Decizia nr. 1342/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Mihaela Ionescu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 5 alin. (1) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Dumitru Buzatu în Dosarul nr. 2.071.3/215/2007 al Tribunalului Dolj - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale cu privire la textul de lege criticat.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 27 iunie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 2.071.3/215/2007, Tribunalul Dolj - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 5 alin. 1 din titlul XIII al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente. Excepția a fost ridicată de Dumitru Buzatu într-o cauză ce are ca obiect judecarea recursului formulat de acesta împotriva unei sentințe civile prin care s-a constatat nulitatea absolută a ordinului prefectului privind stabilirea dreptului de proprietate privată asupra unor terenuri.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că înlăturarea căii de atac a apelului în procesele funciare contravine art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, întrucât creează o discriminare nejustificată între persoanele care sunt părți în astfel de procese, pe de o parte, și cele care sunt părți în celelalte categorii de litigii în materia proprietății, decurgând din aplicarea dreptului comun ori din aplicarea

Legii nr. 10/2001 , pe de altă parte. Astfel, prima categorie de persoane beneficiază numai de două grade de jurisdicție, cu toate că procesele funciare sunt la fel de complexe ca și celelalte categorii de litigii în materia restituirii proprietății. Arată că se restrâng în mod arbitrar drepturile procesuale ale persoanelor implicate în procesele funciare, respectiv dreptul de exercitare efectivă a căilor de atac, fapt ce contravine și dispozițiilor art. 53 din Constituție. Susține că, pentru aceleași considerente, dispozițiile de lege criticate contravin și prevederilor art. 124 alin. (2) din Legea fundamentală. Consideră că prevederile

art. 5 alin. (1) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005

contravin și prevederilor art. 21 din Constituție prin faptul că liberul acces la justiție și dreptul la un proces echitabil sunt incompatibile cu înlăturarea fazei procesuale a apelului.

Tribunalul Dolj - Secția civilă apreciază că

art. 5 alin. (1) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005

este constituțional, fiind în acord cu principiile egalității și accesului liber la justiție, consacrate de Legea fundamentală. Totodată, arată că art. 126 alin. (2) și art. 129 din Constituție atribuie exclusiv legiuitorului stabilirea competenței și procedurii de judecată, inclusiv de exercitare a căilor de atac.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile

art. 5 alin. (1) din titlul XIII al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente sunt constituționale. Arată că prevederile criticate nu contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1) și (2), art. 53 și art. 124 alin. (2), ci sunt în deplină concordanță cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalități particulare de exercitare a drepturilor procedurale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Prin încheiere instanța de judecată a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) din titlul XIII "Accelerarea judecăților în materia restituirii proprietăților funciare" al

Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005. Curtea observă însă că, așa cum rezultă din motivarea excepției, autorul acesteia critică doar prevederile

art. 5 alin. (1) teza întâi din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 , ce au următorul conținut: "Hotărârile pronunțate de instanțele judecătorești în procesele funciare în primă instanță sunt supuse numai recursului."

Autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 21 alin. (1) și (2) relative la accesul liber la justiție, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 124 alin. (2) potrivit căruia justiția este unică, imparțială și egală pentru toți. Totodată, consideră că textele de lege criticate contravin și prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, relative la dreptul la un proces echitabil.

În esență, critica de neconstituționalitate constă în faptul că înlăturarea fazei procesuale a apelului în procesele funciare este de natură a încălca atât dispozițiile constituționale invocate, cât și dispozițiile privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile criticate sunt norme de procedură potrivit cărora hotărârile pronunțate de instanțele judecătorești în procesele funciare în primă instanță sunt supuse numai recursului. Curtea constată că prin

Decizia nr. 416 din 10 aprilie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 1 mai 2008, s-a mai pronunțat asupra prevederilor criticate, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale invocate, statuând că acestea sunt constituționale.

În acest sens, Curtea a reținut că Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței tuturor căilor de atac, ci statuează principial în art. 129 că, "împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii", iar art. 126 alin. (2) din Constituție prevede că stabilirea competenței instanțelor judecătorești și a procedurii de judecată este prevăzută prin lege. De altfel, Curtea a statuat, în mod constant, că accesul liber la justiție nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate căile de atac. Așa fiind, Curtea a constatat că textul de lege criticat nu contravine dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (2), ale art. 53 și ale art. 124 alin. (2) din Legea fundamentală.

De asemenea, Curtea a reținut că prevederile criticate nu instituie privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare, așa încât acestea sunt în acord cu principiul egalității în drepturi a cetățenilor.

Deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice schimbarea jurisprudenței Curții, cele statuate anterior își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru aceleași considerente, textul de lege criticat nu contravine nici prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 5 alin. (1) teza întâi din titlul XIII al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Dumitru Buzatu în Dosarul nr. 2.071.3/215/2007 al Tribunalului Dolj - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 9 decembrie 2008.