Decizia nr. 1248/2008

Articolul 11

alin. (2) lit. e) și g) din Legea nr. 35/2008 : "(2) Delimitarea colegiilor uninominale se face ținând cont de următoarele reguli: (...)

e) în municipiul București, colegiile uninominale nu trebuie să depășească limitele administrativ-teritoriale dintre cele 6 sectoare. În fiecare dintre sectoare se vor delimita colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputaților și pentru alegerea Senatului cu aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a), prevederile lit. g) urmând să fie aplicate pentru colegiile uninominale delimitate în interiorul fiecărui sector în parte; (...)

g) în cadrul unei circumscripții electorale, delimitarea colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaților și pentru alegerea Senatului se face astfel încât mărimea acestora, calculată în număr de locuitori, să fie de așa natură încât cel mai mare colegiu uninominal să fie, de regulă, cu cel mult 30% mai mare decât cel mai mic colegiu uninominal, în condițiile în care sunt respectate prevederile lit. a)-e)."

Articolul 12

alin. (1) și (2): "(1) Prima delimitare și numerotare a colegiilor uninominale va fi efectuată prin hotărâre a Guvernului, conform hotărârii unei comisii parlamentare speciale constituite pe baza proporționalității reprezentării parlamentare, în termen de maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu.

(2) Delimitarea și numerotarea colegiilor uninominale se actualizează de către Autoritatea Electorală Permanentă. Operațiunea de delimitare se actualizează anual în cazul în care au apărut modificări în structura, denumirea sau rangul unităților administrativ-teritoriale, precum și după fiecare recensământ al populației, cu cel puțin 12 luni înainte de alegerile parlamentare la termen, prin emiterea unei hotărâri a Autorității Electorale Permanente, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I."

Normele fundamentale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate sunt cele ale art. 16 "Egalitatea în drepturi", art. 37 "Dreptul de a fi ales", ale art. 62 alin. (1), potrivit cărora "Camera Deputaților și Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii electorale" și ale art. 115 alin. (6), conform cărora "Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică."

Examinând criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate, urmând a fi respinse pentru cele ce se vor arăta în continuare.

Din conținutul excepției de neconstituționalitate rezultă că autorul acesteia vizează, în principal, două aspecte de neconstituționalitate:

1. Primul aspect privește controlul de constituționalitate a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2008

și a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2008 , în integralitatea lor, prin raportare la prevederile art. 115 alin. (6) din Constituție. În acest sens, se susține că cele două acte normative, prin faptul că aduc modificări și completări, în principal,

Legii nr. 35/2008

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a

Legii administrației publice locale nr. 215/2001

și a

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, reglementează, în realitate, în materia drepturilor electorale, ceea ce norma fundamentală invocată interzice.

Potrivit art. 115 alin. (6) din Constituție: "Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică."

Curtea Constituțională a examinat recent o critică de neconstituționalitate asemănătoare celei formulate în prezentul dosar, cu prilejul soluționării, prin

Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008 , a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 32 alin. (1) și (2) din Legea nr. 35/2008

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a

Legii administrației publice locale nr. 215/2001

și a

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali. Cu privire la invocarea art. 115 alin. (6) din Constituție, Curtea a statuat prin decizia menționată că "se poate deduce că interdicția adoptării de ordonanțe de urgență este totală și necondiționată atunci când menționează că "nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale" și că "nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică". În celelalte domenii prevăzute de text, ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate dacă "afectează", dacă au consecințe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le conțin, au consecințe pozitive în domeniile în care intervin."

Prin aceeași decizie Curtea s-a referit și asupra conținutului noțiunii de "drepturi electorale", astfel cum aceasta este cuprinsă în art. 115 alin. (6) din Constituție, statuând: "Drepturile electorale formează o categorie distinctă între drepturile și libertățile cetățenilor. Deși drepturile electorale sunt cuprinse în sfera drepturilor și libertăților prevăzute de Constituție, legiuitorul constituant a înserat distinct, alături de acestea, în cuprinsul alin. (6) al art. 115 din Legea fundamentală, categoria drepturilor electorale pentru a sublinia că acestea se referă și la drepturile electorale menționate de legislația infraconstituțională. Alături de drepturile electorale fundamentale consacrate de Constituție se regăsesc și alte drepturi electorale reglementate prin lege (dreptul alegătorilor de a face întâmpinări împotriva omisiunilor, a înscrisurilor greșite sau a oricăror erori din Registrul electoral; dreptul alegătorilor de a verifica înscrierea în listele electorale, de a face întâmpinări împotriva omisiunilor, a înscrierilor greșite și a oricăror erori; dreptul alegătorilor de a face contestație cu privire la listele electorale; dreptul alegătorilor de a obține cartea de alegător; dreptul de contestare a candidaturilor; dreptul candidaților de a contesta operațiunile electorale; dreptul candidaților de a avea acces la mijloacele de informare în masă). Aceste drepturi sunt drepturi electorale procedurale ce țin de exercitarea drepturilor electorale fundamentale ale cetățenilor (dreptul de vot, dreptul de a fi ales, dreptul de a alege."

În ceea ce privește interdicția cuprinsă la art. 115 alin. (6) din Constituție, referitoare la "afectarea" drepturilor electorale pe calea ordonanțelor de urgență, Curtea a reținut, prin aceeași decizie, că această noțiune "trebuie examinată cu anumite nuanțări, în special în ce privește acele drepturi care sunt legate de organizarea și desfășurarea procesului electoral, ținând seama și de anumite realități practice", deoarece "în cadrul duratei procesului electoral, cuprinzând diverse faze, se impune o corelare a termenelor, în succesiunea lor, la care operațiunile electorale să se desfășoare." Cu privire la categoria drepturilor electorale, Curtea, cu acel prilej, a reținut numai sensul juridic al noțiunii "a afecta", sub diferite nuanțe, cum ar fi: "a suprima", "a aduce atingere", "a prejudicia", "a vătăma", "a leza", "a antrena consecințe negative".

Așadar, analizând, în acest context, dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2008 , Curtea constată că acestea nu aduc modificări de natură a afecta, a aduce prejudicii exercitării drepturilor electorale. Acestea conțin norme tehnice privind constituirea consiliilor locale, procedura pentru validarea alegerii primarului și a președintelui consiliului județean, reglementarea modului în care acesta participă la constituirea consiliului județean, precum și dispoziții prin care se instituie sau se modifică anumite termene, în scopul respectării calendarului electoral, în sensul corelării cu alte asemenea termene prevăzute de legislația în materie în vigoare. Cât privește modificarea

art. 11 alin. (2) lit. e) și g) din Legea nr. 35/2008 , Curtea observă că dispozițiile

art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2008

aduc lămuriri suplimentare, detaliate asupra modului de delimitare a colegiilor uninominale, fără a modifica însă voința legiuitorului.

Cât privește dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2008 , Curtea observă că și acestea cuprind norme referitoare la anumite operațiuni tehnice și termene specifice desfășurării procesului electoral, fără a se denatura intenția legiuitorului.

În plus, cele două acte normative criticate, așa cum se arată în preambulul lor, au fost adoptate în considerarea necesității "de a oferi comisiei parlamentare speciale, constituită pentru delimitarea colegiilor uninominale, posibilitatea efectivă de a realiza această delimitare în termenul prevăzut de lege", precum și în scopul "asigurării unui proces electoral coerent."

Curtea constată totodată că, potrivit art. 62 alin. (1) din Constituție, invocat, de altfel, ca fiind încălcat, "Camera Deputaților și Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii electorale." Or, potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală, sistemul electoral se reglementează prin lege organică, astfel că asupra

Legii nr. 35/2008 , lege organică ce reprezintă sediul materiei în domeniul exercitării drepturilor electorale, se poate reglementa și pe calea ordonanței de urgență, de vreme ce, așa cum s-a arătat, nu sunt afectate drepturile electorale.

În concluzie, Curtea nu poate reține ca fiind întemeiată critica de neconstituționalitate referitoare la nesocotirea normelor fundamentale ale art. 115 alin. (6), actele normative atacate fiind, sub acest aspect, constituționale.

2. Cel de-al doilea aspect de neconstituționalitate sesizat de autorul excepției vizează încălcarea principiului egalității votului, rezultat din prevederile art. 16, art. 37 și art. 62 alin. (1) din Constituție, deoarece, prin modificările aduse art. 11 alin. (2) lit. e) și g) și

art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 35/2008 , dispozițiile

art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2008

și ale

art. I pct. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2008

intervin în mod esențial asupra modalității de delimitare a co legiilor uninominale, reglementate inițial de Parlament prin Legea nr. 35/2008 , având drept consecință încălcarea drepturilor constituționale invocate.

Pentru a examina aceste critici de neconstituționalitate, Curtea apreciază că este util a se lua în considerare, pe de o parte, conținutul juridic al dispozițiilor art. 11 alin. (2) lit. e) și g) și ale

art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 35/2008 , în redactarea lor anterioară și, pe de altă parte, cuprinsul acestora în forma actuală, rezultată în urma intervenției legiuitorului delegat.

Astfel, în redactarea anterioară, textele de lege criticate aveau următorul conținut:

Articolul 11

alin. (2) lit. e) și g): "(2)Delimitarea colegiilor uninominale se face ținând cont de următoarele reguli: (...)

e) în municipiul București, colegiile uninominale nu trebuie să depășească limitele administrativ-teritoriale dintre cele 6 sectoare; (...)

g) în cadrul unei circumscripții electorale, delimitarea colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaților și pentru alegerea Senatului se face astfel încât mărimea acestora, calculată în număr de locuitori, să fie de așa natură încât cel mai mare colegiu uninominal să fie cu cel mult 30% mai mare decât cel mai mic colegiu uninominal, în condițiile în care sunt respectate prevederile lit. a)-e)."

Articolul 12

alin. (1) și (2): "(1) Prima delimitare a colegiilor uninominale va fi efectuată prin hotărâre a Guvernului, conform hotărârii unei comisii parlamentare speciale constituite pe baza proporționalității reprezentării parlamentare, în termen de maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu.

(2) Delimitarea colegiilor uninominale se actualizează de către Autoritatea Electorală Permanentă. Operațiunea de delimitare se actualizează după fiecare recensământ al populației, cu cel puțin 12 luni înainte de alegerile parlamentare la termen, prin emiterea unei hotărâri a Autorității Electorale Permanente, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I."

În urma modificărilor aduse, dispozițiile legale atacate au în prezent următoarea redactare:

Articolul 11

alin. (2) lit. e) și g): "(2) Delimitarea colegiilor uninominale se face ținând cont de următoarele reguli: (...)

e) în municipiul București, colegiile uninominale nu trebuie să depășească limitele administrativ-teritoriale dintre cele 6 sectoare. În fiecare dintre sectoare se vor delimita colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputaților și pentru alegerea Senatului cu aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a), prevederile lit. g) urmând să fie aplicate pentru colegiile uninominale delimitate în interiorul fiecărui sector în parte; (...)

g) în cadrul unei circumscripții electorale, delimitarea colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaților și pentru alegerea Senatului se face astfel încât mărimea acestora, calculată în număr de locuitori, să fie de așa natură încât cel mai mare colegiu uninominal să fie, de regulă, cu cel mult 30% mai mare decât cel mai mic colegiu uninominal, în condițiile în care sunt respectate prevederile lit. a)-e)."

Prevederile art. 11 alin. (1) lit. a), la care face trimitere art. 11 alin. (2) lit. e), conțin următoarele: "(1) În cadrul fiecăreia dintre cele 43 de circumscripții electorale se constituie colegii uninominale pe baza normei de reprezentare, după cum urmează:

a) numărul colegiilor uninominale pentru Camera Deputaților, respectiv pentru Senat se determină prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripții electorale la normele de reprezentare prevăzute la art. 5 alin. (2) și (3), la care se adaugă un colegiu de deputat, respectiv de senator pentru ceea ce depășește jumătatea normei de reprezentare, fără ca numărul colegiilor de deputat dintr-o circumscripție electorală să fie mai mic de 4, iar cel de senator, mai mic de 2."

Articolul 11

alin. (2) lit. a)-d), la care se face trimitere în alin. (2) lit. g) al aceluiași articol, prevede următoarele: "(2) Delimitarea colegiilor uninominale se face ținând cont de următoarele reguli:

a) o circumscripție electorală poate fi compusă numai din colegii uninominale întregi;

b) teritoriul cuprins de un colegiu uninominal trebuie să se afle pe teritoriul unuia și aceluiași județ sau al municipiului București;

c) pe teritoriul unei localități pot fi delimitate, de regulă, doar colegii uninominale întregi;

d) un colegiu uninominal poate cuprinde, de regulă, una sau mai multe localități întregi."

Articolul 12

alin. (1) și (2), criticat: "(1) Prima delimitare și numerotare a colegiilor uninominale va fi efectuată prin hotărâre a Guvernului, conform hotărârii unei comisii parlamentare speciale constituite pe baza proporționalității reprezentării parlamentare, în termen de maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului titlu.

(2) Delimitarea și numerotarea colegiilor uninominale se actualizează de către Autoritatea Electorală Permanentă. Operațiunea de delimitare se actualizează anual în cazul în care au apărut modificări în structura, denumirea sau rangul unităților administrativ-teritoriale, precum și după fiecare recensământ al populației, cu cel puțin 12 luni înainte de alegerile parlamentare la termen, prin emiterea unei hotărâri a Autorității Electorale Permanente, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I."

În opinia autorului excepției, inserarea sintagmei "de regulă" în cuprinsul art. 11 alin. (2) lit. g) are consecințe grave în ceea ce privește delimitarea, în funcție de numărul de locuitori, a colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, în sensul încălcării principiului exercitării dreptului de vot în condiții democratice și de egalitate.

Mai întâi, Curtea reține că, potrivit art. 62 alin. (1) din Constituție, votul este universal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii electorale. Or, s-a arătat deja că atât

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2008 , cât și

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2008

respectă condițiile prevăzute de art. 115 alin. (6) din Constituție, referitoare la reglementarea pe calea ordonanței de urgență în domeniul drepturilor electorale. Prin urmare, legea electorală o constituie

Legea nr. 35/2008 , cu modificările și completările ulterioare.

Curtea constată apoi că dispozițiile

art. 11 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 35/2008

se aplică "în condițiile în care sunt respectate prevederile lit. a)-e)", texte ce conțin reguli generale referitoare la modalitatea de stabilire a circumscripțiilor electorale și de delimitare a colegiilor uninominale. Prin coroborarea textelor de lege rezultă că dispozițiile art. 11 alin. (2) lit. g), în actuala redactare, nu pot avea drept consecință deturnarea voinței inițiale a legiuitorului, care este menținută, în principiu, prin aplicarea normelor la care se face trimitere în textul de lege criticat. De altfel, semnificația egalității votului, garantată de art. 62 alin. (1), coroborat cu art. 16 alin. (1) din Constituție, are o dublă accepțiune, și anume aceea potrivit căreia fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea unui deputat, respectiv senator și că valoarea unui vot este aceeași. În acest sens, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin

Decizia nr. 2 din 30 iunie 1992 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 16 iulie 1992.

Totodată, Curtea constată că expresia "de regulă" a fost utilizată în cuprinsul

Legii nr. 35/2008

în forma sa inițială, reflectând de la bun început chiar intenția Parlamentului, la momentul adoptării legii și fără a fi deci o inovație a legiuitorului delegat. Un astfel de exemplu este art. 11 alin. (2) lit. c) și d), care reglementează regulile pentru delimitarea colegiilor uninominale astfel: "c) pe teritoriul unei localități pot fi delimitate, de regulă, doar colegii uninominale întregi; d) un colegiu uninominal poate cuprinde, de regulă, una sau mai multe localități întregi;". Așadar, legiuitorul însuși a avut în vedere relativitatea delimitării colegiilor uninominale, astfel încât repartizarea populației să se încadreze în anumite limite minimale, respectiv maximale și prin aceasta să se asigure reprezentarea tuturor colegiilor în Parlament. Relevante în acest sens sunt prevederile

art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 35/2008 , care dispun: "(1) În cadrul fiecăreia dintre cele 43 de circumscripții electorale se constituie colegii uninominale pe baza normei de reprezentare, după cum urmează: a) numărul colegiilor uninominale pentru Camera Deputaților, respectiv pentru Senat se determină prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripții electorale la normele de reprezentare prevăzute la art. 5 alin. (2) și (3), la care se adaugă un colegiu de deputat, respectiv de senator pentru ceea ce depășește jumătatea normei de reprezentare, fără ca numărul colegiilor de deputat dintr-o circumscripție electorală să fie mai mic de 4, iar cel de senator, mai mic de 2;".

În plus, Curtea observă că, prin

Decizia nr. 305 din 12 martie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 20 martie 2008, instanța de contencios constituțional a statuat că "delimitarea colegiilor uninominale nu este decât o operațiune tehnică la a cărei realizare participă o comisie parlamentară, ale cărei opțiuni vor fi reglementate printr-o hotărâre a Guvernului. Ca atare, delimitarea colegiilor electorale nu poate fi confundată cu sistemul electoral, ale cărui elemente sunt stabilite prin lege. Organizarea și executarea acestei legi se fac prin hotărâri ale Guvernului, în temeiul art. 108 alin. (2) din Constituție."

Prin urmare, nu se poate reține critica de neconstituționalitate potrivit căreia prevederile art. 11 alin. (2) lit. e) și g) și ale

art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 35/2008 , astfel cum au fost modificate prin

art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2008 , respectiv

art. I pct. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2008 , contravin prevederilor art. 16 alin. (1), art. 37 și ale art. 62 alin. (1) din Constituție. Mai mult, textele de lege criticate nu privesc dreptul de a fi ales, așa cum acesta este reglementat de art. 37 din Legea fundamentală, astfel că aceste norme fundamentale invocate nu au incidență în cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (2) lit. e) și g) și ale

art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 35/2008

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a

Legii administrației publice locale nr. 215/2001

și a

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, precum și a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2008

pentru modificarea și completarea

Legii administrației publice locale nr. 215/2001

și a

Legii nr. 334/2006

privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, precum și pentru modificarea

Legii nr. 35/2008

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a

Legii administrației publice locale nr. 215/2001

și a

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali și a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2008

privind modificarea și completarea titlului I al

Legii nr. 35/2008

pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea

Legii nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a

Legii administrației publice locale nr. 215/2001

și a

Legii nr. 393/2004

privind Statutul aleșilor locali, în integralitatea lor, excepție ridicată de Partidul România Mare în Dosarul nr. 5.446/2/2008 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 18 noiembrie 2008.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Claudia-Margareta Krupenschi

OPINIE SEPARATĂ

privind soluția de respingere a excepției

de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. III din Ordonanța de urgență a

Guvernului nr. 66/2008 și a dispozițiilor

art. I pct. 11 din Ordonanța de urgență

a Guvernului nr. 97/2008

Cu privire la această excepție pe care o consider întemeiată, mă voi referi punctual asupra câtorva chestiuni legate de posibilitatea Guvernului de a emite ordonanțe de urgență în domeniul drepturilor electorale, astfel:

O primă chestiune este tocmai lămurirea noțiunii de "a afecta", noțiune folosită de legiuitorul constituant în art. 115 alin. (6) din Constituția României.

Potrivit textului folosit de legiuitorul constituant "Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietatea publică".

Este evident că noțiunea de "a afecta" trebuie lămurită în mod firesc și natural sub "aspect juridic" și nu sub aspect literal.

Curtea Constituțională s-a mai pronunțat prin

Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008

asupra acestui aspect, statuând că sensul juridic al noțiunii de "a afecta" este acela de "a suprima", "a aduce atingere", "a prejudicia", "a vătăma", "a leza", "a antrena consecințe negative", cu privire la categoria drepturilor electorale.

Apreciez că această interpretare ocolește tocmai sensul juridic al noțiunii de "a afecta" lăsând să se înțeleagă că ori de câte ori, prin ordonanță de urgență, se îmbunătățește regimul drepturilor electorale, respectiva ordonanță de urgență este constituțională și, ori de câte ori prin ordonanță de urgență se restrânge, se vătămează, se lezează etc. regimul drepturilor electorale, respectiva ordonanță de urgență este neconstituțională, ceea ce reprezintă un paradox din cel puțin două motive esențiale:

a) cine apreciază, de exemplu, că delimitarea colegiilor uninominale care, potrivit

art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2008

și

art. I pct. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2008 , se face astfel încât "mărimea acestora, calculată în număr de locuitori, să fie de așa natură încât cel mai mare colegiu uninominal să fie, de regulă, cu cel mult 30% mai mare decât cel mai mic colegiu uninominal", reprezintă o îmbunătățire a regimului drepturilor electorale sau, dimpotrivă, textul modificat aduce o restrângere, o vătămare, a regimului acestor drepturi, text statuat expres în conținutul

Legii nr. 35/2008

art. 11 lit. g), potrivit căruia "delimitarea colegiilor uninominale se face astfel încât cel mai mare colegiu uninominal să fie cu cel mult 30% mai mare decât cel mai mic colegiu uninominal"?;

b) cum explicăm noțiunea de "a afecta" când este vorba de regimul instituțiilor fundamentale ale statului; putem aprecia și de această dată că regimul instituțiilor fundamentale ale statului este susceptibil de vătămare, de lezare etc., prin ordonanță de urgență a Guvernului?

Este evident că în privința regimului instituțiilor fundamentale ale statului nu putem vorbi de o lezare, vătămare, suprimare etc., respectiv de o îmbunătățire pe calea unei ordonanțe de urgență a Guvernului, ci doar de o modificare a acestuia. Prin urmare, sintagma "a afecta", trebuie explicată prin raportare la adevăratul sens juridic, acela de "a modifica".

Este de altfel și sensul dorit de legiuitorul constituant prin interzicerea Guvernului de a legifera și în domeniul drepturilor electorale alături de domeniul legilor constituționale.

Prin dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție, legiuitorul constituant a dorit în realitate să își păstreze exclusivitatea legiferării în domeniile enumerate, iar prevederea constituțională este perfect logică, având în vedere tocmai importanța deosebită a acestor domenii.

Niciun moment legiuitorul constituant nu a intenționat să lase Guvernului libertatea de a aprecia asupra dispozițiilor din legile organice care reglementează aceste domenii și de a opera modificări asupra acestora.

De altfel, potrivit art. 115 alin. (4) din Constituție, Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare "a căror reglementare nu poate fi amânată", ceea ce presupune fie inexistența reglementării (un vid de reglementare), fie o insuficientă reglementare; în niciun caz ordonanța de urgență nu se justifică atunci când Guvernul intenționează să modifice o prevedere expresă a legii, pentru că astfel s-ar încălca în mod flagrant dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora: "Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării." De altfel, potrivit art. 115 alin. (4) din Constituție, Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare "a căror reglementare nu poate fi amânată", ceea ce presupune fie inexistența reglementării (un vid de reglementare), fie o insuficientă reglementare; în niciun caz ordonanța de urgență nu se justifică atunci când Guvernul intenționează să modifice o prevedere expresă a legii, pentru că astfel s-ar încălca în mod flagrant dispozițiile art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora: "Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării."

Este de reținut că

Legea nr. 35/2008

a fost adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului, fiind prin urmare creația acestuia, legea fiind însă supusă controlului parlamentar.

Prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2008

și

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2008

se modifică tocmai textele de lege care au fost adoptate prin procedura asumării răspunderii Guvernului, scăpând astfel de sub acest control, încălcând în mod flagrant prevederile art. 16 alin. (1) din Constituția României, potrivit cărora: "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări", prevederile art. 62 alin. (1), potrivit cărora: "Camera Deputaților și Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii electorale", și prevederile art. 62 alin. (3), potrivit cărora: "Numărul deputaților și al senatorilor se stabilește prin legea electorală, în raport cu populația țării".

Sunt încălcate, de asemenea, și prevederile art. 115 alin. (6) din Constituție, care interzic adoptarea ordonanței de urgență a Guvernului care să afecteze ori să modifice drepturile electorale, privite atât ca drepturi fundamentale prevăzute ca atare de dispozițiile art. 36, 37 și 38 din Constituția României, cât și ca alte drepturi electorale.

De altfel, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat în această materie prin

Decizia nr. 544 din 28 iunie 2006 , când a soluționat excepția de neconstituționalitate a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2006

privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, excepție ridicată direct de Avocatul Poporului în temeiul art. 146 lit. d) teza a doua din Constituție, statuând, pe de o parte, că "prin rolul său, Curtea de Conturi face parte din instituțiile fundamentale ale statului"*1) și, pe de altă parte, că "reglementarea organizării și funcționării Curții de Conturi prin ordonanța de urgență a Guvernului contravine prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituție, conform cărora ordonanțele de urgență ale Guvernului nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului".

-----

*1) Instituția Curții de Conturi este de altfel reglementată din punct de vedere constituțional prin art. 140 din actuala Constituție a României.

Din cuprinsul acestei decizii a Curții Constituționale se desprinde concluzia că interpretarea corectă a sintagmei "nu pot afecta" are sensul de a nu modifica într-un fel sau altul regimul juridic al instituțiilor fundamentale ale statului, în caz contrar nu s-ar putea explica noțiunea de "a afecta" prin lezare, vătămare, prejudiciere, suprimare etc. a regimului juridic al acestor instituții.

O a doua chestiune ce trebuie clarificată privește noțiunea de drepturi electorale.

Se admite, pe de o parte, că drepturile electorale de care face vorbire art. 115 alin (6) din Constituție sunt în primul rând drepturile fundamentale prevăzute ca atare de dispozițiile art. 36, 37 și 38 din Constituția României.

Pe de altă parte, Curtea a admis prin

Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008

că, pe lângă drepturile fundamentale, legea are în vedere și alte drepturi electorale, cum ar fi: dreptul alegătorilor de a face întâmpinări împotriva omisiunilor, a înscrisurilor greșite sau a oricăror erori din Registrul electoral, dreptul alegătorilor de a face contestații cu privire la listele electorale, dreptul candidaților de a avea acces la mijloacele de informare în masă etc., dar, în opinia Curții, acestea reprezintă drepturi electorale procedurale ce țin de exercitarea drepturilor electorale fundamentale ale cetățenilor (dreptul de vot, dreptul de a fi ales, dreptul de a alege), astfel încât reglementarea acestora pe calea ordonanței de urgență nu ar afecta drepturile electorale fundamentale.

Curtea a mai reținut în această decizie că noțiunea "afectare" "trebuie examinată cu anumite nuanțări, în special în ce privește acele drepturi care sunt legate de organizarea și desfășurarea procesului electoral, ținând seama și de anumite realități practice", deoarece, "în cadrul duratei procesului electoral, cuprinzând diverse faze, se impune o corelare a termenelor, în succesiunea lor, la care operațiunile electorale să se desfășoare".

Dar, oare, modificarea marjei de fluctuație stabilite de legiuitor în cuprinsul

art. 11 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 35/2008

ca fiind de maximum 30% a fost dictată de necesitatea "corelării termenelor, în succesiunea lor, la care operațiunile electorale să se desfășoare"?

Apreciez că modificarea marjei de fluctuație stabilită inițial de legiuitor în cuprinsul

art. 11 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 35/2008

nu are nicio legătură cu corelarea unor termene în procesul electoral, ci, dimpotrivă, modifică în mod nepermis chiar voința Parlamentului, exprimată expres în cuprinsul textului modificat.

Cu referire la distincția care se face între drepturile materiale și drepturile procedurale, trebuie făcută precizarea că, în orice democrație constituțională, însuși dreptul material este afectat în condițiile în care normele procedurale restrâng posibilitatea exercitării acestuia și, în consecință, cele două categorii de norme juridice (de drept material și de drept procesual) trebuie să coexiste și să fie aplicate într-o corelație perfectă.

Iată de ce apreciez că indiferent de încadrarea normei de drept într-o categorie sau alta (drept material sau drept procesual) acțiunea asupra acesteia prin ordonanța de urgență a Guvernului în domeniile enunțate de art. 115 alin. (6) din Constituție nu este permisă.

Însă, chiar și în ipoteza în care s-ar admite că modificarea pe calea ordonanței de urgență a Guvernului este permisă în privința așa-numitelor drepturi electorale procedurale, vom observa că, în cauza supusă controlului de constituționalitate, introducerea prin ordonanța de urgență a Guvernului a sintagmei "de regulă", în cuprinsul art. 11 alin. (2) lit. g) din lege, contravine regulii constituționale privind egalitatea votului, care semnifică, pe de o parte, că fiecare alegător are dreptul la un vot pentru alegerea unui deputat și, respectiv, senator, iar pe de altă parte, că puterea fiecărui vot trebuie să fie egală, așa cum de altfel, corect, susține și Avocatul Poporului în punctul de vedere transmis Curții cu privire la această excepție.

Tot astfel nu poate fi acreditată ideea că, din punct de vedere matematic, votul nu poate fi egal din moment ce legiuitorul, la adoptarea

Legii nr. 35/2008 , plecând de la realitățile existente, a creat o marjă de manevră în cuprinsul art. 11 alin. (2) lit. g), statuând că "în cadrul unei circumscripții electorale, delimitarea colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaților și pentru alegerea Senatului se face astfel încât mărimea acestora, calculată la număr de locuitori, să fie de așa natură încât cel mai mare colegiu uninominal să fie cu cel mult 30% mai mare decât cel mai mic colegiu uninominal".

Așadar, legiuitorul a înțeles că nu se pot delimita colegiile uninominale în mod absolut egal din punct de vedere matematic și prin urmare a oferit posibilitatea legală ca numărul de alegători din fiecare colegiu uninominal să varieze într-o marjă de maximum 30%, apreciind că în cadrul acestei marje pot fi îndeplinite și cerințele prevăzute de art. 11 alin. (2) lit. a)-d), la care se face trimitere în alin. (2) lit. g) al aceluiași articol.

De altfel, atunci când legiuitorul a intenționat să folosească sintagma "de regulă", a făcut-o chiar în cuprinsul art. 11 alin. (2) lit. c): "pe teritoriul unei localități pot fi delimitate, de regulă, doar colegii uninominale întregi", și lit. d): "un colegiu uninominal poate cuprinde, de regulă, una sau mai multe localități întregi", oferind posibilitatea ca de la regula delimitării de colegii uninominale întregi pe teritoriul unei localități să se poată deroga - art. 11 alin. (2) lit. c) -, ca și de la regula includerii în cadrul unui colegiu uninominal a unora sau mai multor localități întregi - art. 11 alin. (2) lit. d).

Posibilitatea derogării de la regulile instituite prin art. 11 alin. (2) lit. c) și d) a fost avută în vedere de legiuitor tocmai pentru a putea fi garantată respectarea regulii impuse de art. 11 alin. (2) lit. g) din lege, potrivit căreia, "în cadrul unei circumscripții electorale, delimitarea colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaților și pentru alegerea Senatului se face astfel încât mărimea acestora, calculată în număr de locuitori, să fie de așa natură încât cel mai mare colegiu uninominal să fie, de regulă, cu cel mult 30% mai mare decât cel mai mic colegiu uninominal, în condițiile în care sunt respectate prevederile lit. a)- e)", încât concluzia ce se desprinde este că legiuitorul nu a dorit ca de la această regulă să se poată deroga.

A veni printr-o ordonanța de urgență a Guvernului și a statua că de la această marjă (destul de largă) se mai poate deroga reprezintă o înfrângere a voinței Parlamentului ca unică autoritate legiuitoare a țării, care încalcă prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție.

În sfârșit, întrucât în cele două ordonanțe de urgență se regăsesc și alte prevederi neconstituționale, Curtea ar fi trebuit să procedeze la analizarea acestora în ansamblu și să facă aplicațiunea

art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 .