Decizia nr. 991/2008

Cu Adresa nr. 51/2.873 din 19 septembrie 2008, secretarul general al Camerei Deputaților a transmis Curții Constituționale sesizarea referitoare la neconstituționalitatea Legii pentru modificarea și completarea

Legii nr. 94/1992

privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, formulată de un număr de 60 de deputați, și anume: Gheorghe I. Albu, Liviu D. Almășan, Constantin C. Amarie, Romică C. Andreica, Gheorghe G. Barbu, Cornel Ștefan C. Bardan, Iulian-Gabriel P. Bîrsan, Anca-Daniela C. Boagiu, Cristian Alexandu R. Boureanu, Ionela I. Bruchental-Pop, William Gabriel S. Brânză, Daniel I. Buda, Obuf Cătălin Ovidiu Gh. Buhăianu, Diana Maria C. Bușoi, Costică N. Canacheu, Bogdan C. Cantaragiu, Petru I. Călian, Alexandru A. Ciocâlteu, Liviu D. Codîrlă, Anca M. Constantinescu, Viorel C. Constantinescu, Dumitru Gheorghe Mircea O. Coșea, Stelian G. Fuia, Marian V. Hoinaru, Traian Constantin A. Igaș, Cristian B. Ilie, Valentin Adrian M. Iliescu, Daniel I. Ionescu, Grațiela Denisa M. Iordache, Mircea Teodor M. S. Iustian, Radu V. D. Lambrino, Petru C. Lificiu, Dănuț E. Liga, Laurențiu C. Mironescu, Liviu Alexandru H. Miroșeanu, Alexandru E. Mocanu, Corneliu V. Momanu, Petru P. Movilă, Viorel N. Oancea, Ioan C. Oltean, Dumitru M. Pardău, Marian Sorin C. Paveliu, Constantin M. Petrea, Marcel Adrian O. Piteiu, Corneliu L. Popescu, Dumitru Ghe. Puzdrea, Cristian I. Rădulescu, Marius I. Rogin, Marcel Laurențiu M. Romanescu, Gabriel L. Sandu, Gheorghe G. Sârb, Ion I. Stoica, Petre Străchinaru, Cornel H. Știrbeț, Valeriu I. Tabără, Constantin V. Tudor, Raluca D. Turcan, Petre I. Ungureanu, Horia C. Văsioiu și Claudius Mihail Gh. Zaharia.

Sesizarea a fost formulată în temeiul art. 146 lit. a) din Constituție și al

art. 15 din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a fost înregistrată la Curtea Constituțională sub nr. 102.940 din 19 septembrie 2008 și constituie obiectul Dosarului nr. 1.886A/2008.

În motivarea obiecției de neconstituționalitate se arată:

Legea pentru modificarea și completarea

Legii nr. 94/1992

privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, a fost adoptată la data de 29 mai 2007 de Camera Deputaților, în calitate de primă Cameră sesizată, și de Senat la data de 4 iunie 2008, în calitate de Cameră decizională. Președintele României a solicitat, pe data de 2 iulie 2008, reexaminarea legii, deoarece: potrivit art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituție, organizarea și funcționarea Curții de Conturi se reglementează prin lege organică, iar nu prin regulament aprobat de Plenul Curții; numirea președintelui și vicepreședintelui Autorității de Audit, precum și atribuțiile acesteia trebuie stabilite prin lege, de către Parlament, "pentru că altfel s-ar ajunge la lipsirea sa de eficiență", "ceea ce ar duce la afectarea caracterului independent, din punct de vedere funcțional, al Autorității de Audit față de Curtea de Conturi"; ar trebui să existe un mod unitar de numire și revocare din funcții; este necesară stabilirea prin lege a condițiilor în care se pot formula obiecții la constatările din rapoartele de audit, întrucât aprobarea acestora de Plenul Curții de Conturi ar putea fi subiectivă; este necesară o reglementare "coerentă" sub aspectul asimilării pensiei pentru consilierii de conturi cu pensia magistraților; nu sunt prevăzute condiții "precise" pentru confirmarea dobândirii calității de auditor extern, iar reglementarea adoptată contravine "mai multor decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului"; nu există concordanță între reglementările date noțiunilor de audit financiar și audit intern; noțiunea de trimitere în judecată contravențională nu este în conformitate cu prevederile art. 23 din Constituție; este necesară stabilirea organului competent să aprobe Statutul auditorului public; trebuie eliminată sintagma "irevocabil" din prevederile art. I pct. 66 din lege. Se menționează că obiecțiile Președintelui României au fost adoptate de Camera Deputaților la data de 9 septembrie 2008 și de Senat la data de 17 septembrie 2008, "dar fără respectarea prevederilor art. 77 alin. (2) din Constituție".

În consecință, autorii sesizării consideră că încălcarea prevederilor art. 77 alin. (2) din Constituție constă în aceea că cele două Camere ale Parlamentului "nu au ținut cont de conținutul cererii de reexaminare formulate de Președintele României", în sensul că "unele texte din legea trimisă la promulgare au fost scoase din conținutul legii la data reexaminării, iar altele au fost introduse, ca noi, cu toate că nu au făcut obiectul cererii de reexaminare". În sprijinul acestor susțineri invocă

Decizia Curții Constituționale nr. 355 din 4 aprilie 2007 .

Ulterior, cu Adresa nr. 398 din 25 septembrie 2008, înregistrată la Curtea Constituțională sub nr. 10.449 din 25 septembrie 2008, Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal a transmis o completare la sesizare, constând în următoarele:

- art. 136^1 - textul figura în legea criticată anterior formulării cererii de reexaminare, iar Președintele României nu s-a referit la aceasta în cererea de reexaminare. Totuși, după dezbaterea reexaminării, textul a fost eliminat, fără nicio justificare;

- art. 105 - nu face obiectul cererii de reexaminare a Președintelui României, dar în legea adoptată după dezbaterea reexaminării acest text apare ca nou reglementat, fără nicio justificare;

- art. 109 - a făcut obiectul cererii de reexaminare, în sensul de a se elimina din cuprinsul său doar sintagma "contravențională", dar în legea adoptată după reexaminare textul a fost eliminat în totalitate. Așa fiind, art. 109, care prevede că "Membrii Curții de Conturi nu pot fi cercetați, reținuți, arestați sau trimiși în judecată penală sau contravențională [...]", rămâne în vigoare în redactarea cuprinsă în

Legea nr. 94/1992 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, deși sintagma "contravențională" contravine art. 23 din Constituție;

- art. IV - nu se mai regăsește în legea adoptată după dezbaterea cererii de reexaminare, deși exista în cuprinsul legii anterioare și Președintele României nu "a solicitat nimic în legătură cu textul în cauză".

În concluzie, se arată că, potrivit

Deciziei Curții Constituționale nr. 355 din 4 aprilie 2007 , "o asemenea modalitate de a proceda este contrară prevederilor art. 77 alin. (2) din Constituție, motiv pentru care legea criticată este neconstituțională", deoarece "Parlamentul României trebuia să se pronunțe strict față de problemele ridicate de către președinte în cererea de reexaminare. Or, prin adăugarea și evident prin eliminarea unor articole din legea supusă reexaminării, Parlamentul și-a depășit limitele învestirii prin cererea de reexaminare".

În conformitate cu dispozițiile

art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sesizarea a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a prezenta punctele lor de vedere.

Președintele Camerei Deputaților apreciază că sesizarea privind obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea

Legii nr. 94/1992

este neîntemeiată. În acest sens se arată că, în legătură cu susținerile referitoare la încălcarea prevederilor art. 77 alin. (2) din Constituție, "chiar în sesizarea transmisă Curții Constituționale se recunoaște că obiecțiile Președintelui României au fost adoptate de Camera Deputaților pe data de 9 septembrie 2008". Într-adevăr, Camera Deputaților a modificat textul legii vizate în cererea de reexaminare, "dar nu a introdus niciun text nou, cu toate că ar fi avut acest drept, recunoscut de

Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative".

Se mai arată că Senatul a admis aceleași obiecții în calitate de Cameră decizională, precum și că "a introdus în legea supusă reexaminării unele texte noi, dar această procedură nu contravine cu nimic Constituției".

Se consideră că invocarea încălcării art. 77 alin. (2) din Constituție "este lipsită de relevanță, întrucât textul constituțional se referă la o altă problemă decât cea care formează obiectul sesizării Curții Constituționale".

Președintele Senatului consideră că obiecția formulată este neîntemeiată, deoarece:

- în cadrul reexaminării, Parlamentul trebuie să se pronunțe strict față de problemele ridicate de Președintele României în cererea de reexaminare, ceea ce nu exclude însă dreptul Parlamentului de a interveni în cererea de reexaminare asupra tuturor textelor dintr-o lege care au legătură cu problema, aspectul sau problematica supusă atenției acestuia. Cu alte cuvinte, "în cadrul reexaminării, Parlamentul deliberează numai în limitele cererii de reexaminare, dar are obligația să se exprime cu privire la textele dintr-o lege care se referă la o problemă ridicată de Președinte, chiar în absența unei mențiuni exprese în solicitarea acestuia". Așa fiind, apreciază că legea criticată a fost adoptată de Parlament cu respectarea art. 77 alin. (2) din Constituție și în acord cu jurisprudența în materie a Curții Constituționale, și anume, prin cererea înaintată Parlamentului, Președintele României solicita reexaminarea prevederilor art. 109, care prevedeau imunitate penală și contravențională pentru membrii Curții de Conturi. Pe lângă acestea, Parlamentul le-a reexaminat și pe cele ale "art. 113 referitoare la competența jurisdicțională în cazul imunității consacrate la art. 109 și, pe cale de consecință, a intervenit asupra ambelor texte, deși cererea de reexaminare nu se referea expres decât la art.109". Altfel, articolele menționate ar fi fost decorelate;

- Parlamentul este limitat în deliberarea sa în cadrul reexaminării unor legi la problemele indicate în cererea Președintelui României, dar are deplină competență cu privire la modul în care decide asupra acestor probleme. Consideră că o soluție contrară ar reprezenta o încălcare a prevederilor art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. Aceeași opinie este exprimată și în doctrină, astfel că, din perspectiva acestor argumente, se apreciază că legea criticată "a fost adoptată cu respectarea dispozițiilor art. 76 alin. (1) și ale art. 77 alin. (2) din Constituție". Se mai menționează că, în cadrul reexaminării, "Parlamentul a admis ori a respins obiecțiile formulate de Președintele României și, în consecință, a modificat, a completat sau chiar a abrogat anumite texte din lege, astfel încât între legea trimisă inițial la promulgare și forma rezultată în urma adoptării există diferențe semnificative", ceea ce însă "nu poate conduce automat la concluzia că au fost încălcate limitele reexaminării". Nici formularea unor texte noi nu încalcă procedura reexaminării, "legea în cauză fiind adoptată în deplină legalitate";

- deciziile luate ca urmare a reexaminării unei legi impun corelarea tehnico-legislativă a dispozițiilor acesteia, inclusiv a celor asupra cărora Președintele României nu a formulat obiecții prin cererea sa. Se consideră că această practică este în beneficiul reglementării și nu afectează limitele reexaminării. Admiterea unor obiecții din cererea de reexaminare poate antrena modificări "cu privire la toate sau doar la unele dintre dispozițiile legii în cauză", ceea ce impune corelarea tuturor prevederilor acesteia, chiar prin eliminarea sau abrogarea unor texte. De exemplu, admiterea obiecției formulate de Președintele României cu privire la art. 107 pct. 56 din lege a condus la eliminarea din textul legii trimise inițial la promulgare a pct. 19, care prevedea abrogarea art. 14^5 și 14^6, precum și a art. IV, texte în legătură cu care nu existau obiecții.

Guvernul, în punctul de vedere exprimat, arată că atât doctrina de specialitate, cât și jurisprudența Curții Constituționale sunt în sensul că "limitele sesizării Parlamentului pentru reexaminarea legii sunt definite de cererea de reexaminare". Apreciază că "dacă Parlamentul reexaminează o lege adoptată anterior și dă o nouă redactare textelor sau completează legea cu noi prevederi, el este abilitat să soluționeze și toate implicațiile asupra textelor care, deși nu au făcut în mod formal obiectul sesizării, sunt indisolubil legate de ele". De asemenea, mai arată că întrucât cererea de reexaminare "are ca scop îmbunătățirea reglementării, nu se poate admite ca reexaminarea să aibă drept consecință adoptarea unei legi cu contradicții sau necorelări între texte", precum și că "în măsura în care regulile de tehnică legislativă și necesitatea coerenței reglementării impun completarea unor texte din lege care nu au făcut în mod expres obiectul cererii de reexaminare, putem considera că reexaminarea s-a făcut în limitele sesizării Președintelui". Parlamentul poate adopta orice soluție față de cererea de reexaminare - să o respingă, să o admită sau să o admită parțial -, important fiind ca decizia să fie adoptată cu majoritatea constituțională cerută pentru aceasta.

În scopul soluționării sesizării de neconstituționalitate, potrivit dispozițiilor

art. 77 din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională, prin Adresa nr. 10.375 din 23 septembrie 2008, a solicitat Secretariatului general al Camerei Deputaților următoarele documente: textul inițiativei legislative privind modificarea și completarea

Legii nr. 94/1992

privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi; textul legii, în redactarea trimisă spre promulgare Președintelui României; cererea de reexaminare a Președintelui României cu privire la

Legea nr. 94/1992 , republicată; legea, în forma adoptată de Camera Deputaților; raportul Comisiei de specialitate a Senatului cu privire la cererea de reexaminare a Legii pentru modificarea și completarea

Legii nr. 94/1992 ; textul legii, în forma finală, adoptat de Senat; stenograma ședinței Plenului Senatului asupra cererii de reexaminare; tabel comparativ al textelor introduse sau scoase din legea supusă controlului de constituționalitate și care nu au făcut obiectul cererii de reexaminare a Președintelui României.

Documentele solicitate au fost transmise cu Adresa Secretariatului general al Camerei Deputaților nr. 51/2.913 din 24 septembrie 2008, înregistrată la Curtea Constituțională sub nr. 10.409 din 25 septembrie 2008.

CURTEA,

examinând obiecția de neconstituționalitate, punctele de vedere ale președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile Legii pentru modificarea și completarea

Legii nr. 94/1992

privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, raportate la dispozițiile Constituției, precum și prevederile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție, precum și ale

art. 1, 10, 15, 16 și 18 din Legea nr. 47/1992 , să se pronunțe asupra obiecției de neconstituționalitate formulate de un număr de 60 de deputați.

Obiecția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, se referă la Legea pentru modificarea și completarea

Legii nr. 94/1992

privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, în ansamblul său, și cu referire specială la art. 136^1, art. 105, art. 109 și art. IV din aceasta.

Autorii sesizării consideră că legea criticată contravine dispozițiilor constituționale ale art. 77 alin. (2), potrivit cărora "Înainte de promulgare, Președintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii".

În esență, în opinia autorilor sesizării, neconstituționalitatea legii constă în aceea că a fost adoptată de cele două Camere ale Parlamentului fără a ține seama de conținutul cererii de reexaminare formulate de Președintele României", întrucât "unele texte din legea trimisă la promulgare au fost scoase din conținutul legii la data reexaminării, iar altele au fost introduse, ca noi, cu toate că nu au făcut obiectul cererii de reexaminare".

Examinând obiecția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

Legea supusă controlului a fost depusă ca inițiativă legislativă de către 4 parlamentari, și anume: Maria Petre, senator, Petru Nicolae Ioțcu, senator, Preda Cezar Florin, deputat, și Radu Cătălin Dragoș, deputat, la data de 2 aprilie 2007.

Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege la 29 mai 2007, iar Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat legea la data de 4 iunie 2008. În conformitate cu prevederile art. 77 alin. (2) din Constituție, Președintele României a cerut Parlamentului, la data de 2 iulie 2008, reexaminarea legii.

Cererea de reexaminare privește unele necorelări din cuprinsul legii.

Autorii sesizării susțin că, după adoptarea proiectului de lege de către Camera Deputaților, potrivit solicitărilor din cererea de reexaminare formulată de Președintele României, Senatul, în calitate de Cameră decizională, "a eliminat unele texte și a introdus altele noi", fără ca acestea să fi făcut obiectul cererii de reexaminare.

Curtea Constituțională, examinând raportul comun al comisiilor permanente din Senat, reține că au fost adoptate 10 amendamente, cuprinse în anexa nr. 1 "Amendamente admise", precum și că, în plus, în plenul Senatului, s-a mai adoptat un amendament care a fost respins de aceste comisii. Acest din urmă amendament este cuprins în anexa nr. 2 "Amendamente respinse" pct. marginal 3 din raportul comun al comisiilor permanente din Senat. Examinând legea adoptată de Senat, Curtea reține că atât amendamentele admise de comisiile permanente și adoptate de plenul Senatului, cât și amendamentul respins de comisii, dar adoptat de plenul Senatului cu 61 voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 6 abțineri, au legătură cu observațiile formulate de Președintele României în cererea de reexaminare.

De asemenea, analizând cererea de reexaminare și Legea pentru modificarea și completarea

Legii nr. 94/1992

privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, în redactarea adoptată de Senat, Curtea constată că în cuprinsul legii nu există texte noi sau texte eliminate și care nu au legătură cu cele sesizate în cererea formulată de Președintele României.

În legătură cu susținerile autorilor sesizării referitoare la încălcarea art. 77 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia "Înainte de promulgare, Președintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii", Curtea constată că acest text constituțional nu dispune cu privire la prevederile ce trebuie să fie reexaminate, ca urmare a cererii formulate de Președintele României. Din analiza textului rezultă că trebuie reexaminate textele cuprinse în cererea Președintelui României, precum și cele care au legătură cu acestea, fiind necesară corelarea tehnico-legislativă a tuturor dispozițiilor din lege. În acest context pot fi modificate chiar și unele dispoziții ale legii care nu au fost în mod expres cuprinse în cererea de reexaminare.

Parlamentul deliberează numai în limitele cererii de reexaminare, dar are obligația să se exprime cu privire la toate textele din lege care se referă la o problemă ridicată de Președintele României, chiar în absența unei mențiuni exprese în solicitarea acestuia.

Parlamentul fiind unica autoritate legiuitoare a țării, conform prevederilor art. 61 alin. (1) din Constituție, în raport cu solicitările cuprinse în cererea de reexaminare a Președintelui României, poate adopta orice fel de soluție pe care o va considera necesară. Astfel, poate admite în întregime sau parțial solicitarea, poate să o respingă ori poate să modifice în totalitate sau parțial anumite texte care au legătură cu cererea de reexaminare, inclusiv prin recorelarea dispozițiilor legii.

Pentru aceste motive, Curtea constată că Legea pentru modificarea și completarea

Legii nr. 94/1992

privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, în forma rezultată după reexaminare, nu încalcă dispozițiile art. 77 alin. (2) din Constituție. În consecință, fiind constituțională, legea urmează a fi trimisă Președintelui României pentru promulgare, în temeiul art. 77 alin. (3) din Constituție.

Având în vedere considerentele expuse în prezenta decizie, dispozițiile art. 146 lit. a) și ale art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și ale art. 1-3, ale art. 11 alin. (1) lit. A.a), ale

art. 15 și 18 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Constată că Legea pentru modificarea și completarea

Legii nr. 94/1992

privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, este constituțională.

Dezbaterile au avut loc la data de 1 octombrie 2008 și la acestea au participat: Ioan Vida, președinte, Nicolae Cochinescu, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lăzăroiu, Ion Predescu, Puskâs Valentin Zoltân și Augustin Zegrean, judecători.

Decizia se comunică Președintelui României și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Definitivă și general obligatorie.