Decizia nr. 1057/2008
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 10/2001 8 februarie 2001 (prevederi anume) privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Antonia Constantin - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Leontina Drul în Dosarul nr. 318/26/2008 al Tribunalului Suceava Secția civilă.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.431D/2008, care are același obiect al excepției de neconstituționalitate.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea celor două dosare, având în vedere identitatea de obiect a excepțiilor de neconstituționalitate.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord ca aceste dosare să fie conexate.
Curtea, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.431D/2008 la Dosarul nr. 883D/2008, care este primul înregistrat.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin încheierile din 11 martie 2008 și din 8 mai 2008, pronunțate în Dosarul nr. 318/86/2008 și în Dosarul nr. 6.859/95/2007, Tribunalul Suceava - Secția civilă și Curtea de Apel Craiova - Secția civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Leontina Drul și Nicolae Gh. Ciocioi.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale privind garantarea și ocrotirea proprietății și celor privind accesul liber la justiție, întrucât acțiunea în revendicare este imprescriptibilă. Astfel, susțin aceștia, nici formularea cererii de restituire a unui imobil în baza
nu ar trebui limitată la 6 luni.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Tribunalul Suceava - Secția civilă și Curtea de Apel Craiova - Secția civilă apreciază excepția ca neîntemeiată.
Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale. Invocă în acest sens jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Examinând încheierile de sesizare, Curtea constată că, deși a fost sesizată de instanța de judecată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 , în realitate obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, în urma adoptării
Legii nr. 247/2005 , în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, având următorul cuprins: "Nerespectarea termenului de 6 luni*) prevăzut pentru trimiterea notificării atrage pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent."
Textele constituționale considerate ca fiind încălcat sunt cele ale art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 44 alin. (1) și (2) privind dreptul de proprietate privată.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele:
Prevederile
art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001
au mai format obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași texte constituționale, Curtea, prin mai multe decizii, statuând în sensul constituționalității acestor prevederi.
Astfel, prin
Decizia nr. 289 din 22 martie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 10 mai 2007, și
Decizia nr. 428 din 15 aprilie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 6 iunie 2008, Curtea a decis că recunoașterea sine die a posibilității persoanei interesate de a declanșa procedura de recuperare a imobilelor preluate abuziv de către stat ar fi fost de natură să genereze un climat de insecuritate juridică în domeniul proprietății imobiliare.
Potrivit dispozițiilor art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, exercitarea dreptului de proprietate trebuie să se facă în limitele legii. Legiuitorul este așadar competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea acestuia, instituind limitări rezonabile în valorificarea ca drept subiectiv garantat, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept.
Și, în fine, în ceea ce privește încălcarea dispozițiilor art. 21 din Constituție, Curtea a decis că prevederile art. 22 alin. (5) nu contravin acestui text constituțional, ci instituie norme procedurale pentru exercitarea dreptului, în conformitate cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, potrivit căruia procedura de judecată este prevăzută numai prin lege.
Atât considerentele, cât și soluțiile acestor decizii sunt valabile și în cauza de față, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Leontina Drul în Dosarul nr. 318/26/2008 al Tribunalului Suceava - Secția civilă și de Nicolae Gh. Ciocioi în Dosarul nr. 6.859/95/2007 al Curții de Apel Craiova - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie
Pronunțată în ședința publică din data de 14 octombrie 2008.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Maria Bratu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.