Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 1056/2008

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. II din Legea nr. 173/2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în România

prezumat în vigoare

Data actului
14 octombrie 2008
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 804 din 2 decembrie 2008
Citat de
1 act
Citează
5 acte
Structură
0 articole · 11.212 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 173/2006 16 mai 2006 (prevederi anume) pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 214/1999 privind …

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. II din Legea nr. 173/2006

pentru modificarea și completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 214/1999

privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în România.

Excepția a fost ridicată de Petru Petcaș în Dosarul nr. 59/33/2008 al Curții de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal,

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 823D/2008, care are același obiect al excepției de neconstituționalitate.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă cu privire la cererea de amânare a judecății formulată de Ministerul Justiției.

Reprezentantul Ministerului Public se opune amânării judecății.

Curtea respinge cererea de amânare a judecății formulată de Ministerul Justiției.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea celor două dosare, având în vedere identitatea de obiect a excepțiilor de neconstituționalitate.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord ca aceste dosare să fie conexate.

Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 823D/2008 la Dosarul nr. 822D/2008, care este primul înregistrat.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, apreciind că prevederile de lege criticate sunt constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 28 februarie 2008, pronunțate în Dosarul nr. 59/33/2008 și în Dosarul nr. 60/33/2008, Curtea de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. II din Legea nr. 173/2006

pentru modificarea și completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 214/1999

privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în România.

Excepția a fost ridicată de Petru Petcaș și de instanța de judecată din oficiu.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât condiționează acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă de obligația de a solicita acordarea acesteia într-un anumit termen. În acest fel, prevederile de lege criticate restrâng în mod nejustificat exercitarea unui drept la reparații, prin instituirea unui termen limită de decădere pentru recunoașterea statutului de luptător în rezistența anticomunistă și obținerea pe cale de consecință a despăgubirilor cuvenite. Totodată, se arată că, spre deosebire de prevederile de lege criticate,

Decretul-lege nr. 118/1990

nu prevede niciun termen în care persoanele care au fost persecutate din motive politice de către dictatura comunistă să depună cereri pentru recunoașterea drepturilor lor.

Curtea de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal consideră excepția întemeiată. În acest sens, arată că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3), precum și principiului constituțional al egalității în drepturi, întrucât condiționează acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă de obligația de a solicita acordarea acesteia într-un anumit termen.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituțional. În acest sens, arată că, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că recunoașterea calității de luptător în rezistența anticomunistă, precum și acordarea drepturilor cuvenite acestora nu poate avea loc decât în cadrul unui termen stabilit de legiuitor, necesar pentru asigurarea securității raporturilor civile.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. II din Legea nr. 173/2006

pentru modificarea și completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 214/1999

privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 22 mai 2006.

Textul de lege criticat are următorul cuprins: "Se acordă un termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, în care persoanele condamnate sau supuse unei măsuri administrative abuzive ori, după decesul acestora, soțul sau rudele până la gradul al patrulea inclusiv pot depune cerere pentru constatarea calității de luptător în rezistența anticomunistă."

Dispozițiile constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 1 alin. (3) privind statul român de drept , art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Este invocată și încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată.

Astfel, instituirea unui termen înăuntrul căruia titularul unui drept subiectiv își poate exercita prerogativa conferită de lege nu contravine principiului egalității în drepturi, atât timp cât tuturor persoanelor vizate de ipoteza normei le este aplicabil același tratament juridic, fără privilegii și fără discriminări. Principiul egalității în drepturi presupune aplicarea unui tratament juridic egal persoanelor aflate în situații identice și impune totodată reguli diferite pentru persoane care se află în situații deosebite. Or, instituirea unui termen în cadrul căruia se poate valorifica un drept nu poate crea o stare de inegalitate, de discriminare între persoanele aflate în aceeași situație, cât timp acestea acționează în concordanță și cu respectarea dispozițiilor legii. Imposibilitatea exercitării dreptului are natura unei sancțiuni legale, fiind o consecință firească a nerespectării normelor juridice aplicabile.

În plus, așa cum a mai statuat Curtea în jurisprudența sa, de exemplu prin

Decizia nr. 466 din 20 septembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 962 din 31 octombrie 2005, recunoașterea calității de luptător în rezistența anticomunistă și acordarea drepturilor prevăzute de

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/1999

nu pot avea loc sine die. Stabilirea unui termen pentru exercitarea acestui drept este necesară pentru instituirea și menținerea stabilității și securității raporturilor juridice civile și a ordinii de drept, specifice unui stat democratic. Lipsa de diligență a titularului dreptului nu se poate constitui într-un argument pentru a susține încălcarea principiului nediscriminării între persoanele care își exercită dreptul subiectiv în limitele termenului prescris și cele care, ignorând prevederile legale, sunt în situația de a fi pierdut posibilitatea exercitării dreptului.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. II din Legea nr. 173/2006

pentru modificarea și completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 214/1999

privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în România, excepție ridicată de Petru Petcaș și de Curtea de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 59/33/2008 și Dosarul nr. 60/33/2008 ale acestei instanțe.

Definitivă și general obligatorie

Pronunțată în ședința publică din data de 14 octombrie 2008.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Maria Bratu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.