Decizia nr. 889/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor " art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/1999

privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în România", excepție ridicată de Ioan Brăescu, Ioan Iulian Brăescu și Daniel Brăescu în Dosarul nr. 740/45/2007 al Curții de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA ,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 14 aprilie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 740/45/2007, Curtea de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor " art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/1999

privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în România".

Excepția a fost ridicată de Ioan Brăescu, Ioan Iulian Brăescu și Daniel Brăescu într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect o cerere de acordare a calității de luptător în rezistența anticomunistă.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile " art. 5 din Legea nr. 173/2006 ", prin faptul că impun un termen-limită pentru valorificarea unor drepturi prevăzute de lege, creează privilegii și discriminări în rândul titularilor acelor drepturi. În opinia autorilor, "această lege ar trebui să se aplice în permanență, fără termen de aplicare, deoarece mai sunt cetățeni care au formulat" cereri de constatare a calității de luptător în rezistența anticomunistă.

Curtea de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece instituirea unui termen înăuntrul căruia titularul unui drept subiectiv își poate exercita prerogativa conferită de lege nu contravine principiului egalității în drepturi, atât timp cât tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei le este aplicabil același tratament juridic, fără privilegii și fără discriminări.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile

art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/1999 , modificată și completată, sunt constituționale. Acestea prevăd un termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii, în care persoanele aici prevăzute pot depune cerere pentru constatarea calității de luptător în rezistența anticomunistă, ceea ce nu este de natură a crea privilegii sau discriminări pe criterii arbitrare. În plus, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat în sensul constituționalității textului legal criticat, prin

deciziile nr. 466/2005

și nr. 270/2006.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA ,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/1999

privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în România, ordonanță de urgență publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 30 decembrie 1999, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 568/2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 30 octombrie 2001. Din motivarea autorilor excepției, se constată însă că aspectele de neconstituționalitate formulate vizează numai prevederile

art. 5 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/1999 , modificate prin articolul unic din

Legea nr. 670/2002

pentru aprobarea

Ordonanței Guvernului nr. 64/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 935 din 20 decembrie 2002, astfel că asupra acestora se va pronunța Curtea Constituțională. Dispozițiile

art. 5 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/1999

au următoarea redactare:

"(1) Cererea poate fi introdusă de persoana condamnată sau supusă unei măsuri administrative abuzive ori, după decesul acesteia, de soțul sau rudele până la gradul al patrulea inclusiv, până cel târziu la data de 31 decembrie 2003."

În acest context, se impune a fi redate și dispozițiile

art. II din Legea nr. 173/2006

pentru modificarea și completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 214/1999 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 22 mai 2006, care prevăd următoarele: "Se acordă un termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, în care persoanele condamnate sau supuse unei măsuri administrative abuzive ori, după decesul acestora, soțul sau rudele până la gradul al patrulea inclusiv pot depune cerere pentru constatarea calității de luptător în rezistența anticomunistă."

Autorii excepției apreciază că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că problema supusă criticii prin prezenta excepție de neconstituționalitate, respectiv instituirea unui termen înăuntrul căruia titularii dreptului subiectiv pot formula cerere pentru constatarea calității de luptător în rezistența anticomunistă, astfel cum prevede

art. 5 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/1999 , a mai fost examinată în jurisprudența sa. Prin

Decizia nr. 466 din 20 septembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 962 din 31 octombrie 2005, Curtea a respins excepția, reținând, în esență, că "instituirea unui termen în cadrul căruia se poate valorifica un drept nu poate crea o stare de inegalitate, de discriminare între persoanele aflate în aceeași situație, atât timp cât acestea acționează în concordanță și cu respectarea dispozițiilor legii. Imposibilitatea exercitării dreptului are natura unei sancțiuni legale, fiind o consecință firească a nerespectării normelor juridice aplicabile. (...) recunoașterea calității de luptător în rezistența anticomunistă și, ca urmare a recunoașterii acestei calități, acordarea drepturilor prevăzute de

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/1999

nu pot avea loc sine die, stabilirea unui termen pentru exercitarea acestui drept fiind necesară pentru instituirea și menținerea stabilității și securității raporturilor juridice civile și a ordinii de drept, specifice unui stat democratic. Lipsa de diligență a titularului dreptului nu se poate constitui într-un argument pentru a susține încălcarea principiului nediscriminării între persoanele care își exercită dreptul subiectiv în limitele termenului prescris și cele care, neglijând prevederile legale, sunt în situația de a fi pierdut posibilitatea exercitării dreptului".

Întrucât, față de cele reținute de Curtea Constituțională în jurisprudența sa în materie, nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea practicii la care s-a făcut referire, cele aici reținute își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 5 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/1999

privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în România, excepție ridicată de Ioan Brăescu, Ioan Iulian Brăescu și Daniel Brăescu în Dosarul nr. 740/45/2007 al Curții de Apel Iași - Secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 iulie 2008.