Decizia nr. 374/1997

Ioan Muraru - președinte

Costica Bulai - judecător

Florin Bucur Vasilescu- judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Victor Dan Zlatescu - judecător

Raul Petrescu - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de Budeanu Radu Constantin Florin și Patrascanu Maria Magdalena împotriva

Deciziei Curții Constituționale nr. 54 din 19 martie 1997 *).

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 30 septembrie 1997, în prezenta reprezentantului Ministerului Public și în lipsa părților legal citate, și au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 14 octombrie 1997.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Curtea Suprema de Justiție - Secția civilă, prin Încheierea din 28 ianuarie 1997, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a art. 330^1 din Codul de procedură civilă, ridicată de Budeanu Radu Constantin Florin și Patrascanu Maria Magdalena.

Prin Decizia nr. 54 din 19 martie 1997, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate ca vadit nefondata, fiind lipsită de obiect, deoarece, urmare modificării prin Legea nr. 17/1997, recursul în anulare poate fi declarat de procurorul general numai în termen de 6 luni, pentru motivele prevăzute la art. 330 pct. 1 și 2 din Codul de procedură civilă.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs, în termen legal, Budeanu Radu Constantin Florin și Patrascanu Maria Magdalena, pentru următoarele motive:

- necitarea părților la judecata în fond;

- la judecata în fond a excepției nu au fost solicitate punctele de vedere ale celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului;

- dispozițiile art. 330^1 din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale, deoarece contravin art. 15 alin. (2), art. 16. art. 20, art. 128 din Constituție, art. 6 pct. 1 din Convenția europeană a drepturilor omului, art. 10 din Declarația Universala a Drepturilor Omului și art. 14 pct. 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice.

Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, s-au solicitat puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.

Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca recursul este neîntemeiat, deoarece, asupra constituționalității dispozițiilor art. 330^1 din Codul de procedură civilă, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin decizii definitive, care sunt obligatorii potrivit art. 145 alin. (2) din Constituție.

Camera Deputaților și Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile art. 330^1 din Codul de procedură civilă, raportate la dispozițiile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, constata următoarele:

Motivul de recurs privind necitarea părților la judecata în fond este neîntemeiat. Potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, în cazul în care completul de judecată apreciază, în unanimitate, ca excepția este vadit nefondata, poate proceda la soluționarea ei fără citarea părților, ceea ce completul de fond a și făcut.

Cat privește motivul de recurs referitor la nesolicitarea la judecarea în fond a punctelor de vedere ale celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, se constată că și acesta este neîntemeiat, deoarece excepția de neconstituționalitate a fost soluționată conform dispozițiilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, situație în care nu exista obligația legală a solicitării punctelor de vedere menționate.

Referitor la motivul de recurs privind neconstituționalitatea dispozițiilor art. 330^1 din Codul de procedură civilă, se constata: Curtea a fost investită cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a art. 330^1 din Codul de procedură civilă, în redactarea potrivit căreia recursul în anulare putea fi declarat oricând. Prin Legea nr. 17 din 17 februarie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 18 februarie 1997, dispozițiile art. 330^1 au fost modificate, în sensul introducerii termenului de 6 luni înlăuntrul căruia procurorul general poate declara recurs în anulare.

Potrivit practicii Curții Constituționale, inclusiv Deciziei Plenului nr. III din 31 octombrie 1995 privind judecarea constituționalității unei dispoziții legale modificate ulterior invocarii excepției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, dacă textul atacat a fost între timp modificat, sesizarea rămâne valabilă numai dacă textul, în noua sa redactare, conserva excepția de neconstituționalitate.

În speta, noua redactare a textului art. 330^1 din Codul de procedură civilă inlatura prevederile ce formau obiectul excepției de neconstituționalitate cu care Curtea a fost investită conform art. 23 din Legea nr. 47/1992, astfel încât, în mod întemeiat, în decizia recurată s-a constatat ca aceasta a rămas fără obiect.

Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 25 și al art. 26 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge recursul declarat de Budeanu Radu Constantin Florin și Patrascanu Maria Magdalena împotriva

Deciziei Curții Constituționale nr. 54 din 19 martie 1997 .

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 14 octombrie 1997.

--------------------

prof. univ. dr. IOAN MURARU

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu