Decizia nr. 870/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 76, art. 77 și

art. 78 din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Ion Albu în Dosarul nr. 31.242/3/2007 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției. Lipsește partea Casa de Pensii a Municipiului București, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Autorul excepției solicită admiterea acesteia, sens în care arată că dispozițiile de lege criticate sunt discriminatorii și creează mari diferențe între pensiile care s-au stabilit până în anul 1990 și cele acordate după acea dată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, întrucât autorul acesteia nu relevă în motivarea sa elementele de neconstituționalitate a textelor de lege criticate. De asemenea, arată că existența unor diferențe între cuantumul pensiilor stabilite în diferite perioade de timp și sub imperiul unor prevederi de lege diferite nu are semnificația unei discriminări.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 19 februarie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 31.242/3/2007, Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 76, art. 77 și

art. 78 din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Excepția a fost ridicată de Ion Albu într-o cauză civilă, având ca obiect o contestație la pensionare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că prin

Decretul nr. 196/1977

a fost desființat impozitul pe retribuțiile individuale, această măsură încetând în 1991, când prin

Hotărârea Guvernului nr. 52/1991

s-a redispus introducerea impozitului pe salarii. Prin același act normativ, în art. 26, s-a dispus ca " în cazul în care, în perioada luată în considerare la stabilirea pensiilor, sunt cuprinse atât salarii nete, cât și salarii brute, baza de calcul a pensiilor o constituie media acestor salarii determinată potrivit legii". Această măsură legală nu a fost aplicată niciodată, așa cum este și cazul său, iar legiuitorul, "văzând că farsa aceasta a mers până în anul 2000", a inventat o "metodologie de acoperire", prin recalcularea întregii perioade de lucru și stabilirea unui punctaj pentru întreaga perioadă 1938-1990. În această perioadă sunt incluși și anii 1977-1990, cu diferența că pensiile emise în această ultimă perioadă sunt cu 16,39% mai mici pentru că nu a fost inclus la media obținută impozitul aferent, adică diferența dintre salariul brut și net. Menționează că la stabilirea pensiei se lua în calcul, conform

art. 10 din Legea nr. 3/1977 , media a 5 ani consecutivi din ultimii 10 ani lucrați. Astfel, media de 16,39% se amplifică cu 5 și rezultă un procent de 81,95%, aceasta fiind adevărata diferență dintre pensiile emise înainte de 1998 și cele emise după această dată.

Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. Astfel, arată că textele de lege criticate se aplică, deopotrivă, tuturor persoanelor pensionate după data de 1 aprilie 2001 în sistemul public de pensii, iar prin apariția

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005

privind recalcularea pensiilor provenite din sistemul public, această modalitate de calcul se aplică și pensiilor stabilite anterior datei de 1 aprilie 2001. Prin urmare, se respectă principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale indiferent de anul ieșirii la pensie". De asemenea, faptul că legiuitorul a stabilit o altă modalitate de calcul pentru pensii decât cea stabilită de

Legea nr. 3/1977

nu înseamnă existența unei discriminări, atâta vreme cât modalitatea de calcul stabilită prin noua lege se aplică tuturor persoanelor aflate în situații identice. În sfârșit, consideră că textele de lege criticate nu încalcă nici caracterul social al statului.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale, întrucât se aplică în mod egal tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe criterii arbitrare.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 76, art. 77 și

art. 78 din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările și completările ulterioare.

Textele de lege criticate au următoarea redactare:

- Art. 76: "(1) Începând cu data înscrierii la pensie cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie.

(2) Cuantumul pensiei stabilit conform alin. (1) se majorează cu suma corespunzătoare contribuției pentru asigurările sociale de sănătate, datorată potrivit legii.

(3) La determinarea cuantumurilor pensiei conform alin. (1) și (2) fracțiunile de leu se întregesc la un leu în favoarea pensionarilor.";

- Art. 77: "(1) Punctajul mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare se determină prin împărțirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare, prevăzut în anexa nr. 3.

(2) În situația asiguraților prevăzuți la art. 43 și 47, la stabilirea punctajului mediu anual conform alin. (1) se iau în considerare stagiile de cotizare prevăzute la aceste articole.

(3) În situațiile prevăzute la art. 44, la stabilirea punctajului mediu anual al asiguraților conform alin. (1) se iau în considerare stagiile totale de cotizare necesare prevăzute în anexele nr. 4 și 5.

(4) La calcularea punctajului mediu anual, a punctajului anual și a numărului de puncte realizat în fiecare lună se utilizează cinci zecimale.";

- Art. 78: "(1) Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.

(2) Pentru perioadele în care Institutul Național de Statistică și Studii Economice a comunicat numai salariul mediu brut lunar pe economie la nivel anual punctajul anual al asiguratului se determină ca raport între media lunară din anul respectiv a salariilor brute individuale, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, și salariul mediu brut lunar pe economie din anul respectiv, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.

(3) Pentru lunile pentru care Institutul Național de Statistică și Studii Economice nu a comunicat încă salariul mediu brut lunar pe economie se utilizează (pentru întreaga lună) ultimul salariu mediu brut lunar pe economie comunicat.

(4) Punctajul asiguratului, stabilit conform prevederilor alin. (1) și (2), se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale."

(5) Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului anual al asiguratului se utilizează:

a) cuantumul pensiei de invaliditate sau al altor drepturi de asigurări sociale obținute în perioadele respective, în cazurile prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. a);

b) 25% din salariul mediu brut lunar pe economie din perioadele respective, pentru cazurile prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. b) și c) și la art. 53 alin. (3).

(6) Pentru stagiul potențial, acordat asiguraților în drept să obțină o pensie de invaliditate, punctajul anual al asiguratului este de:

a) 0,75 puncte pentru gradul I de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap grav;

b) 0,60 puncte pentru gradul II de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap accentuat;

c) 0,40 puncte pentru gradul III de invaliditate, respectiv pentru cei cu handicap mediu.

(7) În cazul persoanelor care beneficiază de perioadele asimilate prevăzute la art. 38 alin. (1) lit. a) și care în aceeași perioadă obțin venituri pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale, la calculul punctajului anual al asiguratului se iau în considerare, prin cumulare, veniturile asigurate cu cele stabilite pentru perioadele asimilate.

(8) Asigurații care, după îndeplinirea condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă, reglementate de prezenta lege, contribuie o anumită perioadă la sistemul public, regăsindu-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 5, beneficiază de majorarea punctajului realizat în această perioadă cu 0,3% pentru fiecare lună, respectiv cu 3,6% pentru fiecare an suplimentar."

Autorul excepției nu precizează care sunt textele din Constituție cărora ar contraveni aceste dispoziții de lege, însă Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că este vorba de art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi și art. 1 alin. (3) prin care se consacră caracterul de stat social al României.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în esență, critica autorului excepției are în vedere faptul că textele de lege criticate nu iau în considerare situațiile aparte în care se află anumite categorii de pensionari care au obținut venituri în perioada 1977-1991, perioadă în care a fost desființat impozitul pe retribuțiile individuale.

Curtea observă că textele de lege criticate au fost supuse în numeroase rânduri controlului de constituționalitate, statuându-se în mod constant că nu sunt contrare dispozițiilor constituționale invocate și în cauza de față de autorul excepției. Astfel, prin

Decizia nr. 301 din 6 iulie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 26 august 2004, ori

Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 16 ianuarie 2008, Curtea a statuat că, "potrivit art. 47 din Constituție, cetățenii au dreptul la pensie și la alte forme de asigurări sociale și măsuri de protecție socială, în condițiile stabilite de lege. Astfel, legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul lor valoric, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare". De asemenea, Curtea a reținut că "situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări".

Cât privește susținerile autorului excepției, potrivit cărora dispozițiile de lege criticate nu disting după cum contribuția la asigurările sociale a fost calculată în raport cu salariul brut ori cu salariul net, Curtea apreciază că acestea nu sunt întemeiate atât timp cât prevederile

art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000

dispun că "numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice". Această reglementare s-a impus tocmai pentru că, în cadrul perioadei de cotizare, contribuția la fondul de asigurări sociale a fost calculată în anumite momente în funcție de venitul salarial brut și altă dată în funcție de salariul net, pentru ca, după intrarea în vigoare a noului sistem public de pensii, contribuția să nu fie datorată după totalitatea veniturilor, ci limitată de un plafon stabilit prin lege.

Raportat strict la cele susținute de autorul excepției, Curtea apreciază că, în realitate, toate problemele invocate de acesta derivă din faptul că, utilizând normele de calcul ale pensiei potrivit

Legii nr. 3/1977 , abrogate, se raportează la noțiunile propuse de noua lege a pensiilor, respectiv

Legea nr. 19/2000 , și confundă salariul mediu brut lunar cu veniturile care au constituit baza de calcul a contribuției la asigurările sociale. Astfel, consideră că, pentru anii 1977-1991, salariul mediu brut lunar, în raport de care se calculează pensia, ar trebui să fie majorat cu procentul pe care îl reprezenta diferența dintre salariul brut și net, ceea ce, în realitate, ar avea ca rezultat o diminuare a punctajului obținut potrivit actualei reglementări.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 76, art. 77 și

art. 78 din Legea nr. 19/2000

privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, excepție ridicată de Ion Albu în Dosarul nr. 31.242/3/2007 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 iulie 2008.