Decizia nr. 1188/2008
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 alin. (2) și (3) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 35/2008 13 martie 2008 (prevederi anume) pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Le…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Simona Ricu - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 9 alin. (2) și (3) din Legea nr. 35/2008
pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a
Legii administrației publice locale nr. 215/2001
și a
privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Uniunea Democrată Tătară și Naim Belgin în Dosarul unic nr. 12/C/2008 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă, cauză ce face obiectul Dosarului nr. 2.069D/2008 al Curții Constituționale.
La apelul nominal răspunde, pentru Uniunea Democrată Tătară, avocat Eugen Țintă-Vass, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind celălalt autor al excepției, domnul Naim Belgin, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 2.082D/2008, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 9 alin. (3) din Legea nr. 35/2008
pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a
Legii administrației publice locale nr. 215/2001
și a
privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Asociația Etnicilor Turci și Denis Sabit în Dosarul nr. 11/C/2008 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă.
La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției Asociația Etnicilor Turci, același avocat prezent și în cauza mai sus strigată, lipsind celălalt autor al excepției, domnul Denis Sabit, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Văzând identitatea parțială de obiect al celor două cauze, Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării.
Atât reprezentantul convențional al autorilor excepțiilor, cât și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu propunerea de conexare a cauzelor.
Curtea, în temeiul art. 14 și al
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 2.082D/2008 la Dosarul nr. 2.069D/2008, care a fost primul înregistrat la Curtea Constituțională.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul părții prezente, în vederea susținerii excepției de neconstituționalitate invocate. În esență, acesta a afirmat că dispozițiile
art. 9 alin. (2) și (3) din Legea nr. 35/2008
creează un cadru discriminatoriu între organizațiile minorităților naționale, datorită tratamentului favorabil de care se bucură organizațiile minorităților naționale reprezentate în Parlament în legislatura 2004-2008, care nu au de îndeplinit nicio o altă condiție pentru depunerea candidaturii la viitoarele alegeri, în detrimentul acelor organizații ale minorităților naționale care nu au avut o astfel de reprezentare în aceeași legislatură și care, pentru a-și depune candidatura pentru un mandat de parlamentar, trebuie să îndeplinească cele două condiții prevăzute de textele criticate, referitoare la caracterul de utilitate publică al respectivei organizații și la depunerea în termen de 30 de zile de la data stabilirii zilei alegerilor a unei liste de membri care să conțină un număr de cel puțin 15% din numărul total al cetățenilor declarați ca aparținând acelei minorități după ultimul recensământ. În opinia autorilor excepției, prima condiție menționată este, practic, imposibil de realizat, având în vedere că, la data adoptării
Legii nr. 35/2008 , nicio organizație aparținând minorităților naționale nu era declarată ca atare. În concluzie, textele de lege criticate contravin prevederilor art. 4, art. 37, art. 6 alin. (1) și art. 62 alin. (2) din Constituție, motiv pentru care se solicită admiterea excepției. Avocatul autorilor excepției depune în fiecare dintre cele două dosare note scrise având un conținut identic.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, deoarece textele de lege criticate nu încalcă normele fundamentale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
Prin încheierile din 20 octombrie 2008, pronunțate în Dosarul unic nr. 12/C/2008, respectiv în Dosarul nr. 11/C/2008, Tribunalul București - Secția a V-a civilă, respectiv Tribunalul București - Secția a III-a civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 9 alin. (2) și (3) din Legea nr. 35/2008
pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a
Legii administrației publice locale nr. 215/2001
și a
privind Statutul aleșilor locali, respectiv a dispozițiilor art. 9 alin. (3) din aceeași lege.
Excepțiile au fost ridicate de Uniunea Democrată Tătară și Naim Belgin, pe de o parte, și de Asociația Etnicilor Turci și Denis Sabit, pe de altă parte, în cauze având ca obiect soluționarea unor contestații formulate împotriva unor decizii ale Biroului Electoral Central prin care au fost respinse candidaturile la alegerile parlamentare din anul 2008 ale celor două organizații ale minorităților naționale.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, având un conținut asemănător, autorii acesteia arată că dispozițiile
art. 9 alin. (2) și (3) din Legea nr. 35/2008 , modificate prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2008 , încalcă dreptul minorităților de a fi reprezentate în Parlamentul României de către organizația dorită. Astfel, în timp ce pentru organizațiile reprezentate în Parlament nu există nicio condiție de fond necesară depunerii candidaturilor, în cazul organizațiilor nereprezentate în Parlament sunt impuse două condiții: utilitatea publică și depunerea în termen de 30 de zile de la data stabilirii zilei alegerilor a unei liste de membri care să conțină un număr de cel puțin 15% din numărul total al cetățenilor declarați ca aparținând acelei minorități după ultimul recensământ. Prin urmare, se creează o situație discriminatorie în favoarea organizațiilor minorităților reprezentate în Parlament la ultimele alegeri, chiar dacă este posibil ca acestea să nu mai reflecte, în prezent, voința majoritară a cetățenilor aparținând acelei minorități, în timp ce acele organizații care au capacitatea reală de a reprezenta interesul general al membrilor săi sunt împiedicate, datorită celor două condiții prevăzute de art. 9 alin. (2) și (3) din lege, să candideze pentru alegerile parlamentare.
Tribunalul București - Secția a V-a civilă, ca și Tribunalul București - Secția a III-a civilă, apreciază că textele de lege criticate nu pot fi considerate discriminatorii, excepția de neconstituționalitate fiind, prin urmare, neîntemeiată.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului apreciază că prevederile
art. 9 alin. (2) și (3) din Legea nr. 35/2008 , cu modificările și completările ulterioare, nu încalcă dispozițiile art. 4, art. 6 alin. (1), art. 16, art. 37 alin. (1) și ale art. 62 alin. (2) din Legea fundamentală, textele criticate fiind, așadar, constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 9 alin. (2) și (3) din Legea nr. 35/2008
pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a
Legii administrației publice locale nr. 215/2001
și a
privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 13 martie 2008. Alin.(3) al art. 9 din lege a fost modificat prin
art. I pct. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2008
privind modificarea și completarea titlului I al
pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a
Legii administrației publice locale nr. 215/2001
și a
privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 29 august 2008. Prin urmare, în prezent, textele de lege criticate au următorul conținut:
- Art. 9 alin. (2) și (3): "(2) Pot depune candidaturi organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Parlament.
(3) Pot depune candidaturi și alte organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale definite potrivit art. 2 pct. 29, legal constituite, care sunt de utilitate publică și care prezintă Biroului Electoral Central, în termen de 30 de zile de la data stabilirii zilei alegerilor, o listă de membri cuprinzând un număr de cel puțin 15% din numărul total al cetățenilor care, la ultimul recensământ, s-au declarat ca aparținând minorității respective."
- Art. 2 pct. 29, la care se face trimitere în alin. (3), are următoarea redactare: "minoritate națională - acea etnie care este reprezentată în Consiliul Minorităților Naționale;".
Autorii excepției consideră că textele de lege menționate încalcă, în ordinea invocării lor, prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1), raportat la art. 4, referitoare la interzicerea discriminării pe criterii de origine etnică, art. 37 alin. (1) privind dreptul de a fi ales, art. 6 alin. (1) privind dreptul la identitate și ale art. 62 alin. (2) referitoare la dreptul organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale de a fi reprezentate în Parlament.
Examinând criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a fi respinse, pentru cele ce se vor arăta în continuare.
În esență, autorii excepției consideră că cerințele prevăzute de
art. 9 alin. (2) și (3) din Legea nr. 35/2008
pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a
Legii administrației publice locale nr. 215/2001
și a
privind Statutul aleșilor locali împiedică participarea în cursa alegerilor parlamentare a acelor organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care la alegerile anterioare nu au fost reprezentate în Parlament. Textele de lege criticate impun în sarcina acestora îndeplinirea a două condiții: caracterul de utilitate publică al acelei organizații și depunerea în termen de 30 de zile de la data stabilirii zilei alegerilor a unei liste de membri care să conțină un număr de cel puțin 15% din numărul total al cetățenilor declarați ca aparținând acelei minorități după ultimul recensământ, condiții ce nu sunt prevăzute, în schimb, și pentru organizațiile minorităților reprezentate în Parlament la ultimele alegeri, acestea având dreptul neîngrădit de a participa la scrutinul electoral.
Curtea constată că întreaga argumentație a excepției de neconstituționalitate, întemeiată pe dispozițiile art. 4, art. 6 alin. (1), art. 16 alin. (1), art. 37 alin. (1) și art. 62 alin. (2) din Constituție, nu poate fi reținută.
Dispozițiile de lege criticate conțin norme care sunt în spiritul, și nu împotriva, atât al prevederilor constituționale ale art. 6 alin. (1), care recunosc și garantează dreptul la identitate al minorităților naționale, cât și ale art. 62 alin. (2), care legitimează participarea organizațiilor cetățenilor care aparțin minorităților naționale la alegerile parlamentare, în condițiile legii electorale. Or, atât condiția recunoașterii caracterului de utilitate publică al organizației respective, cât și cea a depunerii unor liste de membri însumând un număr de cel puțin 15 % din numărul total al cetățenilor declarați ca aparținând acelei minorități după ultimul recensământ sunt astfel de cerințe, reglementate prin legea organică în materie electorală. Stabilirea, prin lege, a condițiilor menționate nu contravine textelor constituționale invocate ca fiind încălcate, legiuitorul având competența exclusivă de a institui modalitățile și condițiile de funcționare a sistemului electoral, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție.
Textele criticate creează un regim special pentru organizațiile minorităților naționale, în măsură să justifice, prin condițiile impuse, reprezentarea reală a membrilor acestora în Parlament. Fixarea unui termen de 30 de zile de la data stabilirii zilei alegerilor în vederea prezentării la Biroul Electoral Central a unei liste de membri se justifică prin necesitatea ocrotirii interesului general al societății, referitor la organizarea și desfășurarea cu celeritate a procedurilor electorale.
Totodată, Curtea constată că textele legale supuse controlului de constituționalitate nu încalcă prevederile art. 16 alin. (1), raportat la art. 4 din Legea fundamentală, și, ca atare, nu pot fi considerate discriminatorii, câtă vreme legiuitorul a urmărit prin aceste reglementări să acorde și organizațiilor minorităților nereprezentate în Parlament posibilitatea să participe la alegeri, nu numai celor care, în baza voturilor obținute în alegeri, sunt deja reprezentate în Parlament.
Cât privește afirmațiile autorilor excepției, potrivit cărora este inechitabil ca organizațiile minorităților naționale reprezentate în Parlament să poată candida și pe viitor fără îndeplinirea niciunei alte condiții, deoarece acestea, în realitate, și-ar fi putut pierde, între timp, reprezentativitatea în rândul minorității respective, Curtea consideră că nici aceste susțineri nu pot fi reținute ca fiind întemeiate. Astfel, cum a statuat în jurisprudența sa în materie, de exemplu prin
Decizia nr. 146 din 15 martie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 11 aprilie 2005, "organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Parlament nu sunt privilegiate (...), întrucât acestea au îndeplinit condiții mult mai severe pentru a accede în Parlament". Totodată, dacă criteriile pe baza cărora acele organizații au obținut la ultimele alegeri un loc în Parlament nu sunt îndeplinite și la actualele alegeri, acest lucru va rezultă din votul alegătorilor.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 9 alin. (2) și (3) din Legea nr. 35/2008
pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea
pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a
Legii administrației publice locale nr. 215/2001
și a
privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Uniunea Democrată Tătară și Naim Belgin în Dosarul unic nr. 12/C/2008 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă și de Asociația Etnicilor Turci și Denis Sabit în Dosarul nr. 11/C/2008 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 6 noiembrie 2008.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.