de către titularii deciziilor/dispozițiilor motivate prin care s-a stabilit ca măsură reparatorie acordarea de titluri de valoare nominală și care nu au fost soluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(4) Pe baza situației juridice a imobilului pentru care s-a propus acordarea de despăgubiri, Secretariatul Comisiei Centrale procedează la analizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) și (2) în privința verificării legalității respingerii cererii de restituire în natură.

(5) Secretariatul Comisiei Centrale va proceda la centralizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) și (2), în care, în mod întemeiat cererea de restituire în natură a fost respinsă, după care acestea vor fi transmise evaluatorului sau societății de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare.

(6) După primirea dosarului, evaluatorul sau societatea de evaluatori desemnată va efectua procedura de specialitate, și va întocmi raportul de evaluare pe care îl va transmite Comisiei Centrale. Acest raport va conține cuantumul despăgubirilor în limita cărora vor fi acordate titlurile de despăgubire.

(6^1) La cererea evaluatorilor sau a reprezentanților societății de evaluare desemnate de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, deținătorii bunurilor imobile ce fac obiectul procedurilor administrative prevăzute de prezenta lege vor permite accesul acestora la locul unde se află bunurile respective, pe perioada și numai în măsura în care acest lucru este necesar pentru efectuarea lucrării de evaluare.

(6^2) Deținătorii bunurilor imobile prevăzute la alin. (61) vor fi înștiințați în timp util despre efectuarea lucrării de evaluare.

(6^3) În caz de refuz, intrarea în domiciliul sau în reședința persoanei fizice se face cu autorizarea instanței judecătorești competente, dispozițiile privind ordonanța președințială din Codul de procedură civilă fiind aplicabile.

(6^4) La cererea evaluatorilor sau a reprezentanților societății de evaluare, băncile, notarii publici, agențiile imobiliare, birourile de carte funciară, precum și orice alți deținători de informații privind tranzacțiile cu proprietăți imobiliare sunt obligați să le comunice de îndată, în scris, datele și informațiile necesare efectuării evaluării, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel. Evaluatorii au obligația de a asigura secretul datelor și informațiilor astfel primite.

(6^5) În cazul în care evaluatorul consideră necesar, organele de poliție, jandarmerie sau alți agenți ai forței publice, după caz, sunt obligați să-i acorde concursul pentru obținerea datelor și informațiilor necesare întocmirii raportului de evaluare, precum și pentru îndeplinirea oricărei alte activități în același scop.

(7) În baza raportului de evaluare Comisia Centrală va proceda fie la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, fie la trimiterea dosarului spre reevaluare.

(8) Dispozițiile alin. (1)-(2) și (7) se aplică în mod corespunzător și deciziilor/ordinelor emise în temeiul art. 6 alin. (4) și

art. 32 din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 22 decembrie 1989, republicată, în care s-au consemnat/propus sume care urmează a se acordă ca despăgubire.

(9) În cazul prevăzut la alin. (8), titlul de despăgubire se va emite de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor până la concurența sumei reprezentând cuantumul despăgubirilor consemnate/propuse, actualizate cu indicele de inflație."

Autorul excepției apreciază că textele de lege criticate contravin, în ordinea invocării lor, prevederilor constituționale ale art. 44 alin. (3) referitoare la interdicția exproprierii, cu excepția celei pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire, și ale alin. (6) privind modalitatea de stabilire a despăgubirilor prevăzute la alin. (3) și (5), respectiv de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergență, prin justiție, ale art. 52 alin. (1) care garantează dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, ale art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție și ale art. 124 alin. (1) potrivit cărora justiția este unică, imparțială și egală pentru toți. De asemenea, este invocat principiul separației puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală.

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile titlului VII din

Legea nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, din care fac parte și art. 13 alin. (1) și art. 16, criticate, au mai fost examinate de Curtea Constituțională în jurisprudența sa, aspectele de neconstituționalitate invocate fiind parțial asemănătoare cu cele formulate în prezenta cauză, respectiv modalitatea de acordare a despăgubirilor sub forma unor titluri de valoare, și nu în formă bănească. Prin

Decizia nr. 1.180 din 13 decembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din 24 ianuarie 2008, Curtea a arătat că prin emiterea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2007

pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv și a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2007

pentru modificarea și completarea titlului VII din

Legea nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, soluția legislativă anterior conținută și criticată, referitoare la modalitatea de acordare a despăgubirilor sub forma unor titluri de valoare, a fost modificată substanțial,

art. 3 lit. h) din titlul VII al Legii nr. 247/2005

prevăzând că persoanele cărora li s-a stabilit un drept de creanță asupra statului român ca urmare a aplicării

Legii nr. 10/2001

și a altor acte normative precizate în titlul VII al

Legii nr. 247/2005

pot primi în numerar o sumă de până la 500.000 lei.

Prin urmare, critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea dreptului de proprietate este neîntemeiată.

Cât privește susținerile autorului excepției în legătură cu înfrângerea principiului constituțional al separației și echilibrului puterilor - art. 1 alin. (4), al accesului liber la justiție - art. 21 alin. (1) și (2), al dreptului persoanei vătămate de o autoritate publică - art. 52 alin. (1) și al principiului de unicitate, imparțialitate și egalitate pentru toți a justiției - art. 124 alin. (2), Curtea constată că nici acestea nu sunt întemeiate.

Faptul că, pentru stabilirea despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv, legiuitorul a stabilit mai întâi o etapă administrativă, necesară pentru analizarea și stabilirea cuantumului final al acestora, rațiune pentru care a constituit Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, nu are semnificația creării unui sistem paralel de justiție și nici a încălcării principiului separației și echilibrului puterilor, astfel cum susține autorul excepției, deoarece deciziile Comisiei Centrale pot fi atacate în contencios administrativ de persoana care se pretinde vătămată în drepturile și interesele sale legitime.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 13 alin. (1) și ale

art. 16 din titlul VII al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Vasile Crețan în Dosarul nr. 9.810/95/2007 al Curții de Apel Craiova - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 3 iulie 2008.