Ordinul nr. 5164/2008

Anexa 1 CALENDARUL

de desfășurare a tezelor cu subiect unic organizate

pentru clasele a VII-a și a VIII-a în anul școlar 2008-2009

Semestrul I

Perioada de teze

- 25 noiembrie 2008 - Limba și literatura maternă

- 3 decembrie 2008 - Limba și literatura română

- 11 decembrie 2008 - Matematică

- 16 decembrie 2008 - Istorie/Geografie (numai pentru clasa a VIII-a)

Perioada specială de teze

- 10 februarie 2009 - Limba și literatura maternă

- 12 februarie 2009 - Istorie/Geografie (numai pentru clasa a VIII-a)

- 17 februarie 2009 - Limba și literatura română

- 19 februarie 2009 - Matematică

Semestrul al II-lea

Perioada de teze

- 29 aprilie 2009 - Limba și literatura maternă

- 5 mai 2009 - Limba și literatura română

- 13 mai 2009 - Matematică

- 21 mai 2009 - Istorie/Geografie (numai pentru clasa a VIII-a)

Perioada specială de teze

- 26 mai 2009 - Limba și literatura maternă

- 28 mai 2009 - Limba și literatura română

- 2 iunie 2009 - Matematică

- 4 iunie 2009 - Istorie/Geografie (numai pentru clasa a VIII-a)

NOTĂ:

1. Perioadă specială de teze este perioada în care se desfășoară teze la care participă elevii amânați, conform art. 65 din Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, aprobat prin

Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4.925/2005 .

2. Perioadele pentru contestații sunt cele prevăzute în anexa nr. 2.

Anexa 2 METODOLOGIE 29/08/2008

Anexa 3 ATRIBUȚIILE

membrilor comisiilor constituite pentru organizarea și desfășurarea

tezelor cu subiect unic pentru clasele a VII-a și a VIII-a

în anul școlar 2008-2009

Atribuțiile membrilor comisiei județene/a municipiului București de organizare a tezelor cu subiect unic

I. Președintele comisiei județene/a municipiului București de organizare a tezelor cu subiect unic, denumită în continuare comisia județeană/a municipiului București, are următoarele atribuții:

1. nominalizează centrele de evaluare și unitățile de învățământ arondate acestora, în baza hotărârii consiliului de administrație al inspectoratului școlar;

2. nominalizează centrul de contestații, în baza hotărârii consiliului de administrație al inspectoratului școlar;

3. răspunde de organizarea și desfășurarea tezelor, în condițiile stabilite prin metodologia prevăzută în anexa nr. 2, denumită în continuare metodologie, pe tot teritoriul județului/al municipiului București;

4. soluționează problemele de finanțare a acțiunilor legate de organizarea și desfășurarea tezelor, sesizate de către directorii de școli;

5. ia măsuri, împreună cu membrii comisiei, pentru dotarea școlilor cu logistica necesară pentru buna desfășurare a tezelor - ștampile-tip, copiatoare în stare de funcționare care să permită multiplicarea subiectelor de teză pentru fiecare elev, computer, telefon, fax, consumabile;

6. ia măsuri pentru dotarea centrelor de evaluare și a centrului de contestații cu logistica necesară pentru buna desfășurare a evaluării/reevaluării tezelor - copiatoare în stare de funcționare, computer, telefon, fax, consumabile;

7. deleagă inspectori școlari de specialitate, reprezentanți ai comisiei județene/a municipiului București, pentru monitorizarea organizării și desfășurării tezelor, precum și a evaluării acestora;

8. se adresează în scris direcțiilor județene de sănătate, pentru a asigura prezența personalului medical în fiecare unitate școlară în perioada desfășurării tezelor cu subiect unic, precum și consiliilor locale, operatorilor de energie electrică, operatorilor de cablu, operatorilor de telefonie etc., în scopul asigurării condițiilor corespunzătoare pentru desfășurarea tezelor;

9. realizează, împreună cu membrii comisiei, instruirea președinților comisiilor din unitățile de învățământ, ai comisiilor din centrele de evaluare și ai comisiilor din centrul de contestații cu privire la desfășurarea tezei, cu cel mult 48 de ore înaintea declanșării activităților specifice fiecărei comisii;

10. participă, împreună cu membrii comisiei și cu informaticianul, la activitățile de preluare și de transmitere a subiectelor pentru teza cu subiect unic către unitățile de învățământ;

11. preia, pe bază de proces-verbal, împreună cu un membru al comisiei, catalogul tezelor cu subiect unic, completat cu notele obținute de către elevi la teze, de la reprezentanții comisiei din centrul de evaluare, respectiv din centrul de contestații;

12. coordonează preluarea baremelor de evaluare de pe website-ul M.E.C.T. și transmiterea lor către unitățile de învățământ, respectiv către centrele de evaluare care nu au conexiune la internet;

13. verifică, împreună cu membrii comisiei, existența baremelor de evaluare în formă tipărită și desfășurarea acțiunii de multiplicare a acestora în toate centrele de evaluare, respectiv de contestații;

14. operează, în situații justificate, schimbări ale membrilor comisiilor din unitățile de învățământ, ai comisiilor din centrele de evaluare și ai comisiilor din centrul de contestații;

15. sesizează imediat Comisiei Naționale de Organizare a Tezelor cu Subiect Unic, denumită în continuare Comisia Națională, orice situație a cărei rezolvare nu este prevăzută în Metodologia de organizare și desfășurare a tezelor cu subiect unic pentru clasele a VII-a și a VIII-a în anul școlar 2008-2009, prevăzută în anexa nr. 2, denumită în continuare metodologie.

16. coordonează informarea zilnică a Comisiei Naționale cu privire la situațiile speciale din ziua respectivă;

17. coordonează transmiterea situațiilor statistice, în conformitate cu solicitările Comisiei Naționale;

18. coordonează, la sfârșitul anului școlar 2008-2009, centralizarea notelor înscrise în catalogul tezelor cu subiect unic al fiecărei unități de învățământ, în vederea realizării bazei de date necesare admiterii elevilor în ciclul inferior al liceului;

19. coordonează elaborarea și transmiterea către Comisia Națională a rapoartelor privind organizarea și desfășurarea fiecărei perioade de teze, în termen de 5 zile de la încheierea acesteia;

20. asigură confidențialitatea subiectelor din momentul primirii și până în momentul terminării probei.

II. Membrii comisiei județene/a municipiului București au următoarele atribuții:

1. verifică, împreună cu președintele comisiei, dotarea școlilor cu logistica necesară pentru buna desfășurare a tezelor - ștampile-tip, copiatoare în stare de funcționare care să permită multiplicarea subiectelor de teză pentru fiecare elev, computer, telefon, fax, consumabile;

2. propun, împreună cu președintele comisiei, consiliului de administrație al inspectoratului școlar membrii comisiilor din unitățile de învățământ, în vederea numirii acestora, prin decizie a inspectorului școlar general, respectând principiul compatibilității cu atribuțiile în cadrul comisiei;

3. propun, împreună cu președintele comisiei, consiliului de administrație al inspectoratului școlar, respectând principiile competenței în evaluare și al compatibilității, membrii comisiilor din centrele de evaluare, în vederea numirii acestora, prin decizie a inspectorului școlar general, cu 48 de ore înainte de data stabilită pentru teză;

4. propun, împreună cu președintele comisiei, consiliului de administrație al inspectoratului școlar, respectând principiile competenței în evaluare și al compatibilității, membrii comisiilor din centrul de contestații, în vederea numirii acestora, prin decizie a inspectorului școlar general, cu 48 de ore înainte de data stabilită pentru rezolvarea contestațiilor;

5. participă la instruirea președinților comisiilor din unitățile de învățământ, ai comisiilor din centrele de evaluare și ai comisiilor din centrul de contestații cu privire la desfășurarea tezei, cu cel mult 48 de ore înaintea declanșării activităților specifice fiecărei comisii;

6. participă, împreună cu președintele comisiei, la procesul de transmitere a subiectelor pentru teza cu subiect unic către unitățile de învățământ;

7. participă la preluarea baremelor de evaluare de pe website-ul M.E.C.T. și transmiterea lor către unitățile de învățământ, respectiv către centrele de evaluare care nu au conexiune la internet;

8. verifică, împreună cu președintele comisiei, existența baremelor de evaluare în formă tipărită și desfășurarea acțiunii de multiplicare a acestora în toate centrele de evaluare, respectiv de contestații;

9. participă, împreună cu președintele comisiei, la preluarea, pe bază de proces-verbal, a catalogului tezelor cu subiect unic, completat cu notele obținute de către elevi la teze, de la reprezentanții comisiei din centrul de evaluare, respectiv din centrul de contestații;

10. elaborează rapoarte privind organizarea și desfășurarea tezelor cu subiect unic, în termen de 5 zile de la încheierea fiecărei perioade de teze;

11. asigură confidențialitatea subiectelor din momentul primirii și până în momentul terminării probei.

III. Informaticianul din comisia județeană/a municipiului București are următoarele atribuții:

1. preia baremele de evaluare de pe website-ul M.E.C.T. și le transmite centrelor de evaluare care nu au conexiune la internet;

2. transmite Comisiei Naționale, sub coordonarea președintelui comisiei județene/a municipiului București, situațiile speciale din ziua respectivă;

3. elaborează și transmite, sub coordonarea președintelui comisiei județene/a municipiului București, situațiile statistice, în conformitate cu solicitările Comisiei Naționale;

4. participă la elaborarea și la transmiterea rapoartelor privind organizarea și desfășurarea tezelor cu subiect unic;

5. participă, sub coordonarea președintelui comisiei, la centralizarea notelor înscrise în catalogul tezelor cu subiect unic provenit din fiecare unitate de învățământ, în vederea realizării bazei de date necesare admiterii elevilor în ciclul inferior al liceului;

6. participă, împreună cu membrii comisiei desemnați în acest scop, la procesul de transmitere a subiectelor pentru teza cu subiect unic către unitățile de învățământ;

7. asigură confidențialitatea subiectelor din momentul primirii și până în momentul terminării probei.

Atribuțiile membrilor comisiei din unitatea de învățământ

I. Președintele comisiei din unitatea de învățământ are următoarele atribuții:

1. asigură pregătirea sălilor în care se susțin tezele, într-un număr optim, astfel încât elevii să fie așezați câte unul în bancă, în ordine alfabetică, la nivelul fiecărei clase;

2. verifică, împreună cu membrii comisiei, modul în care au fost completate cataloagele tezelor cu subiect unic cu numele elevilor, inițiala tatălui, prenumele elevilor și cu numele disciplinelor la care aceștia susțin tezele cu subiect unic;

3. asigură existența, în număr suficient, a copiatoarelor pentru multiplicarea variantei de subiecte;

4. asigură, sub coordonarea președintelui comisiei județene/a municipiului București, ștampila-tip, precum și numărul corespunzător al colilor tipizate și consumabilele necesare bunei desfășurări a tezei;

5. realizează, în baza unui proces-verbal, instruirea asistenților cu privire la desfășurarea tezei și repartizarea acestora în săli și predă fiecăruia lista cu numele elevilor repartizați alfabetic în clasă, coli tipizate, coli ștampilate, borderoul de predare/primire în care semnează elevii, etichete, fișa de atribuții;

6. verifică întocmirea borderoului de predare/primire în care semnează elevii pentru a confirma numărul de pagini ale tezei elaborate;

7. asigură confidențialitatea subiectelor din momentul primirii și până în momentul terminării probei;

8. multiplică, împreună cu membrii comisiei, varianta de subiecte într-un număr egal cu numărul elevilor și asigură, împreună cu membrii comisiei, distribuirea în plicuri sigilate a variantei de subiecte extrase la fiecare clasă, în număr egal cu numărul elevilor din clasa respectivă;

9. aplică ștampila-tip peste colțul închis și lipit al lucrării, fără a semna lucrarea, înainte de ieșirea primului elev din sala în care se susține teza;

10. nu permite ca în spațiile în care se desfășoară tezele cu subiect unic să pătrundă persoane străine, neautorizate de comisia județeană/a municipiului București sau neprevăzute de metodologie;

11. asigură pregătirea sălilor în care se desfășoară prima evaluare a tezelor cu subiect unic;

12. preia baremele de evaluare de pe website-ul M.E.C.T.;

13. primește, împreună cu membrii comisiei, tezele cu subiect unic de la asistenți, pe bază de proces-verbal, le grupează pe clase, le amestecă, le numerotează de la 1 la n și le distribuie profesorului de specialitate de la clasă, pentru a fi evaluate, în maximum 3 zile lucrătoare;

14. asigură instruirea profesorilor de specialitate, pentru fiecare disciplină la care se organizează evaluarea, cu scopul de a prezenta subiectele, de a atenționa asupra obligativității de respectare întocmai a baremului de evaluare, de a interzice interpretările personale și efectuarea de modificări în baremul de evaluare;

15. preia zilnic, împreună cu membrii comisiei, după terminarea programului de evaluare și de notare, pachetele de teze și borderourile individuale de notare, închise în plicuri sigilate, cu proces-verbal, pentru a fi păstrate în case de fier sau în dulapuri metalice, închise și sigilate;

16. preia, împreună cu un membru al comisiei, după încheierea acțiunii de evaluare, borderourile întocmite și semnate de fiecare profesor de specialitate și tezele evaluate;

17. asigură, împreună cu un membru al comisiei, transportul, predarea tezelor și a catalogului tezelor cu subiect unic, în deplină siguranță, cu proces-verbal, la centrul de evaluare;

18. primește, împreună cu un membru al comisiei, tezele evaluate, catalogul electronic și două exemplare ale catalogului tezelor cu subiect unic, în formă tipărită, completate cu notele obținute de elevi, ștampilate și semnate, de la centrul de evaluare, pe bază de proces-verbal, asigurând transportul acestora, în deplină siguranță, la unitatea de proveniență;

19. verifică, împreună cu membrii comisiei, corectitudinea calculului notelor finale și al notelor rotunjite, precum și concordanța dintre notele înscrise pe teze și cele din cataloagele tezelor cu subiect unic; ulterior, coordonează afișarea notelor obținute la teze în loc vizibil;

20. transmite profesorilor de specialitate care își desfășoară activitatea la clasele a VII-a și a VIII-a tezele evaluate și o copie a listei cu rezultatele obținute de elevi;

21. verifică modul în care profesorul clasei a efectuat analiza tezei și a rezultatelor împreună cu elevii clasei;

22. primește eventualele contestații;

23. resecretizează, împreună cu un membru al comisiei, tezele ale căror note au fost contestate;

24. asigură, împreună cu un membru al comisiei, transportul, în deplină siguranță, și predarea, cu proces-verbal, la centrul de contestații, a tezelor ale căror note au fost contestate și a unui exemplar tipărit al catalogului;

25. primește, împreună cu un membru al comisiei, de la centrul de contestații, cu proces-verbal, tezele reevaluate și un exemplar tipărit, ștampilat și semnat, al catalogului tezelor cu subiect unic completat cu notele obținute de elevi în urma rezolvării contestațiilor, asigurând transportul acestora, în deplină siguranță, la unitatea de proveniență;

26. coordonează afișarea notelor obținute la teze în urma rezolvării contestațiilor, în loc vizibil;

27. transmite profesorilor de specialitate de la clasele a VII-a și a VIII-a tezele reevaluate și o copie a listei cu rezultatele finale;

28. elaborează, împreună cu membrii comisiei, și transmite comisiei județene/a municipiului București, în termen de 3 zile de la încheierea fiecărei perioade de teze, rapoarte privind organizarea și desfășurarea acesteia;

29. verifică, înainte de încheierea semestrului, corectitudinea înscrierii notelor de la teze în cataloagele clasei;

30. asigură păstrarea tezelor în școală timp de 2 ani.

II. Membrii comisiei din unitatea de învățământ au următoarele atribuții:

1. verifică, împreună cu președintele comisiei, modul în care au fost completate cataloagele tezelor cu subiect unic cu numele elevilor, inițiala tatălui, prenumele elevilor și cu numele disciplinelor la care aceștia susțin tezele cu subiect unic;

2. afișează, pe ușa fiecărei săli, lista nominală cu elevii repartizați, în ordine alfabetică, pe fiecare clasă;

3. participă la instruirea asistenților cu privire la desfășurarea tezei;

4. asigură confidențialitatea subiectelor din momentul primirii și până în momentul terminării probei;

5. multiplică, împreună cu președintele comisiei, varianta de subiecte într-un număr egal cu numărul elevilor și realizează, împreună cu președintele comisiei, distribuirea în plicuri sigilate a variantei de subiecte extrase la fiecare clasă, în număr egal cu numărul elevilor din clasa respectivă;

6. primesc, împreună cu președintele comisiei, tezele cu subiect unic de la asistenți, pe bază de proces-verbal, le grupează pe clase, le amestecă, le numerotează de la 1 la n și le distribuie profesorului de specialitate care predă la clasă, pentru a fi evaluate;

7. preiau zilnic, împreună cu președintele comisiei, după terminarea programului de evaluare și de notare, pachetele de teze și borderourile individuale de notare, închise în plicuri sigilate, cu proces-verbal, pentru a fi păstrate în case de fier sau în dulapuri metalice, închise și sigilate;

8. preiau, împreună cu președintele comisiei, după încheierea acțiunii de evaluare, borderourile întocmite și semnate de fiecare profesor de specialitate și tezele evaluate;

9. asigură, împreună cu președintele comisiei, transportul, predarea tezelor și a catalogului tezelor cu subiect unic, în deplină siguranță, cu proces-verbal, la centrul de evaluare;

10. participă, împreună cu președintele comisiei, la preluarea tezelor evaluate și a două exemplare ale catalogului tezelor cu subiect unic, în formă tipărită, completat cu notele obținute de elevi, ștampilate și semnate, de la centrul de evaluare, pe bază de proces-verbal, asigurând transportul acestora, în deplină siguranță, la unitatea de proveniență;

11. verifică, împreună cu președintele comisiei, corectitudinea calculului notelor finale și al notelor rotunjite, precum și concordanța dintre notele înscrise pe teze și cele din cataloagele tezelor cu subiect unic și afișează notele obținute la teze în loc vizibil;

12. resecretizează, împreună cu președintele comisiei, tezele ale căror note au fost contestate;

13. asigură, împreună cu președintele comisiei, transportul și predarea tezelor ale căror note au fost contestate și a unui exemplar tipărit al catalogului electronic, în deplină siguranță, cu proces-verbal, la centrul de contestații;

14. participă, alături de președintele comisiei, la preluarea de la centrul de contestații, cu proces-verbal, a tezelor reevaluate, a catalogului electronic și a unui exemplar tipărit, ștampilat și semnat, completat cu notele obținute de elevi în urma rezolvării contestațiilor, asigurând transportul acestora, în deplină siguranță, la unitatea de proveniență;

15. afișează notele obținute la teze în urma rezolvării contestațiilor, în loc vizibil;

16. elaborează, împreună cu președintele comisiei, în termen de 3 zile de la încheierea fiecărei perioade de teze, rapoarte privind organizarea și desfășurarea acesteia.

III. Asistenții care fac parte din comisia din unitatea de învățământ au următoarele atribuții:

1. participă la instruirea cu privire la desfășurarea tezei, realizată de președintele și de membrii comisiei;

2. semnează procesul-verbal de instruire;

3. primesc de la președintele comisiei lista nominală cu elevii repartizați alfabetic în fiecare clasă, coli tipizate pentru teză, coli ștampilate pentru ciorne, etichete și borderoul de predare/primire în care semnează elevii pentru a confirma numărul de pagini ale tezei elaborate, fișa de atribuții; semnează procesul-verbal în care se consemnează numărul de coli tipizate pentru teză și numărul de coli pentru ciorne;

4. verifică așezarea elevilor câte unul în bancă, în ordine alfabetică, conform listelor primite de la președintele comisiei;

5. verifică, înainte de aducerea subiectelor în săli, să nu existe asupra elevilor materiale ajutătoare: manuale, dicționare, notițe, însemnări etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum și orice mijloace electronice de calcul sau de comunicare;

6. explică elevilor modul de desfășurare a tezei, modul de completare a datelor personale pe foaia tipizată, înainte de aducerea subiectelor în săli;

7. distribuie fiecărui elev câte o coală de hârtie tipizată pe care elevul scrie cu majuscule numele său, prenumele tatălui, toate prenumele personale și completează citeț celelalte date de pe colțul ce urmează a fi lipit; atrage atenția că înscrierea numelui elevului pe foile tipizate în afara rubricii care se sigilează, precum și orice alte semne distinctive care ar permite identificarea lucrării atrag anularea lucrării scrise respective;

8. distribuie elevilor atâtea coli tipizate și ciorne ștampilate câte le sunt necesare; elevii vor completa pe fiecare dintre acestea datele personale, în colțul care urmează să fie lipit;

9. primesc subiectele multiplicate, în plicuri sigilate, de la președintele și de la membrii comisiei, verifică integritatea acestora, le deschid și le distribuie fiecărui elev;

10. distribuie elevilor care susțin teza la matematică într-o limbă a minorităților naționale, simultan, subiectul atât în limba maternă, cât și în limba română;

11. răspund de asigurarea ordinii și a liniștii în sala de clasă;

12. informează elevii că timpul de lucru este de două ore din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor pentru fiecare elev;

13. se asigură ca, din momentul distribuirii subiectelor, niciun elev să nu părăsească sala decât dacă predă teza și semnează de predarea acesteia, dar nu mai devreme de o oră de la distribuirea subiectelor în săli;

14. însoțesc, în cazuri excepționale, elevii care se simt rău și solicită părăsirea temporară a sălii, până la înapoierea în sala de clasă;

15. explică elevilor modul de desfășurare a tezei și le reamintesc că:

- timpul destinat elaborării unei teze este de 120 de minute, socotit din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fotocopiate pentru fiecare elev;

- pentru elaborarea tezei trebuie să folosească numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru executarea schemelor și a desenelor trebuie să folosească numai creion negru;

- este interzisă folosirea în timpul tezei a mijloacelor de calcul;

- trebuie să folosească numai hârtia distribuită de către asistenți;

- subiectele rezolvate pe ciornă sau pe foaia cu subiectele fotocopiate nu se iau în considerare;

- dacă doresc să corecteze o greșeală, trebuie să taie cu o linie orizontală fiecare rând din pasajul greșit;

- au obligația de a păstra liniștea în timpul desfășurării tezelor cu subiect unic, de a nu comunică cu ceilalți elevi și de a nu folosi materiale interzise de metodologie;

16. distribuie coli tipizate elevilor care din diferite motive doresc să își transcrie teza, fără a depăși timpul stabilit; anulează pe loc vechea teză, menționând pe coală "Anulat"; semnează lucrările anulate (acestea se păstrează în condițiile stabilite pentru teze);

17. supraveghează elevii în timpul desfășurării tezei, astfel încât unul dintre asistenți stă în fața clasei, celălalt în spatele clasei; nu au alte preocupări în afară de supraveghere;

18. interzic elevilor să comunice între ei sau cu exteriorul și sesizează președintele comisiei cu privire la orice încălcare a metodologiei;

19. comunică imediat președintelui comisiei eventualele tentative de fraudă, alte nereguli în desfășurarea tezei;

20. preiau lucrările elevilor la expirarea celor 120 de minute acordate; elevii predau lucrările în faza în care se află, fiind interzisă depășirea timpului stabilit;

21. instruiesc elevii ca la încheierea tezelor aceștia să numeroteze toate paginile pe care au scris, inclusiv acelea pe care au scris doar câteva rânduri, numai cu cifre arabe, în partea de jos a paginii, în colțul din dreapta, indicând pagina curentă și numărul total de pagini, (de exemplu, sub forma 3/5, pentru pagina a treia, dacă elevul a scris în total 5 pagini);

22. barează, la primirea tezelor, spațiile nescrise, verifică numărul de pagini și îl trec în procesele-verbale de predare-primire pe care le semnează elevii, precum și în rubrica prevăzută pe prima pagină a lucrării;

23. strâng separat ciornele și lucrările anulate; acestea se păstrează în unitatea de învățământ;

24. transportă tezele din sala de clasă în sala în care acestea se predau, sub semnătură, președintelui și celorlalți membri ai comisiei, care verifică dacă numărul tezelor predate corespunde cu numărul semnăturilor din procesul-verbal de predare a tezelor și dacă numărul de pagini al fiecărei teze coincide cu cel înscris pe lucrare și în procesul-verbal.

Asistenților le este interzis:

- să pătrundă în sală cu telefoane mobile, cu mijloace electronice de calcul sau de comunicare, precum și cu ziare, reviste, cărți;

- să discute între ei în timpul desfășurării tezelor, să dea indicații elevilor, să rezolve subiectul de teză sau să aibă alte preocupări.

Atribuțiile membrilor comisiei din centrul de evaluare

I. Președintele comisiei din centrul de evaluare are următoarele atribuții:

1. organizează și răspunde de desfășurarea activității în centrul respectiv;

2. participă la instructajul organizat de comisia județeană/a municipiului București, la data și ora anunțată;

3. răspunde, împreună cu toți membrii comisiei și cu profesorii evaluatori, de securitatea tezelor, pe perioada cât acestea se află în centrul de evaluare;

4. primește, împreună cu membrii comisiei, pe bază de proces-verbal, tezele aduse de la fiecare unitate de învățământ arondată, spre a fi evaluate, și catalogul tezelor cu subiect unic;

5. preia, împreună cu informaticianul, baremele de evaluare de pe website-ul M.E.C.T.;

6. pregătește, pentru evaluare, împreună cu membrii comisiei, pachetele de teze, astfel: amestecă toate tezele primite în centrul de evaluare la aceeași disciplină, apoi le grupează în pachete și le numerotează de la 1 la n. Pachetele cuprind minimum 50 și maximum 150 de teze. Introduce pachetele de teze în dosare/plicuri, după ce pe fiecare teză a fost scris și numărul de ordine al dosarului/plicului;

7. asigură, împreună cu membrii comisiei, instruirea profesorilor evaluatori, pentru fiecare disciplină la care se organizează evaluarea, cu scopul de a diminua diferențele dintre evaluatori în aplicarea baremului de evaluare;

8. stabilește sălile în care lucrează profesorii evaluatori, ținând cont că în fiecare sală trebuie să se afle cel puțin 3 profesori evaluatori;

9. predă, împreună cu 2 membri ai comisiei, dosarele/plicurile cu tezele numerotate, cu proces-verbal de predare-primire, profesorilor evaluatori. Procesul-verbal va conține data, ora, numele persoanelor care predau/preiau tezele, numele disciplinei, numărul tezelor predate/preluate și numerele de ordine ale acestora;

10. ia măsuri ca pe perioada evaluării să nu între în săli, în afara profesorilor evaluatori înșiși, decât președintele comisiei județene/a municipiului București, reprezentanții Comisiei Naționale, persoane delegate de comisia județeană/a municipiului București pentru a controla desfășurarea tezelor, în conformitate cu prevederile metodologiei;

11. preia zilnic, împreună cu membrii comisiei, după terminarea programului de evaluare și de notare, pachetele de teze și borderourile individuale de notare, închise în plicuri sigilate, cu proces-verbal, pentru a fi păstrate în case de fier sau în dulapuri metalice, închise și sigilate;

12. preia, după încheierea acțiunii de evaluare, borderourile întocmite și semnate de fiecare profesor evaluator, tezele evaluate și semnează notele acordate de cei 2 profesori care au evaluat teza, în conformitate cu prevederile metodologiei;

13. după ce toate tezele la o disciplină au fost evaluate și notate, coordonează activitatea de deschidere a lucrărilor, în prezența membrilor comisiei și a profesorilor evaluatori, și de înregistrare imediată a notelor în catalogul tezelor cu subiect unic - nota obținută prin rotunjire și nota finală, cu două zecimale, obținută prin media aritmetică a notelor acordate de profesorii care au evaluat teza; verifică dacă toate notele au fost transcrise corect de pe teze în catalogul tezelor;

14. predă, împreună cu membrii comisiei, plicurile cu tezele evaluate, catalogul electronic și două exemplare din forma tipărită a catalogului tezelor cu subiect unic completat, semnate de președinte, de un membru al comisiei și de profesorii evaluatori și ștampilate, reprezentanților comisiei din unitatea de învățământ de proveniență, pe bază de proces-verbal, pentru a fi transportate în unitățile de învățământ;

15. predă, împreună cu un membru al comisiei, catalogul electronic al tezelor cu subiect unic completat cu notele elevilor comisiei județene/a municipiului București de contestații, pe bază de proces-verbal;

16. elaborează, împreună cu membrii comisiei, și transmite, prin intermediul informaticianului, în termen de două zile de la încheierea activității în centrul de evaluare, rapoarte privind organizarea și desfășurarea acesteia comisiei județene/a municipiului București;

17. se asigură că toate persoanele care fac parte din componența comisiei nu fac publice informații cu privire la conținutul lucrărilor scrise evaluate în cadrul centrului respectiv.

II. Membrii comisiei din centrul de evaluare au următoarele atribuții:

1. participă, împreună cu președintele comisiei, la îndrumarea activității persoanelor din centru care au sarcini privind organizarea și desfășurarea tezelor;

2. primesc, alături de președintele comisiei și la cererea acestuia, în zilele în care se susțin teze, prin proces-verbal, lucrările scrise aduse de delegații de la fiecare unitate de învățământ arondată, spre a fi evaluate;

3. participă, alături de președintele comisiei, la pregătirea pentru evaluare a pachetelor de teze, astfel: amestecă toate tezele primite în centrul de evaluare la aceeași disciplină, apoi le grupează în pachete și le numerotează de la 1 la n. Pachetele cuprind minimum 50 și maximum 150 de teze. Introduc pachetele de teze în dosare/plicuri, după ce pe fiecare teză a fost scris și numărul de ordine al dosarului/plicului;

4. participă, alături de președintele comisiei, la sesiunea de instruire pentru profesorii evaluatori, pentru fiecare disciplină la care se organizează evaluarea, cu scopul de a diminua diferențele dintre profesorii evaluatori în aplicarea baremului de evaluare;

5. participă la predarea dosarelor/plicurilor cu tezele numerotate, cu proces-verbal de predare-primire, profesorilor evaluatori;

6. preiau zilnic, împreună cu președintele comisiei, după terminarea programului de evaluare și de notare, pachetele de teze și borderourile individuale de notare, închise în plicuri sigilate, cu proces-verbal, pentru a fi păstrate în case de fier sau în dulapuri metalice, închise și sigilate;

7. răspund, împreună cu președintele comisiei și cu profesorii evaluatori, de securitatea tezelor și de asigurarea confidențialității cu privire la conținutul acestora, pe perioada în care acestea se află în centrul de evaluare;

8. participă, împreună cu președintele comisiei și cu profesorii evaluatori, la deschiderea lucrărilor, după ce toate lucrările scrise de la o disciplină au fost evaluate și notate, și înregistrează imediat notele în catalogul tezelor cu subiect unic - nota obținută prin rotunjire și nota finală, cu două zecimale, obținută prin media aritmetică a notelor acordate de profesorii evaluatori;

9. participă, alături de președintele comisiei și la cererea acestuia, la predarea plicurilor cu tezele evaluate și a două exemplare din forma tipărită a catalogului tezelor cu subiect unic completat, semnat de președinte, de un membru al comisiei și de profesorii evaluatori și ștampilat, reprezentanților comisiei din unitatea de învățământ de proveniență, pe bază de proces-verbal, pentru a fi transportate în unitățile de învățământ;

10. participă, împreună cu președintele comisiei, la predarea catalogului electronic al tezelor cu subiect unic completat cu notele elevilor comisiei județene/a municipiului București de contestații, pe bază de proces-verbal;

11. elaborează, împreună cu președintele comisiei, în termen de două zile de la încheierea activității în centrul de evaluare, rapoarte privind organizarea și desfășurarea acesteia.

III. Profesorul evaluator din centrul de evaluare are următoarele atribuții:

1. participă la instruirea pe care o organizează președintele și membrii comisiei înainte de începerea corectării, pentru fiecare disciplină. Scopul instruirii este de a diminua diferențele dintre profesorii evaluatori în aplicarea baremului de evaluare. Semnează procesul-verbal de instruire;

2. evaluează și notează, conform metodologiei, tezele repartizate;

3. înregistrează punctajele și notele în borderouri de evaluare separate, defalcate unitar la nivel de disciplină în cadrul centrului de evaluare, respectând baremul de evaluare;

4. predă, cu proces-verbal, președintelui și membrilor comisiei, zilnic, după terminarea programului de evaluare și de notare, pachetele de teze și borderourile individuale de notare, închise în plicuri sigilate, pentru a fi păstrate;

5. predă, cu proces-verbal, președintelui și membrilor comisiei, după încheierea acțiunii de evaluare, seturile de teze, borderourile individuale originale de notare, semnate, închise în plicuri sigilate;

6. trece notele obținute de elevi pe fiecare teză, cu cerneală roșie, și semnează, numai după ce președintele comisiei se asigură că între notele acordate de cei 2 profesori care au evaluat teza este o diferență de cel mult un punct;

7. asistă la trecerea notei finale pe teză de către președintele comisiei și semnează nota finală;

8. asistă la deschiderea lucrărilor, în prezența președintelui și a membrilor comisiei, după ce toate lucrările scrise la o disciplină au fost evaluate și notate;

9. verifică, la cererea președintelui comisiei, corectitudinea transcrierii notelor de pe lucrări în catalog;

10. semnează cataloagele tezelor (în forma tipărită a catalogului tezelor cu subiect unic), completate cu notele de la teze, pe fiecare pagină, la rubrica prevăzută în acest scop;

11. asigură confidențialitatea cu privire la conținutul lucrărilor scrise care i-au fost repartizate spre evaluare.

IV. Informaticianul din centrul de evaluare are următoarele atribuții:

1. preia, sub coordonarea președintelui comisiei, baremele de evaluare de pe website-ul M.E.C.T.;

2. participă, la solicitarea președintelui comisiei, la înregistrarea notelor în catalogul tezelor cu subiect unic;

3. transmite, sub coordonarea președintelui comisiei, rapoarte privind organizarea și desfășurarea activității în centrul de evaluare către comisia județeană/a municipiului București.

Atribuțiile membrilor comisiei din centrul de contestații

I. Președintele comisiei din centrul de contestații are următoarele atribuții:

1. organizează și răspunde de desfășurarea activității în centrul respectiv;

2. participă la instructajul organizat de comisia județeană/a municipiului București, la data și ora anunțată;

3. răspunde, împreună cu toți membrii comisiei și cu profesorii evaluatori, de securitatea tezelor, pe perioada cât acestea se află în centrul de contestații;

4. primește, împreună cu membrii comisiei, pe bază de proces-verbal, cataloagele și tezele aduse de la fiecare unitate de învățământ arondată, spre a fi reevaluate;

5. preia, împreună cu un membru al comisiei, pe bază de proces-verbal, catalogul electronic al tezelor cu subiect unic de la comisia de evaluare;

6. preia, împreună cu informaticianul, baremele de evaluare de pe website-ul M.E.C.T.;

7. pregătește pentru evaluare, împreună cu membrii comisiei, pachetele de teze, astfel: amestecă toate tezele primite în centrul de contestații la aceeași disciplină, apoi le grupează în pachete și le numerotează de la 1 la n. Pachetele cuprind maximum 100 de teze. Introduce pachetele de teze în dosare/plicuri, după ce pe fiecare teză a fost scris și numărul de ordine al dosarului/plicului;

8. asigură, împreună cu membrii comisiei, o sesiune de instruire pentru profesorii evaluatori, pentru fiecare disciplină la care se organizează evaluarea, cu scopul de a diminua diferențele dintre profesorii evaluatori în aplicarea baremului de evaluare;

9. stabilește sălile în care lucrează profesorii evaluatori, ținând cont că 2 profesori care evaluează același set de lucrări trebuie să lucreze în săli diferite și că în fiecare sală trebuie să se afle cel puțin 3 profesori evaluatori;

10. predă, împreună cu 2 membri ai comisiei, dosarele/plicurile cu tezele numerotate, cu proces-verbal de predare-primire, profesorilor evaluatori. Procesul-verbal va conține data, ora, numele persoanelor care predau/preiau tezele, numele disciplinei, numărul tezelor predate/preluate și numerele de ordine ale acestora;

11. ia măsuri ca pe perioada evaluării să nu între în săli, în afara profesorilor evaluatori înșiși, decât președintele comisiei județene/a municipiului București, reprezentanții Comisiei Naționale, persoane delegate de comisia județeană/a municipiului București pentru a controla desfășurarea tezelor, în conformitate cu prevederile metodologiei;

12. preia zilnic, împreună cu membrii comisiei, după terminarea programului de evaluare și de notare, pachetele de teze și borderourile individuale de notare, închise în plicuri sigilate, cu proces-verbal, pentru a fi păstrate în case de fier sau în dulapuri metalice, închise și sigilate;

13. preia, după încheierea acțiunii de evaluare, borderourile întocmite și semnate de fiecare profesor evaluator, tezele evaluate și semnează notele acordate de cei 2 profesori evaluatori, respectând prevederile metodologiei;

14. după ce toate tezele la o disciplină au fost evaluate și notate, coordonează activitatea de deschidere a lucrărilor, în prezența membrilor comisiei și a profesorilor evaluatori, și de înregistrare imediată a notelor în catalogul tezelor cu subiect unic - nota obținută prin rotunjire și nota finală, cu două zecimale, obținută prin media aritmetică a notelor acordate de profesorii care au evaluat teza; verifică dacă toate notele au fost transcrise corect de pe teze în catalogul tezelor;

15. predă, împreună cu membrii comisiei, plicurile cu tezele reevaluate, catalogul electronic și exemplarul tipărit al catalogului tezelor completat cu notele obținute în urma rezolvării contestațiilor, semnat de președinte, de un membru al comisiei și de profesorii evaluatori și ștampilat, reprezentanților comisiei din unitatea de învățământ de proveniență, pe bază de proces-verbal, pentru a fi transportate în unitățile de învățământ;

16. predă, împreună cu un membru al comisiei, catalogul tezelor cu subiect unic completat cu notele elevilor comisiei județene/a municipiului București, pe bază de proces-verbal;

17. elaborează, împreună cu membrii comisiei, și transmite, prin intermediul informaticianului, în termen de două zile de la încheierea activității în centrul de contestații, rapoarte privind organizarea și desfășurarea acesteia comisiei județene/a municipiului București;

18. se asigură că toate persoanele care fac parte din componența comisiei nu fac publice informații cu privire la conținutul lucrărilor scrise reevaluate în cadrul centrului respectiv.

II. Membrii comisiei din centrul de contestații au următoarele atribuții:

1. participă, împreună cu președintele comisiei, la îndrumarea activității persoanelor din centru care au sarcini privind organizarea și desfășurarea tezelor;

2. primesc, alături de președintele comisiei și la cererea acestuia, pe bază de proces-verbal, lucrările scrise aduse de delegații de la fiecare unitate de învățământ, spre a fi reevaluate;

3. participă, alături de președintele comisiei, la pregătirea pentru reevaluare a pachetelor de teze;

4. participă, alături de președintele comisiei, la sesiunea de instruire pentru profesorii evaluatori, pentru fiecare disciplină la care se organizează evaluarea, cu scopul de a diminua diferențele dintre profesorii evaluatori în aplicarea baremului de evaluare;

5. participă la predarea dosarelor/plicurilor cu tezele numerotate, cu proces-verbal de predare-primire, profesorilor evaluatori;

6. preiau zilnic, împreună cu președintele comisiei, după terminarea programului de evaluare și de notare, pachetele de teze și borderourile individuale de notare, închise în plicuri sigilate, cu proces-verbal, pentru a fi păstrate în case de fier sau în dulapuri metalice, închise și sigilate;

7. răspund, împreună cu președintele comisiei și cu profesorii evaluatori, de securitatea tezelor și de asigurarea confidențialității cu privire la conținutul acestora, pe perioada în care acestea se află în centrul de contestații;

8. participă, împreună cu președintele comisiei și cu profesorii evaluatori, la deschiderea lucrărilor, după ce toate lucrările scrise de la o disciplină au fost evaluate și notate, și înregistrează imediat notele în catalogul tezelor cu subiect unic - nota obținută prin rotunjire și nota finală, cu două zecimale, obținută prin media aritmetică a notelor acordate de profesorii evaluatori;

9. participă, alături de președintele comisiei și la cererea acestuia, la predarea plicurilor și a catalogului tezelor cu subiect unic completat, semnat de președinte, de un membru al comisiei și de profesorii evaluatori și ștampilat, reprezentanților comisiei din unitatea de învățământ de proveniență, pe bază de proces-verbal, pentru a fi transportate în unitățile de învățământ;

10. participă, împreună cu președintele comisiei, la predarea catalogului tezelor cu subiect unic completat cu notele elevilor comisiei județene/a municipiului București, pe bază de proces-verbal;

11. elaborează, împreună cu președintele comisiei, în termen de două zile de la încheierea activității în centrul de contestații, rapoarte privind organizarea și desfășurarea acesteia.

III. Profesorul evaluator din centrul de contestații are următoarele atribuții:

1. participă la instruirea pe care o organizează președintele și membrii comisiei înainte de începerea corectării, pentru fiecare disciplină. Scopul instruirii este de a diminua diferențele dintre profesorii evaluatori în aplicarea baremului de evaluare. Semnează procesul-verbal de instruire;

2. evaluează și notează tezele repartizate, conform metodologiei;

3. înregistrează punctajele și notele în borderouri de evaluare separate, defalcate unitar la nivel de disciplină, respectând baremul de evaluare;

4. predă, cu proces-verbal, președintelui și membrilor comisiei, zilnic, după terminarea programului de evaluare și de notare, pachetele de teze și borderourile individuale de notare, închise în plicuri sigilate, pentru a fi păstrate;

5. predă, cu proces-verbal, președintelui și membrilor comisiei, după încheierea acțiunii de evaluare, seturile de teze, borderourile individuale originale de notare, semnate, închise în plicuri sigilate;

6. trece notele obținute de elevi pe fiecare teză, cu cerneală roșie, și le semnează, în conformitate cu prevederile metodologiei;

7. asistă la trecerea notei finale pe teză de către președintele comisiei și semnează nota finală;

8. asistă la deschiderea lucrărilor, în prezența președintelui și a membrilor comisiei, după ce toate lucrările scrise la o disciplină au fost evaluate și notate;

9. verifică, la cererea președintelui comisiei, corectitudinea transcrierii notelor de pe lucrări în catalog;

10. semnează cataloagele tezelor (în forma tipărită a catalogului tezelor cu subiect unic), completate cu notele de la teze, pe fiecare pagină, la rubrica prevăzută în acest scop;

11. asigură confidențialitatea cu privire la conținutul lucrărilor scrise care i-au fost repartizate spre reevaluare.

IV. Informaticianul din centrul de contestații are următoarele atribuții:

1. preia, sub coordonarea președintelui comisiei, baremele de evaluare de pe website-ul M.E.C.T.;

2. participă, la solicitarea președintelui comisiei, la înregistrarea notelor în catalogul tezelor cu subiect unic;

3. transmite, sub coordonarea președintelui comisiei, rapoarte privind organizarea și desfășurarea activității în centrul de contestații către comisia județeană/a municipiului București.

Anexa 4 Programele pentru disciplinele la care se susțin

teze cu subiect unic de către elevii

claselor a VII-a și a VIII-a

PROGRAMA

pentru teza cu subiect unic

la disciplina Limba și literatura română

Clasa a VII-a

2008-2009

I. PRECIZĂRI

Prezenta programă pentru tezele cu subiect unic la disciplina Limba și literatura română vizează obiectivele de referință din programa școlară revizuită pentru clasa a VII-a, referitoare la capacitatea de receptare a mesajului scris și la capacitatea de exprimare scrisă, în diferite situații de comunicare. Subiectele pentru teze vor fi în acord cu obiectivele de referință, cu activitățile de învățare și conținuturile din această programă școlară, care intră în vigoare în anul școlar 2008-2009. În tabelul de mai jos sunt incluse exemple de sarcini de lucru/cerințe care pot apărea în tezele cu subiect unic pentru disciplina Limba și literatura română.

Prin tezele cu subiect unic, în evaluarea unităților de conținut care privesc domeniul limba română se au în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională și aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor și pe utilizarea corectă și adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție), de evidențiere a valorilor stilistice, a aspectelor ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare.

În evaluarea unităților de conținut ale domeniului lectură, sarcinile de lucru implică cerințe care privesc înțelegerea unui text dat, literar (identificarea ideilor principale, a unor trăsături generale și particulare ale textului și exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.) sau nonliterar, precum și redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text dat (rezumat, caracterizare de personaj). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere competențele de redactare a unor texte descriptive, narative și dialogate, precum și a unor texte care presupun exprimarea motivată a unei atitudini/a unei opinii proprii.

Pentru obiectivele de referință care privesc capacitatea de receptare și de producere a mesajelor orale, profesorii vor organiza activități specifice și vor realiza evaluarea de parcurs a acestora.

II. OBIECTIVE DE REFERINȚĂ DIN PROGRAMA ȘCOLARĂ ȘI EXEMPLE DE SARCINI DE LUCRU

3. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris

Obiective de referință

Exemple de sarcini de lucru corespunzătoare activităților de învățare și conținuturilor din programă

3.1. să citească o varietate de texte literare sau nonliterare, demonstrând înțelegerea sensului acestora

- identificarea diferențelor dintre textele literare și nonliterare - identificarea semnificațiilor unor texte literare și nonliterare, în vederea comentării sensului lor global

3.2. să recunoască modalitățile specifice de organizare a textului epic și procedeele de expresivitate în textul liric

- identificarea structurii textelor epice și lirice: structuri în textele epice (timp, spațiu, acțiune, personaje; modalități de caracterizare a personajelor1) și lirice (concordanța dintre forma fonetică și grafică a poeziei și ideea transmisă de aceasta) - identificarea măsurii, a tipurilor de rimă și de ritm învățate (iambic și trohaic) - identificarea și explicarea rolului unor procedee de expresivitate artistică (epitet, comparație, repetiție, enumerație, hiperbolă, metaforă, antiteză; repetiția fonetică - aliterația) - identificarea trăsăturilor specifice ale genului epic și liric în diferite texte literare, la prima vedere, sau în textele studiate, aparținând următoarelor specii literare: nuvela, imnul

3.3. să sesizeze corectitudinea și valoarea expresivă a categoriilor gramaticale2 și lexicale învățate, într-un text citit

- identificarea și utilizarea mijloacelor de îmbogățire a vocabularului (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea) - identificarea și utilizarea relațiilor de sinonimie, antonimie, omonimie și polisemie studiate - explicarea sensului unor paronime și utilizarea lor corectă într-un context dat - sesizarea schimbării semnificației unor cuvinte în funcție de contextul în care apar - identificarea și explicarea pleonasmului - sesizarea rolului utilizării categoriilor morfologice și sintactice2 într-un text și a valorii expresive a categoriilor gramaticale și lexicale învățate - sesizarea rolului semnelor ortografice și de punctuație din textul dat

4. Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă

Obiective de referință

Exemple de sarcini de lucru corespunzătoare activităților de învățare și conținuturilor din programă

4.1. să își exprime în scris opinii și atitudini

- redactarea nuanțată, în raport cu structura și cu motivațiile personale, a unui text - motivarea opțiunilor pentru idei, fapte, întâmplări, personaje, atitudini etc., selectate din textul dat sau utilizate în propriile compuneri

4.2. să utilizeze corect și nuanțat categoriile semantice învățate

- utilizarea în contexte diferite a sinonimelor, a antonimelor, a omonimelor și a paronimelor

4.3. să organizeze secvențele textuale în funcție de o cerință specifică

- dispunerea în pagină a diferitelor texte - structurarea unui text în secvențe distincte, în funcție de tipul acestuia (rezumatul, caracterizarea unui personaj, comentarea unor secvențe din textele studiate sau a titlului unui text; compuneri narative, descriptive, informative; cererea) - scrierea îngrijită, lizibilă și corectă a textelor

4.4. să utilizeze corect flexiunea nominală și verbală2 în textul scris, precum și semnele ortografice și de punctuație

- utilizarea corectă a părților de vorbire flexibile și neflexibile în textele redactate - construirea corectă și expresivă a unui text din punct de vedere sintactic - utilizarea adecvată a formelor verbale prin raportare la cronologia faptelor relatate - utilizarea conectorilor adecvați la nivelul propoziției și al frazei - folosirea unor grupuri verbale și nominale pentru a spori expresivitatea comunicării - ortografierea unor structuri verbale și nominale; reformularea unor enunțuri care conțin erori de natură morfologică și sintactică - utilizarea corectă a semnelor de ortografie și de punctuație

4.5. să redacteze texte diverse, folosind diferite modalități pentru realizarea expresivității textului

- identificarea ideilor/unor idei principale într-un text la prima vedere și relaționarea idee principală - idee secundară; rezumarea unui text literar - identificarea unor trăsături ale personajelor din texte la prima vedere și a modalităților de caracterizare; caracterizarea unui personaj - realizarea unor descrieri prin ordonarea detaliilor în funcție de propriile percepții/propria imaginație (obiecte, tablouri din natură, fenomene; persoane sau personaje considerate drept modele) - redactarea unor compuneri narative, descriptive și dialogate, în care să valorifice categoriile semantice și gramaticale învățate; inserarea dialogului în compuneri - construirea unor scurte povestiri - comentarea unei/unor secvențe din textele studiate - comentarea semnificației/semnificațiilor titlului - redactarea unor cereri în diferite scopuri

------------

*1) Conținuturile marcate cu bold în prezenta programă pentru tezele cu subiect unic vor fi evaluate în semestrul al II-lea.

*2) Pentru obiectivele de referință 3.3 și 4.4, la teza cu subiect unic pe semestrul I se vor avea în vedere noțiunile de fonetică (actualizare), lexicul (actualizare; noțiuni nou-studiate) și doar acele elemente de morfosintaxă (actualizate prin studiul la clasă al textelor-suport, până la data susținerii tezei) necesare redactării corecte a diferitelor tipuri de texte/de compuneri; domeniul morfosintaxa (capitolul "Conținuturi. Elemente de construcție a comunicării": 3.4.1-3.4.5) va fi evaluat pe semestrul al II-lea.

PROGRAMA

pentru teza cu subiect unic

la disciplina Limba și literatura română

Clasa a VIII-a

2008-2009

I. PRECIZĂRI

Prezenta programă pentru tezele cu subiect unic la disciplina Limba și literatura română vizează obiectivele de referință din programa școlară pentru clasa a VIII-a referitoare la capacitatea de receptare a mesajului scris și la capacitatea de exprimare scrisă, în diferite situații de comunicare. Subiectele pentru teze vor fi în acord cu obiectivele de referință, cu activitățile de învățare și conținuturile din programa școlară pentru clasa a VIII-a. În tabelul de mai jos sunt incluse exemple de sarcini de lucru/cerințe care pot apărea în tezele cu subiect unic la disciplina Limba și literatura română.

Prin tezele cu subiect unic, în evaluarea unităților de conținut care privesc domeniul limba română se au în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcțională și aplicativă a elementelor de construcție a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor și pe utilizarea corectă și adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciții de tip analitic (de recunoaștere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferențiere) și de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcție), de subliniere a valorilor stilistice și de evidențiere a aspectelor ortografice și de punctuație, în situațiile care impun o asemenea abordare.

În evaluarea unităților de conținut ale domeniului lectură, sarcinile de lucru implică cerințe care privesc înțelegerea unui text dat, literar sau nonliterar (identificarea ideilor principale, a unor trăsături generale și particulare ale textului și exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum și redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar sau nonliterar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvențe, identificarea ideilor principale, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competențelor de redactare a unor texte funcționale (cerere, invitație), argumentative (exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind textul dat/indicat, motivarea apartenenței la un gen literar), reflexive și imaginative (scrisoare, alte compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente, evidențierea trăsăturilor unui obiect într-o descriere/într-un portret, scurte narațiuni, continuarea logică a unor dialoguri etc.).

Pentru obiectivele de referință care privesc capacitatea de receptare și de producere a mesajelor orale, profesorii vor organiza activități specifice și vor realiza evaluarea de parcurs a acestora.

II. OBIECTIVE DE REFERINȚĂ DIN PROGRAMA ȘCOLARĂ ȘI EXEMPLE DE SARCINI DE LUCRU

3. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris

Obiective de referință

Exemple de sarcini de lucru corespunzătoare activităților de învățare și conținuturilor din programă

3.1. să dovedească înțelegerea unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerințe date

- diferențierea între sensul propriu și sensul figurat al cuvintelor în funcție de context - recunoașterea sensului figurat al unor cuvinte într-un context dat - identificarea ideilor principale dintr-un text dat - identificarea modurilor de expunere și a felului în care acestea se combină într-un text dat - identificarea ordinii logice și cronologice a ideilor/a întâmplărilor dintr-un text - identificarea unor elemente de structurare a textului narativ: timpul, spațiul narațiunii, logica acțiunii, construcția personajului - identificarea unor elemente de structurare a textului liric - identificarea elementelor de versificație: măsură, rimă, ritm, vers, strofă - identificarea semnificației unor procedee de expresivitate artistică în textele date; alegoria, inversiunea1 - identificarea unor trăsături ale genurilor liric, epic și dramatic

3.2. să sesizeze valoarea expresivă a categoriilor morfosintactice2, a mijloacelor de îmbogățire a vocabularului, a categoriilor semantice studiate, a ortografiei și punctuației

- identificarea arhaismelor, a regionalismelor și a neologismelor și a rolului lor în textele date - recunoașterea unor cuvinte aparținând unei familii lexicale, a cuvintelor derivate, compuse sau obținute prin conversiune - recunoașterea categoriilor semantice studiate: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice, paronime - identificarea pleonasmului - sesizarea rolului semnelor ortografice și de punctuație din textul dat - identificarea unor valori stilistice ale nivelurilor fonetic, lexical și morfosintactic într-un text dat - identificarea rolului părților de propoziție și a propozițiilor într-un text dat - identificarea și utilizarea unor elemente de sintaxă a propoziției și a frazei (probleme de acord; funcții sintactice; tipuri de propoziții - regente și subordonatele indicate de programă; cuvinte și construcții incidente; relații sintactice; topică și punctuație; valori stilistice ale folosirii acestora în textul dat)

3.3. să identifice valori morale într-un text, exprimându-și impresiile și preferințele

- identificarea unor elemente morale în textele studiate (nuvela; fragmente - romanul, comedia) sau la prima vedere și exprimarea motivată a propriei atitudini față de acestea

4. Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă

Obiective de referință

Exemple de sarcini de lucru corespunzătoare activităților de învățare și conținuturilor din programă

4.1. să redacteze texte diverse, adaptându-le la situația de comunicare concretă

- redactarea unor texte reflexive și imaginative (scrisoare; compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente cu ocazia unui eveniment personal, social sau cultural; evidențierea unor trăsături ale unui obiect - peisaj, operă de artă, persoană - într-o descriere/într-un portret; scurte narațiuni; continuarea unor dialoguri etc.) - redactarea unor texte funcționale: cerere, invitație - redactarea unor compuneri despre texte literare studiate sau la prima vedere - rezumat; caracterizare de personaj; motivarea apartenenței unui text, studiat sau la prima vedere, la un gen literar: epic (nuvela, romanul), liric, dramatic (comedia) - comentarea sumară a unor secvențe din operele studiate (fragmentele studiate din speciile literare: romanul, comedia) sau a unor texte la prima vedere, prin exprimarea motivată a unei opinii privind structura textului, procedeele de expresivitate și semnificațiile textului și/sau ale mesajului acestuia - exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind textul dat/indicat

4.2. să utilizeze, în redactare, cunoștințele de lexic și de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice și de punctuație, în vederea obținerii coerenței și coeziunii unui text propriu

- utilizarea corectă și adecvată a elementelor de lexic - utilizarea corectă a elementelor de morfosintaxă în redactarea unui text - utilizarea adecvată a semnelor ortografice - aplicarea corectă a semnelor de punctuație la nivelul propoziției și al frazei - realizarea expresivității cu ajutorul semnelor de punctuație

1Conținuturile marcate prin bold sunt valabile numai pentru semestrul al II-lea.

2Sintaxa propoziției și a frazei (capitolul "Conținuturi. Elemente de construcție a comunicării": 3.1, 3.4.1.-3.4.6 din programa școlară, 2003) va face obiectul evaluării pe semestrul al II-lea; pentru semestrul I se vor avea în vedere noțiunile de fonetică și lexicul (actualizare; noțiuni nou-studiate).

PROGRAMA

pentru teza cu subiect unic la disciplina

Limba și literatura germană maternă

Evaluation - 7. Klasse

Clasa a VII-a

2008-2009

I. Semester

I. Literatur

1. Wiedergabe des Inhalts eines Textes:

a. die Nacherzahlung

b. die Inhaltsangabe;

2. Beantworten von Schlusselfragen zu einem Text;

3. Anderung der Erzahlperspektive eines gegebenen Textes;

4. Fortsetzen und Umformen von Texten;

5. Entwerfen von Dialogen zwischen Gestalten;

6. Personenbeschreibung verfassen;

7. Verfassen eines personlichen Briefes.

II. Sprachbetrachtung

1. Bereicherung des Wortschatzes:

a. Zusammenstellen von Wortfamilien: Ableitung und Zusammensetzung;

b. Wortfetder;

2. Umwandlung der direkten în indirekte Rede und umgekehrt;

3. Angemessene Verwendung des Konjunktivs;

4. Die richtigen Prapositionen zu einem gegebenen Verb finden und damit Satze bilden;

5. Das richtige Einsetzen von Prapositionen und den Fall des Substantivs bestimmen;

6. Pluralformen von Substantiven richtig anwenden.

II. Semester

I. Literatur

1. Wiedergabe des Inhalts eines Textes:

a. die Nacherzahlung

b. die Inhaltsangabe:

2. Die eigene Meinung zu einem gegebenen Thema mit Beispielen begrunden;

3. Erfassen des tieferen Sinnes einer Ballade/eines Erzahlgedichts;

4. Erkennen des Bezugs zwischen Stilfiguren (Epitheton, Metapher, Vergleich, Personifizierung) und Gefuhl im Stimmungsgedicht/în der Ballade;

5. Erkennen der Wesenszuge der Ballade;

6. Beantworten von Schlusselfragen zu einem Text;

7. Anderung der Erzahlperspektive eines gegebenen Textes;

8. Fortsetzen und Umformen von Texten;

9. Entwerfen von Dialogen zu einem gegebenen Thema;

II. Sprachbetrachtung

1. Identifizierung von Adverbialbestimmungen:

Lokal-, Temporal-, Modal-, Kausal-, Final-, Konsekutiv- und Konzessivbestimmung;

2. Identifikation und Bestimmen der adverbialen Nebensatze:

Lokal-, Temporal-, Modal-, Kausal-, Final-, Konsekutiv- und Konzessivastz,

3. Einsetzen von passenden Konjunktionen und den durch sie adverbialen Gliedsatz bestimmen;

4. Form der Nebensatze:

a. eingeleitete: Konjunktionalsatz, Relativsatz, indirekter Fragesatz:

b. uneigeleitete: Infinitivgruppe, Patizipialgruppe, verkappter Nebensatz

5. Umwandlung von uneingeleiteten Nebensatzen în eingeleitete Nebensatze und umgekehrt.

PROGRAMA

pentru teza cu subiect unic la disciplina

Limba și literatura germană maternă

Evaluation - 8. Klasse

Clasa a VIII-a

2008-2009

I. Semester

I. Literatur

1. Personliche Meinung aussern und begrunden;

2. Wiedergabe des Inhalts eines Textes:

a. die Nacherzahlung

b. die Inhaltsangabe;

3. Texte aufgrund von Fragen erschlieben;

4. Texte fortsetzen oder umformen;

5. Erfassen des tieferen Sinnes eines Textes;

6. Sprachliche Mittel în einem Text erkennen: die Ballade und das Naturgedicht;

7. Anderung der Erzahlperspektive;

8. Gattungsspezifische Merkmale erkennen: die Ballade

9. Verfassen eines Dialogs zu einer gegebenen Situațion.

II. Sprachbetrachtung

1. Bereicherung des Wortschatzes:

a. die Wortfamilie: Ableitung und Zusammensetzung,

b. das Wortfeld,

c. Homonyme, Synonyme, Antonyme;

2. Identifikation und Bestimmen von Satzgliedern: Subjekt, Pradikat, Objekt, Attribut, Konditionalbestimmung;

3. Identifikation und Bestimmen von Nebensatzen: Subjekt-, Pradikativ-, Attribut-, Objekt-, Konditionalsatz;

4. Form der Nebensatze:

a. eingeleitete: Konjunktionalsatz, Relativsatz, indirekter Fragesatz;

b. uneingeleitete: Infinitivgruppe, Patizipialgruppe, verkappter Nebensatz

5. Umwandlung von Satzgliedern în Nebensatze und umgekehrt;

II. Semester

I. Literatur

1. Personliche Meinung aubern und begrunden;

2. Wiedergabe des Inhalts eines epischen Textes:

a. Nacherzahlung,

b. Inhaltsangabe;

3. Texte aufgrund von Fragen erschlieben;

4. Texte fortsetzen oder umformen;

5. Erfassen des tieferen Sinnes eines Textes;

6. Charakterisierung einer Gestalt aus einer Kurzgeschichte;

7. Anderung der Erzahlperspektive;

8. Gattungsspezifische Merkmale erkennen: die Kurzgeschichte;

9. Verfassen eines Tagebucheintrags;

10. Verfassen eines personlichen Briefes.

II. Sprachbetrachtung

1. Erkennen der Wortarten und Verwenden der richtigen Wortformen:

a) das Substantiv (mit Schwerpunkt auf Deklination, Pronomen und Praposition);

b) das Adjektiv (Steigerung);

c) das Verb (mit Schwerpunkt auf: Hilfsverben, Modalverben, Aktiv-Passiv, Konjunktiv, Zeitformen).

PROGRAMA

pentru teza cu subiect unic la disciplina

Limba și literatura maghiară

Clasa a VII-a

2008-2009

I. FEJLESZTESI KOVETELMENYEK

3. A szovegolvasas kepessegenek fejlesztese

4. Az irasbeli kifejezokepesseg (fogalmazas) fejlesztese

II. RESZLETES KOVETELMENYEK, TEVEKENYSEGPELDAK

3. A szovegolvasas kepessegenek fejlesztese

Reszletes kovetelmenyek

Tevekenysegpeldak

3.2.

az irodalmi es nem irodalmi kommunikacios helyzet felismerese kulonbozo mufaju irodalmi es nem irodalmi szovegekben

- gyakorlatok a kommunikacios helyzet es a szoveg irodalmi/nem irodalmi jellegenek az osszekapcsolasara;

3.3.

az irodalmi szoveg nyelvi megalkotottsaganak felfedezese, az irodalmi formak es kodok szerepenek megragadasa a lirai es epikai muvek szervezodeseben

- verstani gyakorlatok; gyakorlatok a szokepek es a retorikai alakzatok felismeresere es ertelmezesere; lirai es epikai mufajok sajatossagainak felismerese; a beszedhelyzet felismerese: a beszelo es a targy, a beszelo es a cimzett szovegbeli viszonyanak megragadasa; a ter- es idoszerkezet, a szereplok szovegbeli megalkotottsaganak a megfigyelese; a teny es fikcio megkulonboztetese

3.4.

a szovegben megjelenitett ertekek, ertekrendek erzekelese; a hangnemek megkulonboztetese

- gyakorlatok a szereploi ertekrend(ek) es az elbeszeloi ertekrend megkulonboztetesere - gyakorlatok a hangnem ertekelo szerepenek megallapitasara, hangnem es nyelvi formak kapcsolatanak megragadasara (atalakitasi gyakorlatok)

4. Az irasbeli kifejezokepesseg (fogalmazas) fejiesztese

Reszletes kovetelmenyek

Tevekenysegpeldak

4.1.

kulonbozo tipusu szovegek alkotasa

- szovegalkotasi gyakorlatok: kulonbozo leiro, elbeszelo es ervelo szovegek alkotasa, hirdetes irasa, monolog alkotasa, velemeny es ellenvelemeny kifejtese

4.2.

valtozatos szokincs, a tanult kategoriak helyes es arnyalt hasznalata

- mondatalkotasi gyakorlatok: mondatok tomoritese, bovitese; a beszelo szandekahoz igazodo mondatok alkotasa, a szorend megvalasztasa

4.3.

attekintheto, ertelemtukrozo szovegtagolas

- sajat szoveg megszerkesztese, atalakitasi gyakorlatok, bovites, tomorites

4.4.

tudatos helyesiras

- helyesirasi gyakorlatok

4.5.

szemelyesseg a szovegalkotasban

- sajat allaspont megfogalmazasa, velemenynyilvanitas megadott vagy valasztott temarol, olvasmanyairol

III. TARTALMAK

I. felev

1. Irodalomolvasas

1.2. Irodalmi formak es kodok

1.2.1. Szokepek: metafora, megszemelyesites. Hasonlat. Retorikai alakzatok: az ismetles valtozatai (gondolatritmus, fokozas), parhuzam, ellentet.

1.2.2. Verstani alapfogalmak: ritmus, hangsulyos ritmus, sorfajtak, rim, rimfajtak.

1.2.3. Epikai mufajok: nepballada, muballada.

1.2.4. Az epikai muvek jellemzoi: tortenetmondas, elbeszelo, elbeszeloi nezopont, szereplok. Kihagyasos szerkesztesmod.

1.2.5. Lira, liraisag, lirai mufajok: dal.

1.2.6. Beszedhelyzet(ek) a koznapi es irodalmi szovegekben: a beszelonek a targyhoz es a cimzetthez valo viszonya.

1.2.7. Ertek, megjelenitett ertekek, ertekrend.

1.2.8. Hangnemek: tragikus, targyilagos, humoros hangvetel.

2. A logikus es celszeru nyelvhasznalat: kozlesformak

● a monolog

● jellemzes

● a szoveg megszerkesztese es atszerkesztese

3. A kozles epitoelemei: a mondat, a szo, a hang

3.2. A szo

3.2.1. A szokeszlet gazdagitasanak modjai: belso eszkozokkel (a) szoteremtes (indulatszavak, hangutanzo szavak), (b) szoalkotassal (igekepzes, nevszokepzes).

3.2.2. Az egyjelentesu szavak. A tobbjelentesu szavak. A szinonimak (rokon ertelmu szavak). Az antonimak (ellentetes jelentesu szavak). A paronimak (hasonlo alaku szavak).

II. felev

1. Irodalomolvasas

1.2. Irodalmi formak es kodok

1.2.1. Szokepek: metafora, megszemelyesites, allegoria. Hasonlat. Retorikai alakzatok: az ismetles valtozatai (felsorolas, halmozas, fokozas), parhuzam, ellentet.

1.2.2. Verstani alapfogalmak: ritmus, hangsulyos ritmus, sorfajtak, rim, rimfajtak.

1.2.3. Epikai mufajok: elbeszeles/novella, humoreszk.

1.2.4. Az epikai muvek jellemzoi: tortenetmondas, elbeszelo, elbeszeloi nezopont, szereplok. Terszerkezet es idoszerkezet.

1.2.5. Lira, liraisag, lirai mufajok: szatira.

1.2.6. Beszedhelyzet(ek) a koznapi es irodalmi szovegekben: a beszelonek a targyhoz es a cimzetthez valo viszonya. Teny es fikcio.

1.2.7. Ertek, megjelenitett ertekek, ertekrend.

1.2.8. Hangnemek: szatirikus, tragikus, targyilagos, humoros hangvetel.

2. A logikus es celszeru nyelvhasznalat: kozlesformak

● monolog

● leiras

● jellemzes

● maganlevel

● meghivo

● hirdetes

● a szoveg megszerkesztese es atszerkesztese

3. A kozles epitoelemei: a mondat, a szo, a hang

3.2. A szo

3.2.1. A szokeszlet gazdagitasanak modjai: belso eszkozokkel (b) szoalkotassal (szoosszetetel).

3.2.3. Az osszetett szo es a szoszerkezet.

3.3. A mondat

Az egyszeru mondat. Allito es tagado mondat. Modalitas szerinti osztalyozas (kijelento, kerdo, felkialto, felszolito).

Az egyszeru mondat szerkezete, elemzese. Az allitmany es fajtai. Az alany. A targy. A hatarozo es kifejezesmodjai. A jelzo es fajtai (minoseg, mennyiseg, birtokos).

Szoszerkezetek. Mellerendelo szoszerkezetek. Az alany es az allitmany egyeztetese. Targyas, jelzos, hatarozos szoszerkezetek.

IV. Megjegyzesek

Az egyseges dolgozat teteleinek osszeallitasa a fenti tartalmak szerint tortenik, figyelembe veve a VII. osztalyos tanterv kovetelmenyeit, tevekenyseg-leirasait es kifejtett tartalmait, valamint a tanulok eletkori sajatossagait.

Az egyseges dolgozatiras ideje ket ora, a maximalisan elerheto pontszam 100, a megjelenes 10 pontot er. A pontszamok atszamitasa jeggye ugy tortenik, hogy a pontszamot elosztjuk tizzel, majd kerekitunk az atlagszamitas szabalyai szerint.

PROGRAMA

pentru teza cu subiect unic la disciplina

Limba și literatura maghiară

Clasa a VIII-a

2008-2009

I. FEJLESZTESI KOVETELMENYEK

3. A szovegolvasas kepessegenek fejlesztese

4. Az irasbeli kifejezokepesseg (fogalmazas) fejlesztese

II. RESZLETES KOVETELMENYEK, TEVEKENYSEGPELDAK

3. A szovegolvasas kepessegenek fejlesztese

Reszletes kovetelmenyek

Tevekenysegpeldak

3.2.

a reszek es a szovegegesz jelentesenek megragadasa

- gyakorlatok a szovegreszek (pl. mondatok, mondattombok, bekezdesek) kozotti kapcsolatok megragadasara, a szovegreszek, illetve a szovegegesz jelentese kozotti kapcsolatteremtesre;

3.3.

az irodalmi es nem irodalmi kommunikacios helyzet jellemzoinek megragadasa, tudatositasa es megkulonboztetese

- gyakorlatok a szo szerinti es atvitt jelentes felismeresere - gyakorlatok a kommunikacios helyzet es a szovegtipus viszonyanak megfigyelesere es ertelmezesere - gyakorlatok az irodalmi es koznapi kommunikacios helyzet felismeresere, megkulonboztetesere: pl. a maganlevel es koltoi level megkulonboztetese; - gyakorlatok a nem irodalmi szovegek feldolgozasara: lenyegkiemeles, ok-okozati osszefuggesek, lenyeges elemek es jellemzo reszletek, alapgondolat es mellekgondolatok elkulonitese

3.4.

az irodalmi formak es kodok szerepenek megragadasa a szovegszervezodesben

- az epikus es lirai alkotasok mufaji jegyeinek megragadasa, lirai es epikai mufajvaltozatok osszehasonlitasa, ertelmezese - gyakorlatok a retorikai alakzatok, a szokepek es a hasonlat szerepenek felfedezesere lirai es epikai alkotasokban; - gyakorlatok a hangsulyos es idomertekes verseles felismeresere - a ter- es idoszerkezet lirai es epikai alkotasokban, a szereplok szovegbeli megalkotottsaganak megfigyelese epikus muvekben, teny es fikcio megkulonboztetese

3.5.

az irodalmi muvek ertekviszonyainak, hangnemenek megragadasa

- gyakorlatok az ertekek, ertekrend felfedezesere, bizonyos nyelvi formak ertekelo szerepenek a felfedezesere - a hangnemek felismerese

3.6.

a szoveg adott szempontok szerinti ertelmezese es ertekelese

- ertelmezes adott szempontok menten - velemenynyilvanitas

4. Az irasbeli kifejezokepesseg (fogalmazas) fejlesztese

Reszletes kovetelmenyek

Tevekenysegpeldak

4.1.

kulonbozo szovegtipusok/ szovegmufajok alkotasa

- funkcionalis szovegek (maganlevel, meghivo, hivatalos level, kerveny) alkotasa - ertekezo, leiro, elbeszelo fogalmazas, jellemzes, parbeszed, monolog irasa

4.2.

a szoveg megszerkesztese, tagolasa

- tagolasi es szerkesztesi gyakorlatok: tematartas, a gondolatmenet egyenessege, megszakitatlansaga es eloremozgasa, a reszek osszefuggese, a bevezetes es a befejezes osszekapcsolasa; idorend, az esemenyek sorrendje az elbeszelo fogalmazasban (elozmeny-esemeny-kovetkezmeny vagy ok-okozat-befejezo gondolat), terbeli elrendezes a leirasban (egesz-resz-egesz, tavoli-kozeli-tavoli), kulso-belso tulajdonsagok rendje a jellemzesben, tetel-bizonyitas/cafolat az ervelo/ertekezo fogalmazasban - gyakorlatok nezopontvaltasra: az elbeszelo szemelyenek a kivalasztasa, a mondanivalo megtervezese a nezopontnak megfeleloen - osszekevert mondatsor helyes sorrendbe allitasa, bekezdes irasa tetelmondat alkalmazasaval, bevezetes, befejezes irasa - a szoveg atszerkesztese, bovites, tomorites

4.3.

a nyelvi-nyelvtani ismeretek alkalmazasa

- szokincsgyakorlatok, a szofajok gyakorlasa, szojelentestani gyakorlatok (alapjelentes, jelentesvaltozas: metaforikus, metonimikus), mondatalkotasi, mondatbovitesi, -szukitesi es mondatkapcsolasi gyakorlatok

4.4.

a nyelvi-stilisztikai ismeretek alkalmazasa

- a stilus adekvatsaga (vilagossag, tomorseg, szabatossag) es szepsege (szemleletesseg, elenkseg, valasztekossag, hangulatossag) a szovegalkotasban

4.5.

tudatos helyesiras

- helyesirasi gyakorlatok - az irasjelek (a pont, a vesszo, a kettospont, a kerdojel, a felkialtojel, a gondolatjel, az idezojel, a kotojel, a pontosvesszo) helyes alkalmazasa

4.6.

szemelyesseg a szovegalkotasban

- a temaval kapcsolatos szemelyes nezopont ervenyesitese a szovegalkotasban

III. TARTALMAK

I. felev

1. Irodalomolvasas

1.2. Irodalmi formak es kodok

1.2.1. Szokepek: metafora, allegoria, szinesztezia. Hasonlat. Retorikai alakzatok: az ismetles valtozatai (gondolatritmus, felsorolas, halmozas, fokozas), parhuzam, ellentet.

1.2.2. Verstani alapfogalmak: hangsulyos ritmus, rimfajtak, idomertekes verseles, verslabak

1.2.3. Epika: tortenetmondas, elbeszelo, elbeszeloi nezopont, szereplo, szereplok rendszere; epikai mufajok: elbeszeles/novella, humoreszk.

1.2.4. Lira, liraisag, lirai en; lirai mufajok: dal, leiro koltemeny; koltoi level.

1.2.5. Beszedhelyzet(ek) a koznapi es irodalmi szovegekben: a beszelonek a targyhoz es a cimzetthez valo viszonya; teny es fikcio; elbeszelo, elbeszeloi nezopont. Terszerkezet, idoszerkezet az epikai muvekben.

1.2.6. Ertek: megjelenitett ertekek, ertekrend.

1.2.7. Hangnemek: szatirikus, tragikus, targyilagos, humoros hangvetel.

2. A logikus es celszeru nyelvhasznalat: kozlesformak

Az ertekezo fogalmazas szerkesztese. Irodalmi muvek egyeni ertelmezese irasban. Maganlevel. Meghivo.

3. A kozles epitoelemei: a mondat, a szo, a hang.

3.2. A szo.

3.2.2. Alapjelentes. Jelentesvaltozas (metafora, metonimia) a koznyelvben es a szepiroi nyelvben.

3.2.3. A szo szerkezete (ismetles).

3.3. Az egyszeru mondat es elemzese (ismetles).

II. felev

1. Irodalomolvasas

1.2. Irodalmi formak es kodok

1.2.1. Szokepek: metafora, allegoria, szinesztezia. Hasonlat. Retorikai alakzatok: az ismetles valtozatai (gondolatritmus, felsorolas, halmozas, fokozas), parhuzam, ellentet.

1.2.2. Verstani alapfogalmak: hangsulyos ritmus, rimfajtak, idomertekes verseles, verslabak, hexameter, pentameter, disztichon.

1.2.3. Epika: tortenetmondas, elbeszelo, elbeszeloi nezopont, szereplo, szereplok rendszere; epikai mufajok: anekdota, regeny.

1.2.4. Lira, liraisag, lirai en; lirai mufajok: epigramma, oda, himnusz.

1.2.5. Beszedhelyzet(ek) a koznapi es irodalmi szovegekben: a beszelonek a targyhoz es a cimzetthez valo viszonya; teny es fikcio; elbeszelo, elbeszeloi nezopont. Terszerkezet, idoszerkezet a lirai es epikai muvekben.

1.2.6. Ertek: megjelenitett ertekek, ertekrend.

1.2.7. Hangnemek: unnepelyes, patetikus, szatirikus, tragikus, targyilagos, humoros hangvetel.

2. A logikus es celszeru nyelvhasznalat: kozlesformak

Az ertekezo fogalmazas szerkesztese.

Maganlevel. Meghivo.

Hivatalos level: kerveny.

3. A kozles epitoelemei: a mondat, a szo, a hang.

3.2. A szo.

3.2.4. A nevmasok (mutato, kerdo, vonatkozo, hatarozatlan, altalanos). A kotoszo.

3.3. A mondat.

Az osszetett mondat. Az alarendelo mondatok (alanyi, allitmanyi, jelzos, targyas, hatarozoi mellekmondat). A mellerendelo mondatok. Az osszetett mondat elemzese.

3.5. A nyelvi valtozatok (koznyelv, csoportnyelvek).

IV. Megjegyzesek

Az egyseges dolgozat teteleinek osszeallitasa a fenti tartalmak szerint tortenik, figyelembe veve a VIII. osztalyos tanterv kovetelmenyeit, tevekenyseg-leirasait es kifejtett tartalmait, valamint a tanulok eletkori sajatossagait.

Az egyseges dolgozatiras ideje ket ora, a maximalisan elerheto pontszam 100, a megjelenes 10 pontot er. A pontszamok atszamitasa jeggye ugy tortenik, hogy a pontszamot elosztjuk tizzel, majd kerekitunk az atlagszamitas szabalyai szerint.

PROGRAMA

pentru teza cu subiect unic la disciplina

Limba și literatura slovacă

Clasa a VII-a

2008-2009

Upresnenie:

Tematicke okruhy pre pisomnu pracu zo slovenskeho jazyka a literatury vychadzaju z ciel'ov zhrnutych v osnovach pre slovensky jazyk a literaturu pre VII. rocnik a vzt'ahuju sa na schopnosti ziakov vnimat' napisany odkaz a vyjadrovat' sa pisomne v roznych situaciach komunikacie. V hodnoteni obsahovych jednotiek textu sa beru do ohl'adu:

- porozumenie textu:

- literarny text - identifikovanie hlavnych myslienok, vseobecnych vlastnosti, vyjadrenie vlastnej mienky;

- neliterarny text, slohy - obsah, charakterizovanie osob atd'.

- redigovanie opisnych textov, dialogov, rozpravania ako aj inych textov, ktore predpokladaju motivovane rozpravanie, vyjadrenie vlastnej mienky.

3. Rozvijanie schopnosti pre vnimanie pisaneho odkazu

Referencne ciele

3.1. - spoznat' specificke sposoby organizovania epickeho textu a postupy expressivnosti v lyrickom texte

- identifikovanie avysvetlenie ulohy niektorych umeleckych prostriedkov (epiteta, porovnania, vymenovanie, metafora, antiteza) v neznamych textoch

- identifikovanie a vysvetlenie preneseneho vyznamu niektorych slov v neznamom texte

- identifikovanie niektorych vlastnosti epickeho a lyrickeho zanru studovanych textov

- identifikovanie niektorych vlastnosti epickeho alebo lyrickeho druhu v studovanych textoch: umela balada; novela

3.2. - urcit' gramaticke kategorie v danom texte

- vyznam pravopisnych javov v danom texte

- zmena vyznamu niektorych slov v roznych kontextoch

- synonyma, homonyma, antonyma

- delenie slov na slabiky, urcenie poctu slabik v slovach

- delenie jednoduchej vety podl'a roznych kriterii, rozbor, vetne cleny

3.3. - porozumenie roznych literarnych a neliterarnych textov

- identifikovanie hlavnych myslienok v literarnom a neliterarnom texte

- identifikovanie niektorych vlastnosti osob v neznamom texte

4. Rozvijanie schopnosti pisania

Referencne ciele

4.1. - spravne pouzivanie neologizmov

- spravne pouzivanie antonym, synonym, homonym a polysemantickych slov vo vetach

4.3. - sklonovanie a casovanie vpisanom texte, spravne pouzivanie diakritickych znamienok

- pouzivanie ohybnych a neohybnych slovnych druhov v textoch

- expresivne tvorenie textov

- pouzivanie spojovacich znamienok v tvoreni viet

4.4. - spravne tvorenie textov, pouzivanie adekvatnej struktury a graficke ulozenie textov na papieri

- tvorenie adekvatnych odpovedi na dane otazky

- vzhl'ad a citatel'nost' textov

4.5. - tvorenie textov a pouzivanie roznych umeleckych prostriedkov v texte

- spravne usporiadanie detailov v opise/vyuzitie opisu

- tvorenie dialogov

- napisanie obsahu studovanych alebo neznamych textov

- charakterizovanie postav v studovanych textoch

4.6. - pisomne vyjadrenie vlastneho nazoru

- vyjadrenie vlastnej mienky o texte alebo o teme primeranej veku ziaka

- predstavenie roznych modelov z prostredia, v ktorom zije: rodina, skola, osobnosti z roznych oblasti, postavy z romanov alebo inych diel

Navrhnute texty:

J. C. Hronesky: Noc, Andrej Sladkovic: Martin, P.O. Hviezdoslav: Hajnikova zena, Jozef Gregor Tajovsky: Prve hodinky, Ernest Hemingway: Starec a more.

Jan Botto: Smrt' Janosikova, Janko Jesensky: Doktor, L'udova balada: Isli hudci horou, P.O. Hviezdoslav: Zuzanka Hraskovie, Milo Urban: Jasek Kutliak spod Bucinky.

PROGRAMA

pentru teza cu subiect unic la disciplina

Limba și literatura slovacă

Clasa a VIII-a

2008-2009

Upresnenie:

Tematicke okruhy pre pisomnu pracu zo slovenskeho jazyka a literatury vychadzaju zciel'ov zhrnutych v osnovach pre slovensky jazyk a literaturu pre VIII. rocnik a vzt'ahuju sa na schopnosti ziakov vnimat' napisany odkaz a vyjadrovat' sa pisomne v roznych situaciach komunikacie. V hodnoteni obsahovych jednotiek textu sa beru do ohl'adu:

- porozumenie textu:

- literarny text, slohy - identifikovanie hlavnych myslienok, vseobecnych vlastnosti, vyjadrenie vlastnej mienky;

- neliterarny text - obsah, charakterizovanie osob atd'.

- tvorenie opisnych textov, dialogov, rozpravania ako aj inych textov, ktore predpokladaju motivovane rozpravanie, vyjadrenie vlastnej mienky.

- zostavenie funkcneho textu (ziadost', pozvanka), argumentativnych textov (vyjadrenie vlastnej mienky o danom texte ako aj zaradenie textu do literarneho druhu), reflexivnych a obrazotvornych textov (list, slohove prace, v ktorych și mozu vyjadrit' vlastne city, opis, portret, dialogy, kratke rozpravania)

3. Rozvijanie schopnosti pre vnimanie pisaneho odkazu

Referencne ciele

3.1. - porozumenie literarneho alebo neliterarneho textu na zaklade danych poziadaviek

- rozdiel medzi priamym a prenesenym vyznamom slov, podl'a kontextu

- identifikovanie hlavnych myslienok v texte

- identifikovanie logickeho a chronologickeho poradia myslienok alebo dejov v danom texte

- identifikovanie struktury textu: cas, priestor, logika deja, postavy

- identifikovanie struktury lyrickeho textu

- identifikovanie prvkov basne: rym rytmus, vers, sloha, miera

- identifikovanie vlastnosti zanrov: lyricky, epicky a dramaticky

3.2. - vystihnutie expresivnej hodnoty morfosyntaktickych kategorii, obohatenie slovnika, semantickych kategorii, pravopisu, interpunkcie

- identifikovanie archaizmov, regionalizmov, neologizmov a ich ulohy v texte

- spoznanie niektorych slov, odvodenych slov, zlozenych slov

- spoznanie studovanych semantickych kategorii: synonyma, homonyma, antonyma, polysemanticke slova

- vystihnutie diakritickych a interpunkcnych znamienok v danom texte

- identifikovanie syntaktickych zloziek vety a suvetia (syntakticke funkcie, typy suveti - prirad'ovacie, podrad'ovacie, slovosled, interpunkcia, stylisticke hodnoty a ich pouzivanie v danom texte)

3.3. - identifikovanie moralnych hodnot v texte a vyjadrovanie vlastnej mienky

- identifikovanie prvkov moralky v studovanych a neznamych textoch a motivovane vyjadrenie vlastneho postoja

4. Rozvijanie schopnosti pisania

Referencne ciele

4.1. - tvorit' rozne texty a prisposobit' ich ku konkretnym situaciam komunikacie

- tvorenie reflexivnych a obrazotvornych textov (list, slohove prace, vystihnutie urcitych vlastnosti predmetov alebo osob, kratke rozpravanie, dialog)

- tvorenie funkcnych textov: ziadost', pozvanka

- tvorenie slohovych prac o studovanych literarnych textoch: obsah, charakteristika postav

4.2. - vyuzivanie vedomosti z morfologie syntaxe a lexikologie, pouzivanie diakritickych a interpunkcnych znamienok v tvoreni suvislych textov

- spravne pouzivanie prvkov zo slovnej zasoby

- spravne pouzivanie prvkov z morfologie a syntaxe v zostavovani textu

- spravne aplikovanie interpunkcnych znamienok vo vetach a suvetiach

Navrhnute texty:

Jozef Gregor Tajovsky: Zliebky, Martin Kukucin: Rysava jalovica, Samo Chalupka: Mor ho!, Martin Razus: Matka, Pavol Bujtar: Aneta

Jozef Gregor Tajovsky: Statky-zmatky, Bozena Slancikova Timrava: Tapakovci, Ivan Krasko: Otcova rol'a, Andrej Sladkovic: Marina

PROGRAMA

pentru teza cu subiect unic la disciplina

Limba și literatura ucraineană

Clasa a VII-a

2008-2009

I. CONȚINUTURI

Pentru evaluarea prin teza cu subiect unic se vor avea în vedere următoarele conținuturi prevăzute în programa școlară:

1. Lectură:

1.1. Cartea element cultural: ediția, colecția, asterixul, subsol, bibliografia

1.2. Teoria literaturii:

1.2.1. Opera literară. Construcția operei literare. Opere poetice și în proză: opera lirică (poezia, imnul, satira) și opera epică (povestirea, schița). Descrierea în poezie și proză (portretul).

1.2.2. Mijloace artistice. Repetiția. Antiteza. Metafora. Personificare. Epitet.

1.2.3. Versul. Rima. Ritmul (iambic, trohaic).

1.3. Textul.

1.3.1. Texte literare: populare, biblice, culte. Texte non literare (utilitare).

1.3.2. Tipuri de texte: colomeica, cântec popular, povestirea, schița, descrierea, imnul și satira etc.

PROGRAMA

pentru teza cu subiect unic la disciplina

Limba și literatura ucraineană

Clasa a VIII-a

2008-2009

I. CONȚINUTURI

1. Lectură

1.1. Teoria literară.

1.1.1. Structura operei literare. Actualizarea - prin analiza unor texte a cunoștințelor referitoare la structura textelor narative (logica acțiunii, timpul, spațiul). Actualizarea prin analiza unor texte literare a structurii textelor lirice.

1.1.2. Figurile de stil (actualizare). Inversiunea. Repetiția. Invocația. Interogația

Și exclamația retorică. Antiteza.

1.1.3. Versificația (actualizare) ritm, rimă, piciorul metric.

1.1.4. Genuri și specii (actualizare): genul epic, liric, dramatic.

PROGRAMA

pentru teza cu subiect unic

la disciplina Matematică

Clasa a VII-a

2008-2009

I. STATUTUL DISCIPLINEI

Teza la disciplina Matematică în anul școlar 2008-2009 are statut obligatoriu.

Teza la disciplina Matematică este o probă scrisă cu durata de 2 ore.

II. OBIECTIVELE DE EVALUARE:

1. utilizarea noțiunii de număr real și a relațiilor dintre mulțimile de numere studiate;

2. identificarea proprietăților operațiilor cu numere reale;

3. aplicarea operațiilor cu numere reale în calcule variate;

4. aproximarea numerelor reale, a soluțiilor unor ecuații sau ale unor inecuații;

5. aplicarea în rezolvarea problemelor a elementelor de logică și de teoria mulțimilor;

6. utilizarea elementelor de calcul algebric;

7. utilizarea proprietăților figurilor geometrice în probleme de demonstrație și de calcul;

8. reprezentarea, prin desen, a unor figuri geometrice cunoscute;

9. utilizarea instrumentelor geometrice;

10. transpunerea în limbaj matematic a enunțului unei probleme;

11. investigarea valorii de adevăr a unor enunțuri și construirea unor generalizări;

12. abordarea eficientă a problemelor propuse;

13. redactarea coerentă și completă a soluției unei probleme.

III. CONȚINUTURI

În conformitate cu programa școlară revizuită pentru disciplina Matematică (clasa a VII-a), temele programei pentru teza la disciplina Matematică sunt:

SEMESTRUL I

ALGEBRĂ

1. Mulțimea numerelor raționale

● Mulțimea numerelor raționale Q; reprezentarea numerelor raționale pe axa numerelor, opusul unui număr rațional; valoarea absolută (modulul); N inclus în Z inclus în Q

● Operații cu numere raționale, proprietăți

● Compararea și ordonarea numerelor raționale

● Ordinea efectuării operațiilor și folosirea parantezelor

● Ecuația de forma ax + b = 0, cu a f2 Ș Q*, b Ș Q

● Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor

2. Mulțimea numerelor reale

● Rădăcina pătrată a unui număr natural pătrat perfect

● Algoritmul de extragere a rădăcinii pătrate dintr-un număr natural; aproximări

● Exemple de numere iraționale; mulțimea numerelor reale R; modulul unui număr real: definiție, proprietăți; compararea și ordonarea numerelor reale; reprezentarea numerelor reale pe axa numerelor prin aproximări; N inclus în Z inclus în Q inclus în R

● Reguli de calcul cu radicali: scoaterea factorilor de sub radical, introducerea factorilor sub radical:

radical din a ● radical din b = radical din a●b, unde a≥0, b≥0 și

radical din a : radical din b = radical din a:b, unde a≥0, b>0

● Operații cu numere reale (adunare, scădere, înmulțire, împărțire, ridicare la putere, raționalizarea numitorului de forma: a radical din b)

● Media geometrică a două numere reale pozitive

GEOMETRIE

1. Patrulatere

● Patrulater convex (definiție, desen)

● Suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex

● Paralelogram; proprietăți

● Paralelograme particulare: dreptunghi, romb și pătrat; proprietăți

● Trapez, clasificare; trapez isoscel, proprietăți

● Arii (triunghiuri, patrulatere)

2. Asemănarea triunghiurilor

● Segmente proporționale

● Teorema paralelelor echidistante. Împărțirea unui segment în părți proporționale cu numere (segmente) date. Teorema lui Thales. Teorema reciprocă a teoremei lui Thales.

● Linia mijlocie în triunghi; proprietăți. Centrul de greutate al unui triunghi

● Linia mijlocie în trapez; proprietăți

SEMESTRUL al II-lea

ALGEBRĂ

1. Calcul algebric

● Calcule cu numere reale reprezentate prin litere: adunare/scădere, înmulțire, împărțire, ridicare la putere, reducerea termenilor asemenea

● Formule de calcul prescurtat (a±b)^2 = a^2 ± 2ab + b^2; (a-b)(a+b) = a^2-b^2, unde a, b f2 Ș R

● Descompuneri în factori utilizând reguli de calcul în R

● Ecuația de forma x^2 = a, unde a aparținând lui Q+

2. Ecuații și inecuații

● Proprietăți ale relației de egalitate în mulțimea numerelor reale

● Ecuații de forma ax + b = 0, a, b f2 Ș R; mulțimea soluțiilor unei ecuații; ecuații echivalente

● Proprietăți ale relației de inegalitate "≤" pe mulțimea numerelor reale

● Inecuații de forma ax + b > 0, (<, ≤, ≥), a, b f2 Ș R, cu x în Z

● Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor și inecuațiilor

GEOMETRIE

1. Asemănarea triunghiurilor

● Triunghiuri asemenea

● Criterii de asemănare a triunghiurilor

● Teorema fundamentală a asemănării

2. Relații metrice în triunghiul dreptunghic

● Proiecții ortogonale pe o dreaptă

● Teorema înălțimii

● Teorema catetei

● Teorema lui Pitagora; teorema reciprocă a teoremei lui Pitagora

● Noțiuni de trigonometrie în triunghiul dreptunghic: sinusul, cosinusul, tangenta și cotangenta unui unghi ascuțit

● Rezolvarea triunghiului dreptunghic

NOTĂ:

Elaborarea subiectelor pentru teză se va realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar reprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea curriculumului, la atingerea obiectivelor de referință și a obiectivelor-cadru.

PROGRAMA

pentru teza cu subiect unic

la disciplina Matematică

Clasa a VIII-a

2008-2009

I. STATUTUL DISCIPLINEI

Teza la disciplina Matematică în anul școlar 2008-2009 are statut obligatoriu.

Teza la disciplina Matematică este o probă scrisă cu durata de 2 ore.

II. OBIECTIVELE DE EVALUARE:

1. utilizarea noțiunii de număr real și a relațiilor dintre mulțimile de numere studiate;

2. identificarea proprietăților operațiilor cu numere reale;

3. aplicarea operațiilor cu numere reale în calcule variate;

4. aproximarea numerelor reale, a soluțiilor unor ecuații, inecuații sau ale unor sisteme de ecuații;

5. aplicarea în rezolvarea problemelor a elementelor de logică și de teoria mulțimilor;

6. utilizarea elementelor de calcul algebric;

7. identificarea unor dependențe funcționale și a unor reguli de formare a șirurilor;

8. aplicarea teoriei specifice funcției de forma f:R->R, f(x) = ax + b (a, b f2 Ș R);

9. utilizarea proprietăților figurilor geometrice și corpurilor geometrice în probleme de demonstrație și de calcul;

10. reprezentarea, prin desen, a unor figuri geometrice și a unor corpuri geometrice cunoscute;

11. utilizarea instrumentelor geometrice;

12. transpunerea în limbaj matematic a enunțului unei probleme;

13. investigarea valorii de adevăr a unor enunțuri și construirea unor generalizări;

14. abordarea eficientă a problemelor propuse;

15. redactarea coerentă și completă a soluției unei probleme.

III. CONȚINUTURI

În conformitate cu programa școlară revizuită pentru disciplina Matematică (clasa a VIII-a), temele programei pentru teza la disciplina Matematică sunt:

SEMESTRUL I

ALGEBRĂ

● Numere reale

N inclus în Z inclus în Q inclus în R. Forme de scriere a unui număr real. Reprezentare de axă. Aproximări. Valoarea absolută a unui număr real. Intervale

Operații cu numere reale de forma a radical din b, b > 0, (adunarea, scăderea, înmulțirea,ridicarea la putere, împărțirea). Raționalizarea numitorului de forma: a radical din b, a ± radical din b, a, b f2 Ș N

Calcul cu numere reale reprezentate prin litere: adunare, scădere, înmulțire, împărțire, ridicare la putere cu exponent întreg

Formule de calcul prescurtat:

(a ± b)^2 = a^2 ± 2ab + b^2; (a+b)(a-b) = a^2 - b^2;

(a + b + c)^2 = a^2 + b^2 + c^2 + 2ab + 2bc + 2ac

Descompuneri în factori

Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere (amplificare și simplificare)

GEOMETRIE

● Relații între puncte, drepte și plane

Corpuri geometrice cunoscute: cub, paralelipiped dreptunghic, piramidă, tetraedru, cilindru, con, sferă (descriere, reprezentare în plan, desfășurare; prezentarea corpurilor rotunde drept corpuri de rotație)

Puncte, drepte, plane: convenții de desen și de notație. Determinarea dreptei; determinarea planului

Poziții relative a două drepte în spațiu (exemplificare pe corpurile studiate); axioma paralelelor; relația de paralelism în spațiu

Unghiuri cu laturile respectiv paralele; unghiul a două drepte în spațiu; drepte perpendiculare

Poziții relative ale unei drepte față de un plan. Dreapta perpendiculară pe un plan; distanța de la un punct la un plan; înălțimea piramidei

Poziții relative a două plane. Plane paralele; distanța dintre două plane paralele

Prisma; înălțimea prismei; prismă dreaptă

Secțiuni paralele cu baza în corpurile studiate; trunchiul de piramidă

● Proiecții ortogonale pe un plan

Proiecții de puncte, drepte, segmente

Unghiul unei drepte cu un plan; lungimea proiecției unui segment

Teorema celor trei perpendiculare; calculul distanței de la un punct la o dreaptă

SEMESTRUL al II-lea

ALGEBRĂ

● Numere reale

Operații cu rapoarte de numere reale reprezentate prin litere

● Funcții

Noțiunea de funcție. Funcții definite pe mulțimi finite, exprimate cu ajutorul unor diagrame, tabele, formule, reprezentare grafică

Funcții de tipul f:A->R, f(x) = ax + b (a, b f2 Ș R), unde A este o mulțime finită; reprezentarea geometrică a graficului funcției. Funcții de tipul f:R->R, f(x) = ax + b (a,b f2 Ș R); reprezentarea geometrică a graficului funcției. Punctele de intersecție ale graficului unei funcții cu axele de coordonate; punctul de intersecție al graficelor a două funcții; coliniaritatea a trei sau a mai multor puncte. Aplicarea teoriei specifice funcțiilor în probleme de geometrie plană.

● Ecuații, sisteme și inecuații

Ecuații de forma ax + b = 0, unde a și b sunt numere reale. Ecuații de forma ax + by + c = 0, unde a, b, c sunt numere reale.

a1x + b1y = c1

, unde a1, a2, b1, b2, c1, c2 sunt numere reale; rezolvare prin metoda substituției și prin metoda reducerii.

Sisteme de ecuații de forma

a2x + b2y = c2

Inecuații de forma ax + b > 0, (≥, <, ≤) unde a și b sunt numere reale.

Rezolvarea unor probleme cu ajutorul ecuațiilor și al sistemelor de ecuații.

GEOMETRIE

● Proiecții ortogonale pe un plan

Unghi diedru; unghi plan corespunzător diedrului; unghiul a două plane; plane perpendiculare

Calculul unor distanțe și măsuri de unghiuri pe fețele sau în interiorul corpurilor studiate

● Calcul de arii și volume

Aria și volumul unui corp geometric

Aria laterală, aria totală și volumul prismei drepte cu baza triunghi echilateral, pătrat sau hexagon regulat

Aria laterală, aria totală și volumul piramidei triunghiulare regulate, piramidei patrulatere regulate și piramidei hexagonale regulate

Aria laterală, aria totală și volumul trunchiului de piramidă triunghiulară regulată, trunchiului de piramidă patrulateră regulată și trunchiului de piramidă hexagonală regulată.

NOTĂ:

Elaborarea subiectelor pentru teză se va realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar reprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea curriculumului, la atingerea obiectivelor de referință și a obiectivelor-cadru.

PROGRAMA

pentru teza cu subiect unic

la disciplina Istorie

Clasa a VIII-a

2008-2009

I. PRECIZĂRI

Disciplina Istorie, la care se susțin teze cu subiect unic în clasa a VIII-a în anul școlar 2008-2009, are statut opțional.

Teza la disciplina Istorie este o probă scrisă cu durata de două ore.

Prezenta programă pentru tezele cu subiect unic cuprinde atât obiective de evaluare, formulate pe baza obiectivelor de referință, cât și conținuturi ale programei școlare pentru clasa a VIII-a, care a fost revizuită și aprobată prin Ordinul ministrului educației și cercetării în anul 2003. Obiectivele de referință selectate vizează înțelegerea și reprezentarea timpului și a spațiului în istorie, cunoașterea și identificarea surselor istorice, investigarea și interpretarea faptelor și a proceselor istorice, înțelegerea și utilizarea adecvată a limbajului de specialitate. Conținuturile au fost selectate în funcție de parcurgerea programei școlare până la data desfășurării tezei cu subiect unic, în fiecare semestru al anului școlar 2008-2009.

Pentru obiectivele de referință și conținuturile programei școlare, necuprinse în prezenta programă pentru tezele cu subiect unic, profesorii vor organiza activități specifice și vor realiza evaluări de parcurs ale acestora.

II. OBIECTIVELE DE EVALUARE

1. Încadrarea faptelor istorice în durate variate ale timpului istoric

2. Selectarea, utilizarea și analizarea informațiilor furnizate de surse istorice

3. Compararea faptelor istorice, stabilind asemănări și deosebiri

4. Utilizarea, în contexte noi, a termenilor istorici

5. Prezentarea unei perioade istorice, în funcție de anumite repere*1)

---------

*1) Obiectivul marcat cu bold este valabil numai pentru semestrul al II-lea.

III. CONȚINUTURI

SEMESTRUL I

1. Civilizații preistorice și antice

Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- legatus augusti (guvernator), dava, villa rustica, vicus, romanizare, urbanizare, collegia;

- sincretism religios, limes, daci liberi.

Conținuturi

● Geto-dacii și contactele cu lumea mediteraneană

● Regalitate și religie

● Integrarea geto-dacilor în lumea romană

2. Romanitatea orientală în mileniul marilor migrații

Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- sedentari și migratori;

- creștinism, continuitate, etnogeneză;

- romanitatea orientală.

Conținuturi

● Romanitate și creștinism

● Formarea poporului român și a limbii române

3. Statul medieval și instituțiile sale

Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- jude, cnezat, voievodat, descălecat, "țară";

- domnie, dinastie, sfat domnesc, mitropolie;

- curtea domnească, "oastea cea mare";

- adunarea țării, comitat, ținut, județ, district, scaun;

- instituțiile statale între două modele: cel bizantin și cel occidental.

Conținuturi

● Transilvania de la voievodat la principat

● Semnificația întemeierii statelor medievale Valahia, Țara Moldovei, Dobrogea

● studiu de caz: Diploma Cavalerilor Ioaniți

SEMESTRUL AL II-LEA

4. Constituirea României moderne

Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- locotenența domnească, adunări ad-hoc, caimacam, secularizare;

- constituție, monarhie constituțională, partide politice, vot censitar, "partidă națională";

- constituirea statului național român;

- orientări în politica externă;

- mișcarea de emancipare în teritoriile românești aflate sub dominație străină.

Conținuturi

● Revoluția din 1848-1849

● Unirea și reformele lui Alexandru Ioan Cuza

● studiu de caz: Constituția din 1866

● studiu de caz: Memorandumul

● Cucerirea independenței de stat și unirea Dobrogei

● Războiul pentru întregirea națională

● Formarea statului național unitar

● studiu de caz: Rezoluția de la Alba Iulia

5. România între democrație și autoritarism

Termeni istorici, concepte, probleme de atins:

- vot universal, regență;

- decret-lege, cenzură, regim autoritar;

- democrația interbelică și problemele ei.

Conținuturi

● studiu de caz: Integrarea provinciilor românești și statutul minorităților

● Monarhia constituțională și partidele politice în România interbelică

● studiu de caz: Constituția din 1923

NOTĂ:

Elaborarea subiectelor se va realiza în conformitate strictă cu prevederile prezentei programe, aprobată prin ordin al ministrului educației, cercetării și tineretului. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar reprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea curriculumului, la atingerea obiectivelor-cadru și a obiectivelor de referință.

PROGRAMA

pentru teza cu subiect unic

la disciplina Geografie

Clasa a VIII-a

2008-2009

I. STATUTUL DISCIPLINEI

Teza la disciplina Geografie (Geografia României) în anul școlar 2008-2009 are un statut opțional, la alegere cu disciplina Istoria românilor.

Teza la disciplina Geografie este o probă scrisă cu durata de două ore.

II. OBIECTIVELE DE EVALUARE

Prin susținerea tezei la disciplina Geografie elevii trebuie:

1. să utilizeze adecvat limbajul geografic;

2. să localizeze corect, în spațiu și în timp, elementele de bază ale spațiului geografic al României (atât cele de geografie fizică, cât și cele de geografie umană);

3. să clasifice, folosind criterii de ordonare (cantitative, calitative, cronologice și teritoriale);

4. să explice relații între grupuri de componente (de exemplu: între relief și climă, între relief și așezări omenești etc.);

5. să identifice principalele elemente naturale și socioeconomice reprezentate pe un suport cartografic;

6. să caracterizeze, după un algoritm dat, elementele semnificative ale unităților teritoriale majore;

7. să compare două unități de relief după caracteristicile geografice solicitate, stabilind asemănări și deosebiri;

8. să coreleze între ele elementele de bază ale spațiului geografic românesc.

III. CONȚINUTURI

În conformitate cu programa școlară revizuită pentru disciplina Geografie (clasa a VIII-a), temele programei pentru teza la disciplina Geografie sunt:

SEMESTRUL I

● România - poziția geografică

● Relieful

- armonia și proporționalitatea reliefului

- formarea și evoluția reliefului

- unitățile majore de relief ale României: Carpații și depresiunea colinară a Transilvaniei, dealurile și podișurile, câmpiile, Delta Dunării și platforma continentală

SEMESTRUL II

● Clima

- factorii care determină și influențează clima

- elemente climatice

● Hidrografia

- factorii care determină și influențează hidrografia

- Dunărea și râurile interioare; lacurile

- Marea Neagră

● Vegetația, fauna și solurile

- vegetația naturală

- fauna

- solurile

● Populația

- numărul populației și evoluția numerică

- repartiția geografică și densitatea populației

● Așezările omenești

- vechimea și evoluția așezărilor umane

- așezările rurale și tipologia lor

- așezările urbane

- clasificarea orașelor

- caracterizarea geografică a orașului București și a altor orașe principale (Iași, Constanța, Cluj-Napoca, Timișoara, Brașov)

● Organizarea administrativ-teritorială

● Agricultura

- premisele naturale ale dezvoltării agriculturii

- cultura plantelor și industrializarea produselor vegetale

- creșterea animalelor și prelucrarea industrială a produselor animaliere

● Industria

- industria extractivă

- industria energetică și industria energiei electrice: industria extractivă a resurselor energetice, prelucrarea resurselor energetice, repartiția teritorială a energiei electrice (centre de producție)

- industria metalurgică

- industria chimică, industria lemnului, industria materialelor de construcție

- repartiția geografică a industriei

NOTĂ:

Nu este obligatoriu conținutul hărților de la capitolele "Agricultura" și "Industria".

Elaborarea subiectelor se va realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe pentru teză 2008-2009. Subiectele nu vizează conținutul unui manual anume. Manualul școlar reprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori și de elevi, care ajută la parcurgerea curriculumului, la atingerea obiectivelor de referință și a obiectivelor-cadru.

-----------