Decizia nr. 1160/2008
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 282^1 din Codul de procedură civilă
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Simona Ricu - procuror
Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 282^1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Mihai Burlacu și Romelia Burlacu în Dosarul nr. 1.476/105/2008 al Tribunalului Prahova - Secția civilă și de Marian Ispas în Dosarul nr. 919/116/2008 al Tribunalului Călărași.
La apelul nominal se prezintă apărătorul autorilor excepției Mihai Burlacu și Romelia Burlacu, avocatul Adrian Georgescu, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în dezbatere problema conexării celor două dosare înregistrate pe rolul său, având în vedere identitatea de obiect a excepțiilor de neconstituționalitate.
Avocatul prezent nu se opune conexării.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază ca fiind întrunite condițiile conexării dosarelor.
Reținând identitatea de obiect, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , Curtea dispune conexarea Dosarului nr. 1.571D/2008 la Dosarul nr. 1.223D/2008, care este primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, avocatul autorilor excepției susține că textul de lege criticat creează inegalități între cetățeni pe baza criteriului economic. În condițiile în care obiectul litigiului îl constituie un bun imobil aflat într-o anumită arie geografică a țării, a cărui valoare diferă de valoarea aceluiași bun aflat într-o altă zonă a teritoriului național, rezultă că procedura de judecată și competența instanței care soluționează căile de atac depind de locația bunului, împrejurare ce determină aplicarea neunitară a dispozițiilor procesual civile și încălcarea prevederilor constituționale referitoare la o justiție unică, imparțială și egală pentru toți.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența constantă a Curții în această materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 24 aprilie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 1.476/105/2008 al Tribunalului Prahova - Secția civilă, și prin Încheierea din 2 iunie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 919/116/2008 al Tribunalului Călărași, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 282^1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Mihai Burlacu și Romelia Burlacu, respectiv de Marian Ispas.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că textul de lege criticat contravine prevederilor constituționale referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor și accesul liber la justiție, întrucât, în funcție de valoarea obiectului material al cererii de chemare în judecată, unele persoane beneficiază de 3 grade de jurisdicție, iar altele doar de două grade. Astfel, împrejurarea că valoarea bunului este mai mică de un miliard de lei vechi determină restrângerea dreptului părților de a beneficia de calea de atac a apelului și creează discriminări între persoane aflate în situații similare.
Tribunalul Prahova - Secția civilă și Tribunalul Călărași apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.
În conformitate cu dispozițiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanță cu dispozițiile constituționale invocate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 282^1 din Codul de procedură civilă, dispoziții care au următorul conținut:
"Nu sunt supuse apelului hotărârile judecătorești date în primă instanță în cererile introduse pe cale principală privind pensii de întreținere, litigii al căror obiect are o valoare de până la 1 miliard lei inclusiv, atât în materie civilă, cât și în materie comercială, acțiunile posesorii, precum și cele referitoare la înregistrările în registrele de stare civilă, luarea măsurilor asigurătorii și în alte cazuri prevăzute de lege.
Hotărârile instanțelor judecătorești prin care se soluționează plângerile împotriva hotărârilor autorităților administrației publice cu activitate jurisdicțională și ale altor organe cu astfel de activitate nu sunt supuse apelului, dacă legea nu prevede altfel."
Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1), care consacră egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 21 alin. (1) și (3), referitoare la accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității textului de lege criticat, de exemplu prin
Decizia nr. 226/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 7 iunie 2004. Cu acel prilej Curtea a apreciat că acest text de lege nu conține nicio dispoziție discriminatorie, regimul juridic diferit fiind determinat de deosebirea de situații, care impune soluții legislative diferite în vederea asigurării celerității soluționării cauzelor aflate pe rolul instanțelor. Așa fiind, cu privire la încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, în măsura în care reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, critica cu un atare obiect nu este întemeiată.
Pe de altă parte, Curtea a considerat că instituirea unor reguli speciale privind exercitarea căilor de atac nu contravine, așa cum susține autorul excepției de neconstituționalitate, prevederilor constituționale cuprinse în art. 21 privind accesul liber la justiție, atâta timp cât, potrivit celor prevăzute de art. 282^1 din Codul de procedură civilă, părților interesate le este asigurată posibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva hotărârii judecătorești considerate defavorabilă.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în această decizie își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 282^1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Mihai Burlacu și Romelia Burlacu în Dosarul nr. 1.476/105/2008 al Tribunalului Prahova - Secția civilă și de Marian Ispas în Dosarul nr. 919/116/2008 al Tribunalului Călărași.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din 6 noiembrie 2008.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihaela Senia Costinescu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.