Decizia nr. 1066/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent-șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 15/1996

privind întărirea disciplinei financiar-valutare, excepție ridicată de Societatea Comercială "Inter-Design" - S.R.L. din Botoșani în Dosarul nr. 1.857/193/2008 al Judecătoriei Botoșani - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 30 mai 2008, pronunțată în Dosarul nr. 1.857/193/2008, Judecătoria Botoșani - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 15/1996

privind întărirea disciplinei financiar-valutare. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Inter-Design" - S.R.L. din Botoșani într-o cauză în contencios administrativ și fiscal având ca obiect anularea unui proces-verbal de contravenție.

În motivarea excepției autorul acesteia susține, în esență, că textul de lege criticat este contrar prevederilor art. 23 alin. (8) și art. 24 din Constituție, întrucât "aprioric consideră a fi infractor orice persoană care, în condițiile prevăzute de ordonanță, face plăți ori încasări în numerar, cu sume mai mari decât plafonul stabilit prin ordonanță". Astfel, persoana aflată în ipoteza textului de lege criticat este lipsită de posibilitatea de a se apăra, prezumția legală astfel instituită înlăturând orice mijloc ori probă care să îi permită dovedirea contrariului.

Judecătoria Botoșani - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că nerespectarea obligațiilor prevăzute de

art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 15/1996

nu constituie infracțiune, ci contravenție, astfel că nu se poate invoca art. 23 alin. (3) din Constituție. De asemenea, art. 24 din Constituție nu poate fi în contradicție cu textul de lege criticat, deoarece, prin formularea plângerii împotriva procesului-verbal de contravenție, petentei i se recunoaște dreptul la apărare. În concluzie, instanța consideră că

art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 15/1996

urmărește întărirea disciplinei valutare, sumele de bani transferate prin virament, și nu prin chitanțe, fiind mai ușor de urmărit.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 15/1996

privind întărirea disciplinei financiar-valutare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 31 ianuarie 1996, cu modificările și completările ulterioare.

Textul de lege criticat are următoarea redactare:

"Art. 5. - Pentru întărirea disciplinei financiare și evitarea evaziunii fiscale, operațiunile de încasări și plăți între persoanele juridice se vor efectua numai prin instrumente de plată fără numerar.

Prin excepție de la prevederile alineatului precedent persoanele juridice pot efectua plăți în numerar în următoarele cazuri:

a) plata salariilor și a altor drepturi de personal;

b) alte operațiuni de plăți ale persoanelor juridice cu persoane fizice;

c) plăți către persoane juridice în limita unui plafon zilnic maxim de 100.000.000 lei, plățile către o singură persoană juridică fiind admise în limita unui plafon zilnic în sumă de 50.000.000 lei. Sunt interzise plățile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri și servicii, pentru facturile a căror valoare este mai mare de 50.000.000 lei. Se admit plăți către o singură persoană juridică în limita unui plafon zilnic în numerar în sumă de 100.000.000 lei, în cazul rețelelor de magazine de tipul Cash&Carry, care sunt organizate și funcționează în baza legislației în vigoare. Sunt interzise plățile fragmentate în numerar către astfel de magazine, pentru facturile a căror valoare este mai mare de 100.000.000 lei.

De la prevederile alin. (2) lit. c) sunt exceptate următoarele operațiuni:

- depunerile în conturile persoanelor juridice, deschise la societățile comerciale bancare, care pot fi făcute și de alte persoane juridice, neplafonat;

- cheltuielile de deplasare în interes de serviciu, în limita sumelor cuvenite pentru plata transportului, a diurnei, a indemnizației și a cazării pe timpul deplasării, precum și a cheltuielilor neprevăzute, efectuate în acest sens;

- cheltuielile de protocol ocazionate de organizarea de conferințe, de simpozioane și de alte asemenea acțiuni, în condițiile baremurilor stabilite de normele legale în vigoare.

La acordarea avansurilor spre decontare, în scopul efectuării de plăți către persoane juridice, se vor respecta cerințele prevăzute la alin. (2) lit. c).

Este interzisă acordarea unor facilități de preț clienților, persoane juridice, care efectuează plata în numerar.

Subunitățile economice ale persoanelor juridice care au cont într-o societate comercială bancară și casierie proprie aplică în mod corespunzător prevederile acestui articol."

Autorul excepției de neconstituționalitate consideră că aceste texte de lege sunt contrare prevederilor constituționale cuprinse în art. 23 alin. (8) privind drepturile celui reținut sau arestat și în art. 24 privind dreptul la apărare.

În opinia autorului excepției, textul de lege criticat este neconstituțional, deoarece consideră ca fiind infractor orice persoană care nu se conformează obligațiilor ce izvorăsc din conținutul său, consecința fiind aceea a aplicării sancțiunii fără ca cel sancționat să aibă posibilitatea de a se apăra și de a aduce probe în favoarea sa.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul excepției face o confuzie cu privire la natura obligațiilor prevăzute de textul de lege criticat și a sancțiunilor ce pot interveni în cazul nerespectării acestora. Astfel, art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 16/1996 urmărește stabilirea unei ordini în operațiunile financiare desfășurate de către persoanele juridice, ordine ce facilitează evidența circulației monetare, între altele, și pentru a preveni eventualele acte de evaziune fiscală. Acest text nici nu incriminează evaziunea fiscală, ca infracțiune de sine stătătoare, și nici nu are drept consecință aplicarea pedepsei pentru această faptă penală, ci, în situația nerespectării obligațiilor privind modalitățile de plată între persoanele juridice, atrage sancționarea contravențională a acestora.

Așa fiind, textul art. 23 alin. (8) din Constituție, care prevede că "Celui reținut sau arestat i se aduc de îndată la cunoștință, în limba pe care o înțelege, motivele reținerii sau ale arestării, iar învinuirea, în cel mai scurt termen; învinuirea se aduce la cunoștință numai în prezența unui avocat, ales sau numit din oficiu", nu are incidență asupra prevederilor

art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 15/1996 , care stabilesc obligații a căror nerespectare atrage răspunderea contravențională, iar nu cea penală.

În ceea ce privește critica de neconstituționalitate referitoare la înfrângerea art. 24 din Constituție, Curtea constată că cel sancționat contravențional pentru nerespectarea obligațiilor prevăzute de

art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 15/1996

are dreptul de a formula contestație în fața instanțelor judecătorești împotriva măsurii sancționatorii contravenționale, prilej cu care își va putea exercita toate drepturile și se va bucura de toate garanțiile procesuale care îi asigură dreptul la apărare.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 15/1996

privind întărirea disciplinei financiar-valutare, excepție ridicată de Societatea Comercială "Inter-Design" - S.R.L. din Botoșani în Dosarul nr. 1.857/193/2008 al Judecătoriei Botoșani - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 14 octombrie 2008.