Decizia nr. 826/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent-șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 584 și 616 din Codul civil, excepție ridicată de Nicolae Stoian, Maria Stoian, Nicolae Dan Stoian și Nicoleta Alina Stoian din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 9.673/117/2006 al Tribunalului Cluj - Secția civilă.

La apelul nominal răspunde, pentru autorii excepției, avocatul Mihaela Dobrescu, cu delegație la dosar, constatându-se lipsa celorlalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, se dă cuvântul avocatului autorilor excepției, care solicită admiterea acesteia, pentru motivele formulate în fața instanței de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind inadmisibilă, întrucât criticile formulate vizează, în realitate, modificarea textelor de lege.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 23 ianuarie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 9.673/117/2006, Tribunalul Cluj - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 584 și 616 din Codul civil, excepție ridicată de Nicolae Stoian, Maria Stoian, Nicolae Dan Stoian și Nicoleta Alina Stoian într-o cauză având ca obiect o acțiune în grănițuire.

În motivarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 584 din Codul civil, în esență, se susțin următoarele: principiul egalității de arme - condiție sine qua non a procesului echitabil consacrat de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale-presupune "tocmai dreptul oricărei persoane de a-și prezenta cauza într-o manieră rezonabilă și în condiții de deplină egalitate cu partea adversă." În jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului acest principiu semnifică tratarea egală a tuturor părților, pe toată durata desfășurării procedurii în fața unui tribunal, fără ca vreuna din ele să fie avantajată în raport cu cealaltă parte din proces. Or, în speță, art. 584 din Codul civil încalcă acest principiu, prin aceea că "proprietarul fondului învecinat căruia i se opune o acțiune în grănițuire este plasat într-un dezavantaj net față de cel care invocă grănițuirea, neavând la îndemână pârghii procesuale efective de a paraliza acțiunea introdusă împotriva lui." De asemenea, consideră că textul criticat "consacră o judecată în contradictoriu a părților doar sub aspect formal, fără ca vreuna din acestea să poată formula apărări întemeiate pe normele de procedură civilă", precum și că "impune reclamantului să-și dovedească dreptul său de proprietate cu privire la porțiunile de teren asupra cărora cere a se stabili hotarul". Art. 584 din Codul civil încalcă art. 16 din Constituție, care "vizează și egalitatea de tratament juridic aplicabil părților dintr-un proces", prin aceea că "acțiunea în grănițuire paralizează drepturile proprietarului fondului învecinat, care nu are posibilitatea efectivă de a se opune grănițuirii, fiind poziționat, ab initio, pe o poziție procesuală de inferioritate în raport de reclamant." În sfârșit, art. 584 este contrar dreptului la apărare, întrucât în procesele de grănițuire posibilitățile de apărare ale părților "sunt practic inexistente."

În legătură cu neconstituționalitatea art. 616 din Codul civil, se susține că textul "instituie o restrângere a dreptului de proprietate al persoanelor care dețin cu acest titlu un loc înfundat", fără ca această limitare să îndeplinească condițiile prevăzute de art. 53 alin. (2) din Constituție. Persoanelor care dețin în proprietate privată un teren care are natura unui loc înfundat "le sunt recunoscute anumite drepturi legate de posesia și de folosința acestui teren, însă în mod limitat, numai în ceea ce privește exploatarea terenului, și nu în mod nestingherit, cum le este permis titularilor de drepturi de proprietate privată asupra unor terenuri care nu constituie locuri înfundate." Această restrângere a exercițiului deplin al atributelor derivate din dreptul de proprietate privată pentru proprietarii de terenuri care au natura unor locuri înfundate contravine și art. 44 din Constituție, precum și art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Tribunalul Cluj - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens, arată că acțiunea în grănițuire nu afectează dreptul de proprietate, ca instituție juridică, "ci vizează și întinderea acestui drept, tocmai pentru ocrotirea sa, în condițiile prevăzute de art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție", precum și că, "în ce privește dreptul la un proces echitabil, intimații nu au o poziție de inferioritate, ei având la îndemână toate mijloacele legale pentru a-și dovedi și apăra dreptul dobândit în mod legal." Mai arată că art. 6 din Convenție "protejează drepturi concrete și efective", iar părțile în proces trebuie să facă dovada acestor drepturi, precum și că diferența de tratament juridic "a intimaților" este determinată de amplasamentul imobilului ce constituie proprietatea lor și pentru care este necesară stabilirea servituții.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul apreciază că excepția este neîntemeiată. Astfel, cu privire la criticile privind art. 584 din Codul civil, arată că "dreptul de a pretinde și de a obține grănițuirea proprietății este urmarea firească a ocrotirii, inclusiv la nivel constituțional, a dreptului de proprietate al fiecărui proprietar" și reprezintă "un efect direct al caracterului real și absolut al dreptului de proprietate", dând expresie și respectării principiului exercitării cu bună-credință a drepturilor și obligațiilor - art. 57 din Constituție. Așadar, "numai printr-o interpretare discutabilă" se poate susține încălcarea dreptului la apărare și nerespectarea principiului egalității în drepturi. În continuare, apreciază că art. 616 din Codul civil nu încalcă, ci este în deplină concordanță cu textele menționate din Constituție și din Convenție.

Avocatul Poporului consideră că nu pot fi reținute criticile de neconstituționalitate formulate cu privire la art. 584 și 616 din Codul civil, care nu contravin dispozițiilor din Constituție și din Convenție invocate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente și concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 584 și 616 din Codul civil, potrivit cărora:

- Art. 584: "Orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite cu a sa; cheltuielile grănițuirii se vor face pe jumătate.";

- Art. 616: "Proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nicio ieșire la calea publică, poate reclama o trecere pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului, cu îndatorire de a-i despăgubi în proporție cu pagubele ce s-ar putea ocaziona."

Autorii excepției susțin că art. 584 din Codul civil încalcă prevederile constituționale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 24 - Dreptul la apărare, precum și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor și a libertăților fundamentale - Dreptul la un proces echitabil și ale art. 14 din Pactul cu privire la drepturile civile și politice, referitoare la dreptul persoanei la un tribunal competent, independent și imparțial stabilit prin lege. În susținerea neconstituționalității art. 616 din Codul civil se invocă încălcarea art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 44 - Dreptul de proprietate privată, ambele din Constituție. Se mai invocă și art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale - Protecția proprietății.

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele:

O primă critică privește dispozițiile art. 584 din Codul civil, care, în opinia autorilor excepției, contravine art. 16 și 24 din Constituție, precum și dreptului la un proces echitabil consacrat de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prin aceea că "proprietarul fondului învecinat căruia i se opune o acțiune în grănițuire este plasat într-un dezavantaj net față de cel care invocă grănițuirea, neavând la îndemână pârghii procesuale efective de a paraliza acțiunea introdusă împotriva lui." Analizând textul de lege criticat, potrivit căruia "Orice proprietar poate îndatora pe vecinul său la grănițuirea proprietății lipite cu a sa; cheltuielile grănițuirii se vor face pe jumătate", prin raportare la prevederile constituționale și convenționale invocate ca fiind încălcate, Curtea constată că aceste susțineri sunt neîntemeiate. Art. 584 din Codul civil dispune în legătură cu dreptul proprietarului unui imobil de a cere stabilirea hotarelor acestuia, pe cheltuiala comună a proprietarilor învecinați, ceea ce nu numai că nu încalcă dreptul de proprietate, ci, dimpotrivă, îl ocrotește. Dreptul de a pretinde și de a obține grănițuirea proprietății este efectul caracterului real și absolut al dreptului de proprietate, în virtutea căruia orice proprietar poate pretinde de la ceilalți respectarea proprietății sale. De asemenea, Curtea nu poate reține nici încălcarea dreptului la apărare prevăzut de art. 24 din Constituție și nici art. 16 din aceasta, referitor la egalitatea în drepturi. Astfel, din cuprinsul textului de lege criticat nu reiese că "proprietarul fondului învecinat" nu are la dispoziție toate mijloacele procesuale pentru apărarea drepturilor și intereselor sale legitime, iar violarea principiului egalității în drepturi există atunci când se aplică tratament diferențiat unor cazuri egale. Or, din prevederile art. 584 din Codul civil nu rezultă instituirea unui asemenea tratament.

Considerentele arătate justifică și respingerea susținerilor privind încălcarea art. 14 din Pactul cu privire la drepturile civile și politice, referitoare la dreptul persoanei la un tribunal competent, independent și imparțial stabilit prin lege.

Cea de-a doua critică de neconstituționalitate privește art. 616 din Codul civil, în legătură cu care se susține că încalcă dispozițiile constituționale ale art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 44 - Dreptul de proprietate privată, precum și art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale - Protecția proprietății.

Analizând aceste susțineri, Curtea constată că art. 616 din Codul civil a mai făcut obiectul controlului de constituționalitate și, de exemplu, prin

Decizia nr. 536 din 31 mai 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 14 august 2007, aceasta a statuat că dreptul de servitute este un drept real imobiliar, dezmembrământ al dreptului de proprietate, care presupune prin natura sa imposibilitatea exercitării dreptului de proprietate în deplinătatea atributelor sale. Dreptul de servitute reprezintă o limitare legală a dreptului de proprietate, permisă de dispozițiile constituționale cuprinse în art. 44 alin. (1) teza a doua, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. Așadar, legiuitorul este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, instituind anumite limitări rezonabile în valorificarea acestuia, în așa fel încât să nu interfereze cu interesele generale sau cu interesele particulare ale altor subiecte de drept.

Cele statuate prin decizia menționată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe.

Pentru argumentele înfățișate, urmează a fi respinse și criticile potrivit cărora art. 616 din Codul civil este contrar art. 1 - Protecția proprietății din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și cele referitoare la încălcarea art. 53 din Constituție privind restrângerea exercițiului unor drepturi.

Față de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 584 și art. 616 din Codul civil, excepție ridicată de Nicolae Stoian, Maria Stoian, Nicolae Dan Stoian și Nicoleta Alina Stoian din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 9.673/117/2006 al Tribunalului Cluj - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 8 iulie 2008.