Decizia nr. 1390/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent-șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 323 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Stan R. Radu din orașul Voluntari în Dosarul nr. 2.257/98/2008 (număr în format vechi 1.558/2008) al Tribunalului Ialomița - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 18 august 2008, pronunțată în Dosarul nr. 2.257/98/2008 (număr în format vechi 1.558/2008), Tribunalul Ialomița - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 323 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Stan R. Radu din orașul Voluntari.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că pentru cazurile de revizuire prevăzute la art. 323 pct. 1, 2, și 3 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora cererea de revizuire a unei hotărâri judecătorești se judecă de aceeași instanță care a pronunțat-o și, mai cu seamă, de către judecătorii care au făcut parte din completul de judecată care a pronunțat hotărârea atacată cu revizuire, sunt încălcate dispozițiile art. 21 alin. (3) din Constituție privind dreptul la un proces echitabil, întrucât: o hotărâre definitivă are autoritate de lucru judecat și pentru judecătorul care a pronunțat-o; judecătorul este și trebuie să fie independent, imparțial și stăpân pe hotărârea definitivă pe care el însuși a pronunțat-o; principiul egalității părților în fața justiției presupune că judecarea pricinilor trebuie să se realizeze potrivit acelorași reguli procedurale sau, altfel spus, legile de procedură sunt aceleași pentru toți împricinații. Drept urmare, controlul de legalitate al unei hotărâri trebuie să se facă numai de către o instanță superioară în grad celei care a pronunțat-o.

Tribunalul Ialomița - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este nefondată, sens în care invocă Decizia nr. II din 15 ianuarie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile unite, prin care s-a stabilit că judecătorul învestit cu soluționarea căii de atac a revizuirii "poate fi pus în situația de a-și evalua propria hotărâre sub un aspect cu privire la care și-a exprimat deja opinia, caz în care pentru a se asigura imparțialitatea acesta se poate abține sau poate fi recuzat".

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale, invocând Decizia nr. II din 15 ianuarie 2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2),

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției îl reprezintă prevederile art. 323 alin. 1 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: "Cererea de revizuire se îndreaptă la instanța care a dat hotărârea rămasă definitivă și a cărei revizuire se cere."

Autorul excepției consideră că prin acest text de lege se încalcă prevederile constituționale ale art. 21 alin. (3), potrivit cărora "Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil".

Examinând excepția, Curtea reține că asupra constituționalității prevederilor de lege criticate, cu raportare la aceleași dispoziții constituționale ca și în cauza de față, precum și, în esență, cu aceeași motivare, s-a mai pronunțat prin

Decizia nr. 235 din 9 martie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 11 aprilie 2006, statuând că "pe calea revizuirii nu se realizează un control judiciar propriu-zis, iar faptul că aceeași instanță care a pronunțat hotărârea judecă și cererea de revizuire nu este de natură să influențeze aprecierea judecătorilor". Aceasta deoarece "aspectele analizate pe calea revizuirii sunt diferite de cele examinate în fond, fiind necunoscute la acea dată".

Considerentele și soluția deciziei menționate sunt valabile și în cauza de față, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 323 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Stan R. Radu din orașul Voluntari în Dosarul nr. 2.257/98/2008 (număr în format vechi 1.558/2008) al Tribunalului Ialomița - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 16 decembrie 2008.