Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 873/2008

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 26/1990 privind Registrul comerțului

prezumat în vigoare

Data actului
10 iulie 2008
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 580 din 1 august 2008
Citat de
1 act
Citează
3 acte
Structură
0 articole · 13.427 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 alin. (2) din Legea nr. 26/1990

privind Registrul comerțului, excepție ridicată de Societatea Comercială "Astra" - S.A. din Pitești în Dosarul nr. 936/46/2007 al Curții de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 928D/2008 și nr. 937D/2008 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 alin. (2) din Legea nr. 26/1990

privind Registrul comerțului, excepție ridicată de Societatea Comercială "Astra" -S.A. din Pitești în dosarele nr. 939/46/2007 și nr. 938/46/2007 ale Curții de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere că obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 902D/2008, nr. 928D/2008 și nr. 937D/2008 este similar, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea, deliberând, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 928D/2008 și nr. 937D/2008 la dosarul nr. 902D/2008, care este primul înregistrat.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, considerând că textele de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate de autorul excepției.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 14 decembrie 2008, pronunțate în dosarele nr. 936/46/2007, nr. 939/46/2007 și nr. 938/46/2007, Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 alin. (2) din Legea nr. 26/1990

privind Registrul comerțului. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Astra" - S.A. din Pitești cu prilejul soluționării recursurilor formulate împotriva încheierilor nr. 8.922 din 29 octombrie 2007, nr. 8.920 din 29 octombrie 2007 și nr. 8.919 din 29 octombrie 2007, pronunțate de judecătorul delegat la Oficiul Comerțului de pe lângă Tribunalul Argeș.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textul de lege criticat este discriminatoriu, întrucât supune încheierile judecătorului delegat pentru efectuarea înmatriculării comercianților sau a unor înregistrări în registrul comerțului doar căii de atac a recursului, în timp ce hotărârile judecătorești irevocabile, în baza cărora, de asemenea, se pot face înregistrări în registrul comerțului, potrivit textului de lege criticat, au fost supuse apelului, recursului și celorlalte căi extraordinare de atac. În acest sens, invocă și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului prin care s-a stabilit că "faptul unui stat de a instaura jurisdicții ale căror decizii sunt susceptibile de apel și altele ale căror decizii nu pot face decât obiectul unui recurs creează o discriminare." În continuare, arată că prevederea doar a căii de atac a recursului poate duce la interpretarea că sunt excluse căile extraordinare de atac. În sfârșit, arată și faptul că excluderea apelului ca o cale de atac distinctă contravine Constituției, întrucât judecătorul delegat acționează și se pronunță în cadrul unor proceduri necontencioase, iar activitatea sa nu este cea a unui "tribunal" în sensul Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Așa fiind, se încalcă dreptul de acces liber la justiție și dreptul la apărare.

Curtea de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că stabilirea unor căi de atac diferite în privința unor acțiuni în justiție diferite nu încalcă în vreun fel dreptul de acces la justiție și nu produce discriminări între justițiabili. Astfel, stabilirea căii de atac este apreciată de legiuitor în funcție de natura complexă și de caracterul urgent al unui litigiu. De asemenea, arată că dreptul la un proces echitabil nu constă în egalizarea gradelor de jurisdicție pentru toate litigiile, indiferent de natura lor.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că

art. 6 alin. (2) din Legea nr. 26/1990

este constituțional. Astfel, arată că acest text de lege instituie reguli procedurale care se aplică în mod egal tuturor persoanelor prevăzute de ipoteza normei, fără discriminări pe criterii arbitrare. De asemenea, faptul că încheierile judecătorului delegat sunt supuse numai recursului nu înlătură posibilitatea părților interesate de a se adresa justiției, de a beneficia de un proces echitabil și de dreptul la apărare. În legătură cu aceasta, arată că legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, ca și modalități de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri în formele și modalitățile instituite de lege.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 6 alin. (2) din Legea nr. 26/1990

privind Registrul comerțului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998, așa cum a fost modificată prin

Legea nr. 161/2003

privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003.

Textul de lege criticat are următoarea redactare:

- Art. 6 alin. (2): "Încheierile judecătorului delegat privitoare la înmatriculare sau la orice alte înregistrări în registrul comerțului sunt executorii de drept și sunt supuse numai recursului."

Autorul excepției consideră că acest text de lege este contrar următoarelor texte din Constituție: art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1), (2) și (3) care consacră dreptul de acces liber la justiție, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare și art. 129 privind folosirea căilor de atac. De asemenea, consideră că este încălcat art. 20 alin. (1) din Constituție, referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, prin raportare la dispozițiile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în esență, critica autorului excepției are în vedere două aspecte.

Astfel, o primă critică este aceea că

art. 6 alin. (2) din Legea nr. 26/1990

creează o diferență de tratament juridic între situații identice. În acest sens, autorul excepției arată că atât în baza încheierilor judecătorului delegat, cât și a hotărârilor irevocabile la care se referă acest text de lege se pot face înregistrări în registrul comerțului și este inechitabil ca încheierile să poată fi atacate doar cu recurs, în timp ce la pronunțarea hotărârilor irevocabile s-a ajuns în urma parcurgerii mai multor grade de jurisdicție.

Față de aceste susțineri, Curtea constată că posibilitatea de a efectua înregistrări în registrul comerțului atât în baza hotărârilor judecătorului delegat, cât și a unor hotărâri irevocabile nu pune un semn de egalitate între natura și specificul cauzelor care au avut ca rezultat pronunțarea acestor acte. Astfel, încheierile judecătorului delegat se pronunță în urma solicitării pentru efectuarea înmatriculării sau a unor înregistrări în registrul comerțului și a depunerii actelor necesare în acest sens și vizează respectarea condițiilor necesare pentru a se face înregistrarea. În schimb, cauzele în care deja s-au pronunțat hotărâri irevocabile ce trebuie menționate în registrul comerțului pot avea naturi și obiecte diferite, despre care trebuie să se facă mențiune în registrul comerțului, așa cum cere

art. 21 din Legea nr. 26/1990 , și în funcție de care legiutorul, în conformitate cu art. 126 alin. (2) din Constituție, poate stabili reglementări procedurale diferite. În acest sens, pot fi amintite cauzele în urma cărora se pronunță o hotărâre de divorț a comerciantului, punerea comerciantului sub interdicție sau condamnarea sa pentru fapte penale care îl fac nedemn sau incompatibil să exercite activitatea comercială.

Așa fiind, este mai mult decât evident că cele două situații pe care le confruntă autorul excepției nu sunt analoage, astfel că instituirea unui tratament juridic diferențiat nu este de natură să aducă atingere principiului egalității în drepturi. Pentru acest motiv nu pot fi reținute nici argumentele privind considerentele Comisiei Europene a Drepturilor Omului pronunțate pe data de 1 decembrie 1986 în Cauza X contra Regatul Unit al Marii Britanii, întrucât acestea se raportau la situații comparabile în care era instituit un tratament juridic diferit, iar nu la situații diferite.

În ceea ce privește cel de-al doilea aspect pus în discuție de autorul excepției, acesta privește respectarea accesului liber la justiție. În acest sens, arată că procedura desfășurată în fața judecătorului delegat este o procedură necontencioasă și că prin recursul formulat împotriva încheierii judecătorului delegat, în realitate, se judecă pentru prima oară fondul de către o instanță de judecată care îndeplinește cerințele unui "tribunal" în sensul art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Prin urmare, în opinia sa, ar trebui prevăzută și o cale de atac împotriva hotărârii instanței care judecă pentru prima oară fondul.

Față de aceste susțineri, Curtea reține că dreptul de acces liber la justiție, așa cum este prevăzut atât în art. 21 din Constituție, cât și în art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, presupune posibilitatea pe care o persoană trebuie să o aibă de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime. Actul internațional amintit detaliază condițiile care trebuie să caracterizeze acest acces la justiție, inclusiv prin stabilirea condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească instanța și procedura în fața acesteia.

Așa cum recunoaște și autorul excepției, prin calea de atac prevăzută de textul de lege criticat sunt asigurate toate condițiile exercitării dreptului de acces liber la justiție. Însă critica de neconstituționalitate se referă, în realitate, la inexistența unui al doilea grad de jurisdicție în fața instanțelor de judecată. Față de această împrejurare, Curtea reține că nici dispozițiile constituționale, nici cele ale Convenției Europene a Drepturilor Omului nu condiționează accesul la justiție de existența unui dublu grad de jurisdicție, excepție făcând doar cauzele penale, astfel că argumentele de neconstituționalitate apar ca fiind neîntemeiate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 6 alin. (2) din Legea nr. 26/1990

privind Registrul comerțului, excepție ridicată de Societatea Comercială "Astra" - S.A. din Pitești în dosarele nr. 936/46/2007, nr. 939/46/2007 și nr. 938/46/2007 ale Curții de Apel Pitești - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 iulie 2008.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.